Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 6°C | Anul XI Nr. 544

Știri

Belciugatele: 20 de familii așteaptă să primească, de 10 ani, terenurile oferite de stat pentru ridicarea unei locuințe -VIDEO

Published

on

Din nou în localitatea Belciugatele. Fostul edil al localității, Dinei Petre, care are în total opt mandate de primar, adică 32 de ani de muncă în administrația publică, continuă să scoată la lumină abuzurile, probleme și situațiile pe care actuala administrație nu a reușit să le rezolve până la acest moment. Fostul edil este, chiar dacă la acest moment nu mai are nicio implicare în administrație, un om apreciat în localitate pe care a condus-o atâta vreme.

Locuitorii îl apreciază pe fostul primar ca pe un om gospodar, care s-a implicat și care a muncit mult pentru ca această localitate să prospere. Acum părerile sunt împărțite. Gurile rele din comună mai spun despre actualul primar Gurlui Mihai că n-ar fi făcut nimic bun pentru localitate. Ba mai mult, unii cetățeni din localitate spun că primarul este văzut foarte rar la față prin primărie. Iată că fostul primar Dinei Petre nu se lasă așa ușor doborât și încearcă din răsputeri să scoată la lumină toate lucrurile pe care acesta le consideră ilegale la nivel de administrație locală. Situația relatată mai jos este una pe care nu am mai întâlnit-o, o problemă cu iz penal, care persistă de multă vreme în satul Măriuța din comuna Belciugatele.

FOSTA SECURITATE DIN PORUMBUL CULTIVAT ILEGAL

Iată că acum, la sfârșit de an, fostul edil Dinei Petre descoperă o altă “afacere” pe care actualul primar Gurlui ar avea-o alături de alte persoane apropiate lui. Dinei susține că, implicat în această treabă ar fi și fratele primarului, viceprimarul Gurlui Gabriel (dovedit recent ca fost colaborator al Securității). Fostul edil pune accent pe latura penală când explică situația ce se petrece în localitatea pe care acesta a păstorit-o. Iar acum a rămas un simplu spectator la tot ce se întâmplă la nivelul administrației locale. Vrea să facă dreptate, să ajute cetățenii, chiar dacă s-a retras din administrație.

LOCURI DE CASĂ PENTRU TINERI, CULTIVATE CU PORUMB ȘI LUCERNĂ. DINEI ARE BĂNUIELI PRIVIND MAI MULTE INFRACȚIUNI

Dinei Petre: “Nu credeam că este posibil așa ceva! Am ajuns să fiu martorul la ceva ce nu credeam să văd vreodată. Știu că am dat, pe mandatul meu, mai multe locuri conform Legii 15/2003 care prevede sprijinul tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personala. Acum văd doar porumb plantat și mult tupeu din partea unuia care pretinde că reprezintă cetățenii acestei comune. Locurile au fost date la finele penultimului meu mandat de primar, adică prin anul 2007, dacă îmi amintesc exact. Au fost peste 20 de persoane care au beneficiat la momentul respectiv de această lege care îi încuraja să construiască un cămin. Este bătaie de joc ceea ce se întâmplă acum, aici. Mă uit cu groază și nu îmi vine să cred așa ceva… Oare ce spun acei oameni care dețin aceste terenuri. Ce părere or avea ? Cetățenii stau cu hârtiile în mână și nu pot intra în posesia pământului pentru casă pentru că este folosit de altcineva.

Advertisement

Treaba asta se întâmplă de câțiva ani de zile, nu de acum. Revenind la locuri de casă, suprafața totală acordată pentru cele nu mai puțin de 21 de locuri ar de aproximativ două hectare de pământ. Știu că o parte din acești beneficiari ai Legii 15/2003 sunt prin țară sau prin afară la muncă. Am discutat cu o parte din aceștia, cel puțin 7 -8  pot veni cu adeverințe ce au fost eliberate în anul când s-au dau terenurile pentru a demonstra că aceștia nu au nimic în prezent. Oamenii sunt supărați și nu au unde să stea.”– declara fostul primar din Belciugatele, Dinei Petre pentru calarasipress.ro

Jurnaliștii CĂLĂRAȘIPRESS.RO au încercat să îl contacteze telefonic pe actualul primar din Belciugatele Gurlui Mihai pentru un punct de vedere privind acuzațiile aduse,  însă fără a avea rezultate. Am decis să mergem pe teren pentru a documenta  la fața locului fenomenul din Belciugatele. Dinei Petre s-a oferit să ne însoțească și să ne pună în legătură cu o parte din persoanele care au dreptul legal la suprafețele de teren pe care le-au  primit (n.r. doar în hârtii) în anul 2008 de la administrația din Belciugatele.

Am reușit să discutăm cu o parte din persoanele care ar fi trebuit să aibă casă construită în acest moment. Oamenii se declară total nemulțumiți de faptul că actualul primar Gurlui nu a vrut să îi pună în posesia terenurilor primite conf. Legii 15/2003, aceștia spunând că Gurlui le-a motivat că documentele nu sunt valabile și nu au bază legală. Iar oamenii, de frică, din nesiguranță, nu au mai construit nimic. Doar unul dintre beneficiari a ridicat o parte din fundație, dar a demolat-o în cele din urmă din cauza insistențelor venite din diferite direcții.

PRIMARUL GURLUI MIHAI ARE O ALTĂ PĂRERE: CETĂȚENII AU REFUZAT SĂ CONSTRUIASCĂ LOCUINȚE

Pentru a prezenta acest subiect în spațiul public, am documentat problema din toate perspectivele. Primarul Gurlui are o poziție opusă față de declarațiile cetățenilor și fostului primar Dinei. Gurlui îi găsește vinovați pentru situație chiar pe beneficiarii suprafețelor de teren primit de la primăriei.

Întrebat de jurnaliști de ce s-a ajuns la această situație, primarul Gurlui răspunde: “Să-și facă case și acum. Problema este că ei nu vor să-și facă pe acolo. Știți de ce? Petru că au zis că sunt linii de înaltă tensiune și îi încurcă și nu vor să-și facă… Acesta este motivul pentru ei nu vor să-și facă. Plus că, nu au bani unii din ei să construiască, probabil. A venit vreunul dintre ei cu documentație să spună ‘Dom’le, vreau să mă apuc..’?

Advertisement

Am prezentat primarul Gurlui o parte din adeverințele și documentele eliberate în anul 2008 a terenurilor ce s-au dat în posesia mai multor beneficiari, iar primarul Gurlui comentează:

“Să-și facă case acolo, câte or vrea. Măcar să facă. M-ar bucura.”- Mihai Gurlui și-a exprimat dorința de a-i ajută pe beneficiari să intre în posesia suprafețelor de teren, apoi adaugă: “Nici măcar nu aș ține cont că au trecut atâția ani de când s-au dat aceste terenuri și nu s-a construit nimic pe ele. NU am nicio problemă în a le acorda sprijinul” – concluzionează actualul primar Gurlui Mihai

URMĂRIȚI ÎN REPORTAJUL VIDEO DE MAI JOS REACȚIILE ȘI OPINIILE OAMENILOR DIN BELCIUGATELE CARE AȘTEAPTĂ DE PESTE 10 ANI SĂ INTRE ÎN POSESIA TERENURILOR

POLIȚIA ȘI PROCURATURA A FOST SESIZATĂ

Fostul primar din Belciugatele a dorit să facă cunoscut faptul că, din cauza nenumăratelor situații grave pe care le-a identificat la nivel de administrație și activitate din localitate, a sesizat mai multe instituții abilitate care urmează să desfășoare cercetări și verificări privind situațiile relatate de acesta.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

18 ore de iad alb: cum au supraviețuit 340 de români înghețați în tren, încălzindu-se unul pe altul

Published

on

Da, povestea asta cu Acceleratul 407 București–Suceava blocat 18 ore în viscol în februarie 1985 este una dintre cele mai cunoscute și dramatice episoade din iernile cumplite ale anilor ’80 în România.

Iarna 1984–1985 (și mai ales ianuarie–februarie 1985) a fost una dintre cele mai grele din ultimele decenii, cu geruri crâncene (minime frecvent sub –20 °C, uneori și –30 °C în zonele joase), viscole puternice și ninsori abundente care au paralizat țara. Contextul era și mai dureros: regimul Ceaușescu impusese măsuri extreme de economisire a energiei (încălzire raționalizată, pene de curent frecvente, iluminat redus), așa că multe case și blocuri erau deja foarte reci, iar trenurile CFR (majoritatea cu vagoane vechi, fără izolație bună și cu sisteme de încălzire defectuoase) deveneau adevărate capcane de gheață atunci când rămâneau blocate.

În cazul acceleratului 407 (un tren rapid/clasic pe ruta București–Suceava, care trecea prin zone expuse precum cele din Moldova), garnitura a rămas blocată în câmp, între două stații, probabil în zona Bacău–Roman–Pașcani (tronson foarte predispus la acumulări de zăpadă și viscol). Au fost aproximativ 340 de pasageri (numărul variază ușor în relatări, între 300–350).

Situația a fost extrem de grea:

Advertisement

  • Fără electricitate → fără lumină și fără căldură în vagoane (majoritatea încălzirii era pe bază de abur de la locomotivă, care nu mai funcționa eficient când trenul stătea nemișcat).
  • Temperaturi foarte scăzute afară (probabil sub –15…–20 °C cu vânt puternic).
  • Pasagerii au supraviețuit în principal datorită solidarității: s-au înghesuit cu toții în puținele vagoane care mai păstrau un pic de căldură reziduală, s-au învelit în tot ce aveau (haine, pături, bagaje), s-au strâns unii în brațe pentru a împărtăși căldura corporală și au împărțit puțina mâncare și apă pe care o aveau.

După aproape 18 ore (unele relatări spun chiar mai mult până la eliberarea completă), echipele CFR și armata au reușit să degajeze linia și să evacueze oamenii – mulți au ajuns cu degerături ușoare, epuizare și hipotermie, dar nimeni nu a murit în mod direct în acel tren (ceea ce a fost considerat un mic miracol).

Episodul ăsta a rămas în memoria colectivă ca un exemplu clasic de „solidaritate românească” în condiții extreme, dar și ca simbol al neputinței sistemului feroviar și al austerității din acea perioadă. Mulți oameni care au trecut prin așa ceva în anii ’80–’90 încă mai povestesc cu un soi de mândră resemnare: „Ne-am încălzit unii pe alții, că altceva nu era…”

Azi, când auzim de viscole și trenuri blocate, pare puțin, dar în contextul anilor ’80 era o chestie foarte serioasă. Ai prins și tu vreo iarnă așa de grea sau cunoști pe cineva care a fost în trenul ăla?

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Știați cu cât au crescut impozitele în 2026? Românii plătesc mai mult, în timp ce veniturile rămân inegale

Published

on

Anul 2026 a început cu majorări semnificative de taxe și impozite pentru populație, într-un context economic în care diferențele de venit dintre români rămân considerabile. De la locuințe și autoturisme, până la dividende și produse de larg consum, povara fiscală resimțită de cetățeni este vizibil mai mare față de anul precedent.

Una dintre cele mai importante creșteri vizează impozitul pe locuințe, care a crescut în multe cazuri cu 70–80%, ca urmare a majorării valorii impozabile stabilite de autoritățile locale.

De asemenea, impozitul auto a fost majorat, în medie, cu aproximativ 50%, nivelul exact depinzând de capacitatea cilindrică a vehiculului și de hotărârile adoptate la nivel local.

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, măsură care afectează în special antreprenorii și investitorii români, dar care are impact indirect și asupra mediului economic în ansamblu.

Advertisement

Creșterile de taxe se reflectă și în prețurile produselor de zi cu zi:

  • Carburanții s-au scumpit printr-o acciză mai mare cu 35 de bani pe litru;

  • Alcoolul este taxat suplimentar, cu o creștere de 10%;

  • Țigările sunt mai scumpe cu 3,8 lei pe pachet;

  • Pentru coletele mici din Uniunea Europeană a fost introdusă o taxă de 25 de lei per colet.

În acest context fiscal mai apăsător, veniturile populației rămân profund inegale. Salariul minim net pe economie este de 2.574 lei, în timp ce salariul mediu net se situează la aproximativ 5.400 lei.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică:

  • 2,6 milioane de români câștigă salariul minim net sau puțin peste acesta (maximum 2.900 lei);

  • Aproximativ 860.000 de români câștigă salariul mediu net, cu o variație de ±200 lei;

  • Circa 1,6 milioane de români au venituri mult peste salariul mediu pe economie;

  • În același timp, aproximativ 9.000 de persoane plătite din bani publici înregistrează venituri de peste 5.000 de euro lunar, dintre care 465 câștigă 10.000 de euro pe lună sau mai mult.

Creșterea taxelor și impozitelor, coroborată cu nivelul veniturilor pentru o mare parte a populației, ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pentru milioane de români.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Ștefan Stan, numit director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Călărași

Published

on

Începând cu data de 1 ianuarie a.c., Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Călărași are un nou director. În urma ordinului emis de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Ștefan Stan a fost numit în această funcție de conducere.

Noul director al CJAS Călărași este licențiat în științe juridice și deține, totodată, o diplomă de master în dreptul afacerilor. De-a lungul carierei sale, acesta a acumulat experiență atât în mediul privat, cât și în administrația publică.

Pe rând, acesta a fost consilier în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și consilier superior în compartimentul de formare profesională al Direcției pentru Agricultură Județeană Călărași.

În ultima perioadă, înainte de numirea la conducerea CJAS Călărași, Ștefan Stan a făcut parte din Direcția Generală de Control și Antifraudă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, unde a contribuit la activități specifice de verificare și monitorizare a sistemului de asigurări de sănătate.

Numirea sa la conducerea CJAS Călărași vine într-un context în care eficientizarea activității instituției și asigurarea unui management transparent și performant reprezintă obiective importante pentru sistemul de sănătate la nivel județean.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading