La doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump a anunțat public existența unui acord cu Vladimir Putin privind „detensionarea situației din Europa de Est”, Rusia a declanșat unul dintre cele mai ample atacuri aeriene din ultimele luni asupra Ucrainei. Potrivit autorităților ucrainene, peste o sută de drone de atac au fost lansate în valuri succesive, vizând infrastructura energetică, zone industriale și puncte logistice din mai multe regiuni ale țării. În paralel, o rachetă balistică a fost detectată și interceptată în apropierea capitalei Kiev, provocând explozii puternice și panică în rândul populației.

Atacul a venit într-un moment în care opinia publică internațională încerca să înțeleagă implicațiile anunțului făcut de Trump, care sugera o posibilă schimbare de ton în relațiile dintre Washington și Moscova. În Ucraina, însă, reacția a fost imediată: sirenele de raid aerian au răsunat ore în șir, iar autoritățile au cerut populației să rămână în adăposturi. Echipele de intervenție au lucrat toată noaptea pentru stingerea incendiilor și pentru restabilirea alimentării cu energie în zonele afectate.

Deși o parte dintre drone au fost doborâte de apărarea antiaeriană, amploarea atacului a demonstrat încă o dată capacitatea Rusiei de a lovi simultan mai multe puncte strategice. Oficialii ucraineni au interpretat acțiunea ca pe un mesaj direct, menit să arate că Moscova nu intenționează să reducă presiunea militară, indiferent de declarațiile politice făcute pe scena internațională.

Evenimentele au reaprins dezbaterea globală privind stabilitatea regiunii și au ridicat semne de întrebare cu privire la efectele reale ale acordului anunțat. În timp ce liderii occidentali analizează situația, Ucraina continuă să se confrunte cu realitatea dură a unui război care nu dă semne de încetinire.

Curtea de Apel Bucureşti este programată să pronunţe astăzi, 30 ianuarie 2026, decizia în dosarul deschis de avocata AUR Silvia Uscov, care solicită suspendarea din funcţie a judecătorilor Curţii Constituţionale Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş.

Cererea invocă neîndeplinirea condiţiei legale de vechime minimă de 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior la momentul numirii.

În cazul lui Dacian Dragoş (numit de preşedintele Nicuşor Dan), contestarea vizează în special durata efectivă a experienţei juridice. În paralel, s-a adus în discuţie şi faptul că Dragoş figura, la un moment dat, ca administrator al unei societăţi comerciale din Cluj-Napoca, deşi el susţine că şi-a dat demisia înainte de numirea la CCR.

Pentru Mihai Busuioc (propus de PSD şi votat de Senat), cererea este considerată de mulţi experţi inadmisibilă, deoarece hotărârile Parlamentului cu caracter individual (cum este numirea unui judecător CCR) nu pot fi contestate pe cale judiciară obişnuită.

Fostul judecător CCR Tudorel Toader a declarat public că ambele cereri vor fi respinse: cea privind Busuioc ca inadmisibilă, iar cea privind Dragoş ca neîntemeiată.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu va fi definitivă şi poate fi atacată cu recurs, însă judecătorul poate dispune executarea provizorie. În caz de admitere, cei doi judecători ar putea fi suspendaţi imediat din funcţie, ceea ce ar reprezenta un precedent major în istoria Curţii Constituţionale.

Dosarul a primit termene rapide şi a fost amânat de două ori, ultima oară pe 16 ianuarie 2026 – exact în ziua în care CCR a amânat şi ea decizia pe pensiile de serviciu ale magistraţilor.