Județul Călărași a încheiat luna noiembrie 2025 cu indicatori socio-economici care confirmă o perioadă dificilă pentru economie, potrivit datelor oficiale publicate de Direcția Regională de Statistică Călărași. Cele mai mari reculuri se înregistrează în industrie și construcții, în timp ce piața muncii continuă să resimtă presiuni, cu un număr mai mare de șomeri față de luna precedentă.

Industria, în declin accentuat

Producția industrială realizată în luna noiembrie 2025 a scăzut cu 26,2% comparativ cu luna octombrie, iar raportat la noiembrie 2024 declinul este de 3,3%. În perioada ianuarie–noiembrie 2025, industria județului a înregistrat totuși o creștere modestă de 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Structura producției industriale arată o pondere dominantă a industriei alimentare (26,6%), urmată de fabricarea substanțelor și produselor chimice (24,5%) și de alte ramuri industriale (12,5%). Industria construcțiilor metalice și fabricarea produselor din metal au contribuit cu 7,7% la total.

Salarii aproape stagnante

Câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 7.477 lei, iar cel net de 4.470 lei, valori aproape identice cu cele din luna precedentă. Comparativ cu noiembrie 2024, salariul net a crescut cu 3,1%. Cele mai mari câștiguri s-au înregistrat în servicii, iar cele mai mici în agricultură.

Efectivul salariaților la nivelul județului a fost de 50.731 persoane, în ușoară scădere față de luna precedentă, dar mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Construcțiile și autorizațiile, pe minus

În luna noiembrie 2025 au fost eliberate doar 31 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, cu 3 mai puține decât în octombrie și cu 5 mai puține față de noiembrie 2024. Datele confirmă o încetinire a sectorului construcțiilor, resimțită deja de câteva luni.

Șomajul crește, tinerii și femeile – afectați

La finalul lunii noiembrie 2025, în județul Călărași erau înregistrați 4.550 de șomeri, în creștere cu 176 de persoane față de luna anterioară. Rata șomajului a ajuns la 5,8%, peste nivelul din noiembrie 2024.

Femeile reprezintă aproape jumătate din totalul șomerilor (49,7%), iar peste 90% dintre persoanele fără loc de muncă provin din mediul rural. Majoritatea șomerilor au studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Demografie: mai puține nașteri, mai multe divorțuri

Din punct de vedere demografic, luna noiembrie 2025 a adus o scădere a natalității, cu 172 de nașteri, mai puține decât în luna precedentă. Numărul căsătoriilor a fost de 55, în timp ce divorțurile au crescut semnificativ, ajungând la 38 de cazuri.

Mortalitatea generală a fost de 289 de decese, în scădere față de luna anterioară, iar mortalitatea infantilă a fost zero.

Turism și prețuri

Turismul a avut o evoluție mixtă: numărul de sosiri în structurile de cazare a crescut ușor față de luna octombrie, însă a rămas sub nivelul din noiembrie 2024. Indicele de utilizare a capacităților de cazare a fost de 24,1%.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală la nivel județean s-a situat la 8,9%, iar indicele prețurilor de consum a crescut față de luna precedentă, în special pe segmentul serviciilor.

Un remediu simplu și eficient, transmis din generație în generație.

Talpa piciorului conține mii de terminații nervoase care comunică direct cu organele interne. Ceapa tăiată felii subțiri, pusă sub arcadă și fixată cu șosete naturale peste noapte, acționează intens.

Principalele beneficii:

• detoxifiere profundă – absoarbe toxinele prin acidul folic și compușii sulfuroși
• antibiotic natural puternic – ajută la combaterea infecțiilor și la vindecarea mai rapidă
• stimulează imunitatea și elimină inflamațiile
• calmează durerile și îmbunătățește circulația

Cum procedezi:

• folosește ceapă albă (mai puternică)
• taie felii subțiri
• așază-le sub arcul tălpii (zona centrală)
• fixează cu șosete din bumbac sau lână
• lasă peste noapte
• dimineața freacă talpa cu un obiect din oțel inoxidabil pentru a elimina mirosul

Un leac ieftin, la îndemână și surprinzător de eficient pentru detoxifiere și apărare naturală.

În noaptea de 5 spre 6 mai 1950, regimul comunist a declanșat una dintre cele mai ample operațiuni de epurare politică din România postbelică. Cunoscută astăzi sub numele de „Noaptea demnitarilor”, acțiunea a vizat peste 80 de personalități care au marcat decisiv formarea României Moderne. În doar câteva ore, foști prim-miniștri, miniștri, ierarhi ai Bisericii și membri ai Academiei Române au fost ridicați din locuințele lor, fără mandat, fără explicații și fără dreptul de a-și lua rămas bun de la familie.

Operațiunea, coordonată de Ministerul Afacerilor Interne și purtând numele de cod „Dunărea”, a fost executată cu o brutalitate calculată. Constantin I.C. Brătianu, lider liberal în vârstă de 84 de ani, și istoricul Gheorghe Brătianu, una dintre cele mai respectate voci ale medievisticii europene, s-au numărat printre cei arestați. Mulți dintre academicieni au fost scoși din case în pijama, în timp ce bibliotecile lor – rodul unei vieți de cercetare – erau sigilate sau aruncate la gunoi, etichetate drept „material subversiv”.

Destinația finală: Închisoarea Sighet, transformată în loc de detenție pentru elitele considerate indezirabile. Acolo, în celule reci, fără încălzire și cu hrană insuficientă, deținuții au fost supuși unui regim de izolare totală. Li s-a interzis să scrie, să citească sau să comunice între ei. Mulți au fost obligați să execute munci degradante, departe de statutul lor intelectual.

În anii care au urmat, tragedia s-a adâncit. Gheorghe Brătianu a murit în 1953, în condiții încă neelucidate, refuzând până la capăt să-și renege convingerile. Fostul prim-ministru Constantin Argetoianu a sfârșit și el în izolarea de la Sighet. Niciunul dintre cei închiși nu a beneficiat de proces sau apărare. Pentru autoritățile comuniste, ei deveniseră simple „unități de muncă”, obstacole în calea „omului nou”.

Consecințele acestei operațiuni au fost profunde. Prin eliminarea elitelor, regimul a rupt lanțul de transmitere a valorilor intelectuale și morale către generațiile următoare. Universitățile au rămas fără mentori, iar institutele de cercetare au fost populate de activiști de partid fără pregătire reală. „Noaptea demnitarilor” a reprezentat, în esență, o tentativă de amputare a memoriei culturale a României.