Ceata deasă a acoperit în această seară mai multe localități din județul Călărași și a redus vizibilitatea la niveluri care îți pun probleme dacă ești la volan. ANM a emis un cod galben valabil până la ora 21. Vizibilitatea scade sub 200 de metri și pe alocuri coboară sub 50 de metri.

Zonele vizate includ Modelu, Borcea, Dragalina, Perișoru, Jegălia, Unirea, Ștefan cel Mare, Dragoș Vodă, Ștefan Vodă și Dichiseni. Ceața se formează rapid, ceea ce îți cere prudență atunci când circuli pe drumurile județene și naționale.

Tu reduci viteza, aprinzi luminile corespunzătoare și păstrezi distanța față de vehiculul din față. Drumurile din județ au trafic constant la această oră, iar schimbările bruște de vizibilitate pot provoca reacții întârziate.

Atenționarea a fost emisă la ora 17.41 de specialiștii ANM, care monitorizează evoluția fenomenului. Dacă urmează să pleci la drum în această seară, verifică traseul, adaptează viteza și evită manevrele riscante.

Advertisement

În septembrie 1989, când România trăia ultimele luni ale regimului comunist, jurnalistul Aurel David publica în ziarul „Vremuri Noi” un material dedicat orașului Călărași. Sub titlul „Ce-i mai mândru pe la noi…”, articolul descria, în limbajul tipic al epocii socialiste, transformările urbane ale municipiului de pe malul Borcei. Dincolo de tonul oficial și formulele propagandistice impuse, se simte atașamentul sincer al autorului față de orașul care se ridica atunci, modern și ambițios, din mijlocul câmpiei.

Aurel David, cel care avea să fondeze mai târziu postul Radio Voces Campi Călărași, surprindea în acel text nu doar imaginea unui oraș aflat în plină dezvoltare, ci și mândria unei generații care credea în progresul propriului loc.

Sub zodia civilizației socialiste

Ce-i mai mândru pe la noi…

Advertisement

„Călărași, pământ de aur”.
Sub acest generic se organizează anual un concurs interjudețean de interpretare a muzicii populare românești, manifestare ajunsă, iată, la a patra ediție. Dar aici, la Călărași, nu numai pământul a fost înnobilat. În anii construcției socialiste, cu nestematele hărniciei oamenilor acestor locuri, în întreaga viață socială, economică, politică.

Din 1976, când fosta capitală a călărașilor slătinari a fost investită cu statutul de viitoare vatră de metal a patriei, din 1979, când pe stema municipiului a putut fi trecut deja emblematica însemn al localităților producătoare de oțel, orașul a crescut, s-a înălțat pe verticală. S-a conturat un alt puls de viață, un alt ritm al cetății de foc, dar nu numai pentru oamenii furnalelor de oțel, ci și pentru colectivele Combinatului de celuloză și hârtie, întreprinderii metalurgice, întreprinderii de confecții, pentru toți cei care au venit să-și pună mintea și mâinile la edificarea unei așezări moderne, civilizate, prospere.

Din 1975 încoace s-au construit aproximativ 15.000 de apartamente în blocuri. Case dureroase întinderile nesfârșite ale câmpiei, cu ele, case frumoase, cele 2, 3, 4 și 5 camere, unele dintre ele fiind dispuse în sistem duplex. Pe fundalul culorilor în care până și cărămida aparentă a fost postată, pentru a-i menține și chiar a-i punce de nea localității o încărcătură de lumină neostentativă, pentru a sugera lumina și înțelepciunea efortului cotidian, a rezultat o nouă și modernă arteră de circulație, începând din actuala stradă București va deveni, mâine, clădiri proprii. S-au construit zeci de mii de metri pătrați de spații comerciale și de prestări, care au fost gândite și proiectate unicat, cu siluete modeste strecurându-se între blocurile de pe strada principală de la un capăt la altul. Unele din ele mai există. Drept mărturie a ceea ce a fost Călărașul de ieri. Dar echipele de constructori își fac loc treptat, dându-le la o parte, ridicând case, magazine, alte obiective social culturale, precum spitalul cu peste o mie de paturi, sau clădirile liceelor siderurgice, de construcții, de matematică fizică, sau cele ale cinematografului „Orion”, policlinicii nr. 2, bazelor de agrement pentru tineret, stației C.F.R., autogării, hotelurilor „Călărași” și „Perla”. Ori a impunătorului Centru de creație și cultură socialistă ce se înalță deja în inima localității.

Acestea toate și multe altele aliniază municipiul de pe malul Borcei în rândul tuturor localităților patriei ce au cunoscut, în arcul de timp cuprins între Congresele IX și XIV ale partidului, structurile transformării inovatoare, propulsându-l spre traiectoria civilizației socialiste și comuniste.

Aurel David

Advertisement

Oltenița repornește proiecțiile de film în sala de cinema a orașului, iar publicul este invitat să susțină această inițiativă prin simpla lor prezență. Direcția pentru Cultură, Tineret și Sport a redeschis sala pentru o perioadă limitată, iar programul pregătit pentru acest weekend aduce atât premiere, cât și animații pentru copii.

Programul este următorul:

Vineri, 14 noiembrie
18.00, Telefonul Negru 2, preț 25 lei
20.00, Fugarul, Vânătoarea de Oameni, premieră, preț 25 lei

Sâmbătă, 15 noiembrie
16.00, Smurfs, film de animație, preț 20 lei
18.00, Telefonul Negru 2, preț 25 lei
20.00, Fugarul, Vânătoarea de Oameni, premieră, preț 25 lei

Advertisement

Duminică, 16 noiembrie
16.00, Smurfs, film de animație, preț 20 lei
18.00, Cursa, preț 25 lei
20.00, Cursa, preț 25 lei

Accesul se face în limita locurilor disponibile. Biletele se achiziționează în ziua proiecțiilor.

Tu alegi ce vezi. Ai filme pentru copii și premiere de acțiune pentru seară.

Advertisement