Ministerul Apărării a declanșat un control amplu la Batalionul din Satu Mare, iar concluziile preliminare au deschis un front de suspiciuni care a dus la sesizarea Direcției Naționale Anticorupție. Deputatul Radu Miruță a prezentat public o parte dintre neregulile descoperite, conturând imaginea unui sistem intern în care regulile au fost răsturnate, iar interesul personal a prevalat în fața disciplinei militare.

Printre acuzațiile formulate se află organizarea unor concursuri trucate pentru ocuparea unor funcții, cu rezultate stabilite înainte de desfășurarea probelor. Controlul ar fi scos la iveală și existența unor misiuni inventate, raportate doar pe hârtie, cu scopul de a obține deconturi necuvenite sau de a crește artificial vechimea și punctajul necesar pentru pensii mai mari.

O altă zonă sensibilă privește defrișările ilegale din perimetrul unității, unde arbori ar fi fost tăiați fără avize, iar lemnul ar fi dispărut fără explicații oficiale. În plus, anchetatorii au identificat indicii privind o rețea de magazine improvizate în interiorul unității, funcționând fără autorizații și fără evidențe contabile, într-un circuit paralel care ridică semne de întrebare asupra modului în care erau gestionate resursele.

Sesizarea către DNA marchează un moment rar în care MApN își asumă public necesitatea unei intervenții externe, semn că amploarea neregulilor depășește mecanismele interne de corecție. Cazul deschide o discuție mai amplă despre integritatea structurilor militare și despre modul în care pot fi prevenite astfel de derapaje într-un sistem care, prin natura lui, ar trebui să funcționeze pe bază de rigoare, transparență și responsabilitate.

Dacă acuzațiile se confirmă, scandalul de la Satu Mare ar putea deveni unul dintre cele mai grave cazuri de corupție din ultimii ani în cadrul Armatei Române, cu implicații administrative, disciplinare și penale pentru cei implicați.

Decizia Direcției Naționale Anticorupție de a-l plasa pe Robert Negoiță sub control judiciar, cu o cauțiune uriașă de 800.000 de lei, marchează unul dintre cele mai tensionate momente din cariera politică a primarului Sectorului 3. Măsura vine în cadrul unei anchete extinse, în care procurorii verifică modul în care au fost gestionate anumite proiecte publice și relațiile instituției cu mai mulți oameni de afaceri.

Controlul judiciar impune o serie de restricții clare: Negoiță nu are voie să părăsească țara fără acordul procurorilor, trebuie să se prezinte periodic la organul de urmărire penală și îi este interzis să ia legătura cu alte persoane implicate în dosar. Stabilirea unei cauțiuni atât de ridicate sugerează că anchetatorii consideră faptele investigate ca având o gravitate semnificativă și un potențial risc pentru buna desfășurare a cercetărilor.

În plan politic, situația creează un val de reacții și pune presiune pe administrația locală din Sectorul 3. Deși Negoiță a mai trecut prin controverse, actualul dosar are o miză mult mai mare, atât prin amploarea investigației, cât și prin implicațiile financiare. În același timp, el își menține poziția publică, susținând că va colabora cu anchetatorii și că își va demonstra nevinovăția.

Cazul rămâne deschis, iar următoarele luni vor clarifica dacă măsura controlului judiciar reprezintă doar un episod intermediar sau preludiul unor acuzații mult mai serioase. Cert este că ancheta DNA readuce în prim-plan tema integrității în administrația locală și modul în care sunt gestionate resursele publice.

Deputatul PNL de Călărași, Ciprian Pandea, anunță deschiderea campaniei de depunere a cererilor unice pentru subvențiile APIA aferente anului 2026. Fermierii vor putea depune documentațiile începând cu 16 martie, termenul-limită fiind 5 iunie.

Potrivit deputatului, completarea corectă și integrală a dosarului este esențială pentru evitarea întârzierilor sau blocajelor la plată. „Un document lipsă poate costa munca de un an”, avertizează Ciprian Pandea, subliniind că subvențiile nu reprezintă un beneficiu suplimentar, ci capital de lucru necesar pentru motorină, inputuri agricole, rate și salarii.

Documente obligatorii și condiții minime

Fermierii trebuie să depună cererea unică de plată, actul de identitate și documente care atestă dreptul de utilizare a terenului (arendă, concesiune sau proprietate), precum și adeverințe specifice în funcție de schema accesată. Exploatația agricolă eligibilă trebuie să aibă minimum 1 hectar, iar parcela agricolă minimum 0,3 hectare, cu praguri diferite pentru legume, vii și livezi, ce trebuie respectate strict.

Noutăți privind culturile eligibile

În lista culturilor permanente eligibile pentru plată sunt incluse livezile, vița-de-vie pe rod, arbuștii fructiferi, pepinierele pomicole și viticole, plantațiile de hamei, dar și terenurile aflate în pregătire pentru înființarea acestora, o modificare importantă pentru fermieri.

Recomandări pentru evitarea problemelor

Deputatul PNL recomandă verificarea din timp a suprafețelor declarate, pregătirea completă a documentelor, solicitarea de clarificări la centrele APIA și respectarea strictă a termenelor de depunere, precizând că cele mai frecvente probleme apar din întârzieri administrative.

„Fermierii informați sunt fermieri protejați”, transmite Ciprian Pandea, anunțând că va continua să comunice public, în timp util, toate modificările și regulile care privesc subvențiile agricole.