În România, scumpirea carburanților a devenit o rutină, aproape un ritual al începutului de an. La un consum anual de 8 milioane de tone, chiar și un singur ban adăugat la prețul litrului se transformă într-o avalanșă de bani pentru companiile petroliere și pentru stat. Iar în ultimele săptămâni, această avalanșă pare să fi prins viteză.

Petrom, liderul pieței, a operat a treia majorare consecutivă, patru bani în plus la benzină și motorină. Un gest imediat replicat de ceilalți jucători, semn că piața funcționează după o logică simplă: dacă unul ridică prețul, ceilalți nu rămân în urmă. Rezultatul? România urcă vertiginos în topul european al carburanților scumpi.

Până la jumătatea lui ianuarie, am avut patru scumpiri și o singură ieftinire simbolică. Benzina s-a scumpit cu 46 de bani pe litru, motorina cu 44, iar reducerea de 4 bani a fost doar o pauză respiratorie. Cea mai dură lovitură a venit chiar pe 1 ianuarie, odată cu creșterea accizelor și a TVA-ului. Fiscalitatea a devenit principalul motor al prețurilor, nu piața liberă, nu petrolul, nu geopolitica.

Unde ne aflăm în Europa

În ciuda percepției publice, România nu este chiar în vârful clasamentului european, dar nici departe. Suntem pe locul 17 la prețul benzinei și tot pe 17 la motorină. Fără taxe, însă, situația se schimbă radical: România devine una dintre cele mai ieftine piețe din UE. Diferența o face statul, prin accize și TVA.

Ce urmează

Guvernul promite că nu va introduce taxe noi în 2026, dar promisiunea este condiționată de un „dacă” greu: dacă se mențin măsurile actuale și dacă se reduc cheltuielile. Analiștii CFA sunt mai puțin optimiști. În scenariul lor pesimist, TVA-ul ar putea urca la 23–24% în a doua parte a anului viitor. O astfel de decizie ar lovi direct în pompă, iar scumpirile de acum ar părea doar un preludiu.

O piață mare, un impact uriaș

Cu 555 de stații Petrom și un consum anual de 8 milioane de tone, fiecare ajustare de preț, oricât de mică, produce efecte masive. Iar în contextul european, unde prețurile variază de la 1,21 euro în Bulgaria la peste 2 euro în Olanda, România se află într-o zonă gri: nici cea mai scumpă, nici cea mai ieftină, dar cu o fiscalitate care apasă tot mai greu.

Luna ianuarie se conturează drept una dintre cele mai reci perioade ale acestei ierni în municipiul Călărași, cu temperaturi preponderent negative, nopți geroase și episoade repetate de ceață și ninsori slabe. Datele meteorologice indică un regim termic sub normalul climatologic al perioadei, cu disconfort accentuat, mai ales în timpul nopții și la primele ore ale dimineții.

În prima parte a lunii, vremea este dominată de aer rece și umed, cu temperaturi maxime care rareori depășesc pragul de îngheț. Zilele sunt în general înnorate, iar ceața apare frecvent, reducând vizibilitatea și favorizând formarea poleiului. Valorile nocturne coboară frecvent sub -8…-10 grade Celsius, în special în nopțile senine, când răcirea este accentuată.

Ger persistent și variații minime de la o zi la alta

Pe parcursul întregii luni, oscilațiile de temperatură vor fi reduse. Maximele zilnice se vor situa, în majoritatea zilelor, între -6 și -2 grade Celsius, iar nopțile vor rămâne constant geroase. Chiar și în intervalele cu cer variabil sau mai mult senin, încălzirea diurnă va fi modestă, fără episoade semnificative de dezgheț.

Precipitațiile vor fi în general slabe cantitativ, sub formă de ninsoare măruntă sau fulguieli temporare, însă suficient pentru a menține un risc crescut de alunecare pe carosabil și trotuare. Vântul, de intensitate slabă până la moderată, va accentua senzația de frig, mai ales în zonele deschise.

Impact asupra vieții cotidiene

Condițiile meteo din această lună impun măsuri suplimentare de precauție. Autoritățile recomandă protejarea instalațiilor de apă, atenție sporită pentru persoanele vârstnice sau fără adăpost și adaptarea deplasărilor la condițiile de iarnă. Șoferii sunt avertizați asupra riscului de polei, în special dimineața și seara, când temperaturile sunt cele mai scăzute.

În ansamblu, ianuarie se anunță o lună de iarnă autentică la Călărași, cu frig constant și puține perioade de respiro. Gerul nu va fi un episod izolat, ci o caracteristică dominantă a întregii luni, cu efecte directe asupra ritmului zilnic al orașului.

Palatul Socio-Cultural din municipiul Călărași a fost inaugurat oficial joi, 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, în cadrul unui eveniment care a marcat lansarea unui nou centru dedicat culturii și educației. Clădirea emblematică a orașului, construită la finalul secolului al XIX-lea, a fost restaurată integral și redată circuitului public.

Evenimentul a reunit autorități locale și județene, dar și personalități de la nivel național, invitate special pentru acest moment. Printre oficialii prezenți s-au numărat Marian Neacșu, viceprim-ministru al României, Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași, și Marius Dulce, primarul municipiului Călărași.

La inaugurare au mai fost prezenți reprezentanți ai Guvernului României și ai administrației centrale, printre care secretari de stat din Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației, parlamentari de Călărași – senatori și deputați – precum și reprezentanți ai Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia. Evenimentul a fost completat de participarea unor oficiali din administrația publică locală, din domeniul educației și culturii, dar și de invitați din mediul instituțional și civic.

Momentul lansării a inclus o ceremonie oficială și un tur al clădirii, în cadrul căruia invitații au putut vedea spațiile restaurate, sălile destinate activităților culturale și educative, precum și zonele care vor găzdui noul sediu al Palatului Copiilor.

Pe parcursul zilei, Palatul Socio-Cultural a fost deschis publicului larg, în regim de porți deschise, până la ora 20.00, oferind călărășenilor posibilitatea de a descoperi un spațiu cu valoare istorică, readus în viața comunității.