Administrația Națională de Meteorologie a emis o atenționare Cod galben pentru joi, 8 ianuarie 2026, valabilă în intervalul orar 10.00 – 23.00, privind manifestarea unor fenomene meteo specifice iernii.

În intervalul menționat sunt prognozate ninsori viscolite, intensificări ale vântului și depunerea unui strat de zăpadă, condiții ce vor conduce la scăderea vizibilității sub 100 de metri, în special pe drumurile deschise și în zonele expuse.

Autoritățile recomandă participanților la trafic să circule cu prudență, să își echipeze corespunzător autovehiculele pentru condiții de iarnă și să evite deplasările neesențiale.

Advertisement

Născută în 1885 în Dițești, județul Prahova, pe numele real Maria Mihăescu, Mița Biciclista a fost una dintre cele mai controversate și admirate figuri feminine ale Bucureștiului interbelic. Fiică a unei spălătorese, tânăra ambițioasă a început devreme, la doar 14-15 ani, o carieră de curtezană de lux – educată la pensioane în străinătate, vorbea fluent franceza și a avut relații cu personalități de calibru, de la Regele Leopold al Belgiei (primul său amant celebru) până la figuri marcante ale epocii.

Mița a revoluționat moravurile vremii devenind prima femeie din București care s-a plimbat cu bicicleta pe străzile centrale, mai ales pe Calea Victoriei. Gestul i-a adus porecla celebră: ziaristul George Ranetti, presupus îndrăgostit și respins, a botezat-o ironic „Mița Biciclista” în jurul anului 1898. Descrisă ca o femeie micuță (aprox. 1,60 m), blondă cu părul scurt, ochi verzi-albaștri, apărea în ținute extravagante – pantaloni de catifea mov, bluză corai, ghidon de argint – și atrăgea toate privirile aristocraților de la Capșa sau Oteteleşanu.

Era o adevărată „curvă de mare lux” (după expresia istoricului Neagu Djuvara), independentă, care își alegea singură clienții bogați. Se zvonea că a fost curtată de Nicolae Grigorescu, Octavian Goga și chiar de Regele Ferdinand, care i-ar fi dăruit casa impunătoare de pe strada Cristian Tell nr. 9-11 (lângă Biserica Amzei), evaluată la milioane de lei – un monument istoric în stil eclectic cu influențe Art Nouveau, astăzi renovat și redeschis publicului ca spațiu cultural.

Viața ei a fost plină de extravaganțe: trăsură și mașină coupé, servitori polonezi, mese la Athenee Palace, coafor de lux, vacanțe la Paris (unde a câștigat chiar o competiție de eleganță cu biciul împodobit cu flori). Înota în mare în costum sumar (pe atunci un scandal), iar un incident cu un șef de post care a somat-o să iasă din apă s-a încheiat cu o lovitură de umbrelă.

Advertisement

Pe la mijlocul anilor ’40 s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dimitrescu, dar au urmat probleme financiare. A închiriat camere din casă, mutându-se în mansardă, și a continuat să frecventeze localuri scumpe. Se zvonea că își îmbrăca soțul în haine vechi și îl trimitea la cerșit. A refuzat căsătoria cu Regele Manuel al Portugaliei, preferându-l pe doctorul Nicolae Minovici.

Casa sa, celebră azi, a fost abandonată decenii, adăpostind temporar persoane fără adăpost, dar a fost restaurată și redeschisă după 80 de ani (în 2022), devenind un punct instagramabil și cultural al Capitalei.

Mița Biciclista nu era singura legendă a epocii. Bucureștiul interbelic („Micul Paris”) avea mii de femei care practicau prostituția, multe din sărăcie sau îndemn familial. Cele de lux erau poreclite grizete, podărese sau aveau nume memorabile: Napoleon, Lina Magazia, Lili Gheorghiadis, Marie Studenta, Foamea Neagră, Angela Marioțeanu sau Cur de Fier (care locuia luxos în blocul Carlton și a murit la cutremurul din 1940). Matroanele bordelurilor purtau nume precum Șchioapa, Pica, Tanti Berta sau Madam Gonda.

Tarifele variau de la sute la mii de lei, iar cele mai căutate plăteau taxe la stat ca niște „PFA” ale vremii. Multe erau minore venite din provincie, educate în străinătate dacă aveau noroc cu protectori generoși. Regimul comunist le-a „reintegrat” ulterior, multe devenind taxatoare sau căsătorindu-se cu bărbați înstăriți.

Mița Biciclista a murit în 1968, la 83 de ani, săracă în propria casă naționalizată, dar rămâne simbolul unei epoci de extravaganță, independență și scandal. O femeie care a sfidat convențiile și a pedalat liber prin istoria Bucureștiului.

Advertisement

Natura a fost înzestrată cu plante medicinale printre cele mai diverse, unele dintre ele tratând şi vindecând boli pe care unele tratamente medicamentoase nu le pot face. Puterea terapeutică a plantelor poate ţine sub control majoritatea afecţiunilor.

1. Probleme digestive

Ceai de tei → Efect calmant și benefic Ceaiul de tei are proprietăți antispastice și antiinflamatoare ușoare, ajutând la reducerea balonării, crampelor și indigestiei cauzate de stres sau spasme intestinale. Este bine tolerat și susținut de utilizarea tradițională și unele studii clinice minore.

Recomandare: 1–2 căni/zi, mai ales seara sau după mese grele.

2. Tulburări hepatice

Ceai de salvie, rozmarin sau frunze de păpădie → Beneficii moderate

Advertisement

• Păpădia (rădăcină/frunze) este cea mai susținută științific: stimulează producția de bilă, ajută la detoxifierea ficatului și poate reduce inflamația hepatică (efecte demonstrate în studii pe animale și unele clinice).
• Rozmarinul și salvia au proprietăți antioxidante și hepatoprotectoare, dar dovezile sunt mai slabe.

Recomandare: Păpădia este alegerea principală pentru ficat gras sau detoxifiere.

3. Afecțiuni ale sistemului circulator (varice, ateroscleroză etc.)

Ceai de ginkgo biloba, păducel sau traista-ciobanului → Beneficii moderate

• Păducelul este cel mai bine documentat pentru susținerea sănătății cardiace și circulatorii.
• Ginkgo biloba îmbunătățește circulația periferică și poate ajuta la varice ușoare.
• Traista-ciobanului este tradițional folosită pentru circulație venoasă, dar dovezile științifice sunt limitate.

Recomandare: Păducelul + ginkgo sunt combinații frecvente în suplimente pentru circulație.

4. Hipertensiune arterială

Ceai de talpa gâștei, tei, coada calului, isop sau anghinare → Beneficii moderate

• Talpa gâștei și coada calului au efecte diuretice și hipotensive ușoare.
• Anghinarea ajută la reducerea colesterolului și susține sănătatea cardiovasculară.
• Teiul calmează și poate scădea ușor tensiunea prin reducerea stresului.

Recomandare: Sunt adjuvanți buni, dar monitorizează tensiunea și consultă medicul.

5. Anemie

Ceai de rădăcină de păpădie, urzici, pătrunjel, lucernă etc. → Beneficii bune

• Urzica este cea mai bogată în fier și vitamina C (care ajută absorbția fierului).
• Păpădia conține fier și ajută la purificarea sângelui.

Recomandare: Urzica + păpădia sunt combinații clasice și eficiente ca adjuvant în anemie feriprivă ușoară.

6. Răceală

Ceai de cimbru, nalbă mare, podbal, lumânărică, anason, salvie, echinaceea, măceș, tei, scoarță de salcie → Beneficii bune

• Cimbrul și salvia au efecte antiseptice și expectorante puternice.
• Măceșul și echinaceea susțin imunitatea.
• Teiul și scoarța de salcie reduc febra și inflamația.

Recomandare: Cimbrul și salvia sunt excelente pentru tuse și dureri de gât.

7. Astm

Ceai de mușețel, cimbru, lavandă, salvie, trei-frați-pătați, muguri de coacăz negru → Beneficii moderate

Advertisement

• Mușețelul și cimbrul au efecte antiinflamatoare și antispastice bronșice.
• Ajută la reducerea inflamației căilor respiratorii.

Recomandare: Sunt adjuvanți, dar astmul necesită tratament medical obligatoriu.

8. Insomnie

Ceai de talpa gâștei, valeriană, păducel, conuri de hamei, tei, levănțică, trifoi → Beneficii bune

• Valeriana și tei sunt cele mai studiate pentru inducerea somnului și reducerea anxietății.
• Hameiul și levănțica au efect sedativ.

Recomandare: Valeriana + tei este una dintre cele mai eficiente combinații naturale pentru insomnie ușoară.

Atenționări generale

• Aceste ceaiuri pot interacționa cu medicamente (ex: anticoagulante, sedative, diuretice).
• Persoanele însărcinate, care alăptează, cu alergii sau afecțiuni grave trebuie să consulte medicul înainte.
• Consumă cu moderație (1–3 căni/zi) și nu depăși perioade lungi fără pauză.