NOU Head SPCTA-FL BAZIN
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
2026 – Anul cu cele mai lungi minivacanțe! 17 zile libere legale și 5 super-șanse de weekend prelungit
Anul 2026 începe în forță pentru români: luna ianuarie aduce cele mai multe zile libere legale din întreg anul – nu mai puțin de cinci! Pe parcursul întregului an sunt stabilite 17 zile libere legale, dintre care 12 cad în timpul săptămânii (de luni până vineri), oferind astfel numeroase ocazii perfecte de minivacanțe.
Din păcate, 5 dintre aceste sărbători legale aterizează sâmbăta sau duminica, așa că nu aduc zile suplimentare de odihnă pentru majoritatea angajaților.
Calendarul complet al zilelor libere legale în 2026:
- 1 ianuarie (joi) – Anul Nou
- 2 ianuarie (vineri) – a doua zi după Anul Nou → Super start! Patru zile consecutive libere (joi–duminică), după ce ultima zi lucrătoare din 2025 este miercuri, 31 decembrie.
- 6 ianuarie (marți) – Boboteaza
- 7 ianuarie (miercuri) – Sfântul Ioan
- 24 ianuarie (sâmbătă) – Ziua Unirii Principatelor Române (pică în weekend – fără zi liberă în plus)
- 10 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
- 13 aprilie (luni) – A doua zi de Paște (Paștele ortodox 2026: 12 aprilie – duminică)
- 1 mai (vineri) – Ziua Muncii
- 1 iunie (luni) – A doua zi de Rusalii + Ziua Copilului (31 mai – duminică: Rusaliile)
- 15 august (sâmbătă) – Adormirea Maicii Domnului (weekend – fără beneficiu suplimentar)
- 30 noiembrie (luni) – Sfântul Andrei
- 1 decembrie (marți) – Ziua Națională a României
- 25 decembrie (vineri) – Crăciunul
- 26 decembrie (sâmbătă) – a doua zi de Crăciun
Concluzie: 2026 este un an excelent pentru minivacanțe! Cele mai atractive perioade vor fi: început de ianuarie (4 zile libere), Paștele, 1 Mai, Rusalii + 1 Iunie și podul de Sfântul Andrei – 1 Decembrie. Planifică din timp și bucură-te de mai mult timp liber alături de cei dragi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
„Oamenii de gheață” – Cum au salvat siberienii Moscova în iarna lui 1941
Când gerul cumplit al iernii rusești a lovit Frontul de Est în decembrie 1941, germanii au descoperit că adversarul lor cel mai redutabil nu era doar temperatura de −40 °C, ci oamenii care trăiau și luptau în acest infern de gheață de-o viață.
Diviziile siberiene (în special cele din Orientul Îndepărtat) ale Armatei Roșii au devenit legendară. Aceste unități erau formate în mare parte din soldați tineri și maturi din Siberia și din regiunile din jurul lacului Baikal – oameni obișnuiți cu frigul extrem, cu zăpada până la brâu și cu distanțe uriașe.
Cronologie reală a transferului decisiv:
- Octombrie-noiembrie 1941 – Richard Sorge, celebrul spion sovietic din Tokio, a transmis la Moscova informații extrem de precise: Japonia nu va ataca URSS în 1941–1942, ci își va îndrepta toată atenția spre sud (Pearl Harbor urma să aibă loc pe 7 decembrie 1941).
- Stalin, după ce a primit confirmări suplimentare din mai multe surse, a dat undă verde mutării masive a trupelor.
- Între sfârșitul lui octombrie și începutul lui decembrie 1941 au fost transportate spre vest, pe calea ferată transsiberiană, între 25–30 de divizii (aproximativ 400.000–500.000 de oameni, plus artilerie, tancuri și cai).
- Distanța medie parcursă de aceste trenuri: 7.000–9.500 km. Unele divizii au făcut drumul în 10–14 zile, record pentru acea epocă.
Ce i-a făcut atât de periculoși pe „siberieni” pentru Wehrmacht:
- Uniforme de iarnă de calitate superioară (vată, căciuli de blană, mănuși căptușite, haine albe de camuflaj)
- Echipament special: schiuri masive de lemn, rachete de zăpadă, patine de schi de luptă
- Capacitate excelentă de orientare și deplasare în condiții de vizibilitate zero
- Rezistență fizică și psihologică ieșită din comun la frig și lipsuri
- Tactică de gherilă adaptată terenului: atacuri fulger pe schiuri, ambuscade în păduri, lovituri în flanc și dispariții rapide în viscol
Germanii, care în noiembrie încă purtau peste-căciuli de vară și nu aveau aproape deloc echipament de iarnă, au fost șocați. În jurnalele și memoriile soldaților și ofițerilor Wehrmacht apar frecvent expresii precum: „fantome albe”, „diavoli de zăpadă”, „oameni care nu simt frigul”, „duhuri ale taigalei”.
Rezultat concret al contraofensivei sovietice (5 decembrie 1941 – începutul lui ianuarie 1942):
- Linia frontului german a fost împinsă înapoi cu 100–250 km în funcție de sector
- Au fost eliberate Kalinin (Tver), Klin, Istra, au fost dejucate încercuirea Moscovei
- Pierderi germane estimate: ~250.000–400.000 de oameni (morți, răniți, degerați, prizonieri)
- Pentru prima dată în război, mitul invincibilității Blitzkrieg-ului a fost spulberat
Iarna rusă devenise armă strategică, iar soldații siberieni – întruchiparea ei vie – au intrat pentru totdeauna în istorie sub porecla romantică și terifiantă de „oameni de gheață”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Naturiste
Cum să scapi de mahmureală în cel mai rapid și eficient mod
După o noapte în care ai exagerat cu mâncarea şi alcoolul, dimineaţa te loveşte fără milă: durere de cap ca un baros, stomac deranjat, greaţă, ameţeală, lumină şi zgomot insuportabile… şi promisiunea clasică „niciodată mai mult”.
Iată ce funcţionează cu adevărat (şi ce e doar mit sau doar ajută puţin):
Ce să faci PRIMUL lucru (primele 30–60 min)
- Hidratare agresivă, dar inteligentă
- 500–700 ml apă (ideal cu electroliţi) în prima oră
- Cea mai rapidă opţiune: 500 ml apă + 1 plic rehidratare orală (tip Normaflud, Adiaril, Hidrasec, Elotrans) sau 1 litru apă minerală carbogazoasă + ½ linguriţă sare + zeamă de la ½ lămâie
- Suc de portocale/grapefruit → ajută într-adevăr (fructoza accelerează metabolizarea alcoolului în ficat cu ~30–40%), dar doar dacă stomacul tău tolerează aciditatea
- Analgezic + antiinflamator
- Ibuprofen 400 mg sau ketoprofen (cel mai eficient pentru durerea de cap de mahmureală)
- Evită paracetamolul (acetaminofen) după alcool → risc semnificativ mai mare de toxicitate hepatică
- Ceva săpun în stomac (absorbţie mai mică a toxinelor rămase)
- 1–2 felii pâine prăjită + miere
- Sau iaurt grecesc + banană + miere
- Sau o cană mică de supă de pui / supă de vită cu sare (excelentă sursă de sodiu + potasiu)

Ce ajută (demonstrat ştiinţific)
- Plimbare scurtă 10–20 min în aer liber – creşte circulaţia, ajută la eliminarea acetaldehidei prin respiraţie
- Duş alternant cald-rece (ultimele 30 secunde foarte rece) – vasoconstricţie puternică → scade durerea de cap
- Magneziu (300–400 mg citrat/glicinat) – foarte mulţi oameni jură că le taie din tremur şi cefalee
- N-acetilcisteină (NAC) 600–1200 mg seara + dimineaţa – precursor de glutation, ajută ficatul să proceseze toxinele mai rapid (studii promiţătoare)
Ce NU funcţionează sau e chiar periculos
- „O bere dimineaţa” („hair of the dog”) → amână mahmureala cu 3–6 ore, nu o vindecă
- Cafea în exces → deshidratează şi mai mult, creşte anxietatea post-alcool
- Sucuri foarte acide pe stomacul complet gol → irită şi mai tare
- Paracetamol după băutură → risc serios pentru ficat
Sfat de aur pentru viitor: Cel mai eficient „leac” împotriva mahmurelii rămâne prevenţia:
- mănâncă bine înainte
- bea apă 1:1 cu alcoolul (minim)
- evită mixele acidulate (şampanie + energizante = absorbţie foarte rapidă)
- nu trece de 4–5 unităţi alcool pure dacă vrei o dimineaţă decentă
Bea responsabil… sau măcar cu strategie!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



