Mannikin‑ul cu piept solzos este o pasăre mică, dar extrem de adaptată mediilor deschise din regiunile tropicale ale Asiei, unde trăiește în grupuri compacte și își petrece cea mai mare parte a timpului căutând hrană. Dieta ei este dominată de semințe fine, pe care le desprinde cu ușurință datorită ciocului scurt și puternic, perfect construit pentru a sparge boabe mici. În zonele agricole consumă adesea mei, orez sau sorg, iar în perioadele în care vegetația este mai bogată se hrănește cu semințe de ierburi spontane. În sezonul ploios, când resursele se diversifică, adulții includ în alimentație și mici insecte, mai ales atunci când au pui de hrănit și au nevoie de un aport proteic suplimentar.

Reproducerea acestei specii este la fel de bine organizată ca viața ei socială. Cuibul, construit din fire de iarbă și materiale vegetale, are o formă sferică și o intrare laterală, fiind ascuns în tufișuri dense sau în arbori mici. Femela depune de obicei între patru și șapte ouă, iar clocitul este împărțit între ambii părinți, care alternează perioadele de încălzire a pontei timp de aproape două săptămâni. După eclozare, puii sunt hrăniți cu semințe moi și insecte ușor de digerat, iar la aproximativ trei săptămâni își iau primul zbor, rămânând totuși dependenți de adulți pentru o scurtă perioadă.

Această specie, deși discretă, impresionează prin eficiența cu care îmbină hrănirea specializată cu un ritm reproductiv constant, adaptându-se perfect la mediile în care trăiește și menținând o structură socială stabilă. Dacă dorești, pot integra aceste informații într-un text mai amplu, cu ton editorial sau narativ.

Anul 1476 a fost pentru Vlad Țepeș un timp al întoarcerii în luptă, al speranței și al sfârșitului apropiat. După ani de pribegie, alianțe schimbătoare și încercări de a-și recâștiga tronul, domnul Țării Românești a fost chemat din nou la arme. De data aceasta, teatrul confruntării nu era doar în Valahia, ci și în ținuturile Bosniei, unde Imperiul Otoman își întinsese dominația, iar rezistența locală era zdrobită cu o cruzime rece.

În vara acelui an, forțele creștine conduse de regele Ungariei și de Ștefan cel Mare au pornit o campanie amplă împotriva otomanilor din Bosnia. Vlad Țepeș, repus pentru scurt timp în fruntea oștilor sale, a fost chemat să participe la această expediție. Pentru el, era o ocazie de a-și dovedi din nou loialitatea față de aliați și de a-și reafirma reputația de conducător neînduplecat.

În satele bosniace aflate sub administrație otomană, rezistența era slabă, dar ura mocnea. Trupele lui Țepeș au pătruns în zone unde populația locală era forțată să plătească biruri grele și să trimită tineri în oastea sultanului. În fața lor, garnizoane mici, formate din soldați otomani și colaboratori locali, încercau să mențină ordinea. Când au întâlnit opoziție, oamenii lui Vlad au răspuns cu aceeași metodă care îl făcuse temut în toată Peninsula Balcanică: pedeapsa exemplară.

Cronicile vremii vorbesc despre sate arse, despre prizonieri executați fără ezitare și despre o atmosferă de teroare menită să zdruncine controlul otoman. În câteva zile, regiuni întregi au fost curățate de garnizoane, iar drumul oștilor creștine s-a deschis spre cetăți mai mari. Pentru Vlad, această campanie a fost o continuare firească a luptei sale împotriva Imperiului Otoman, dar și o ultimă dovadă a felului în care înțelegea războiul: rapid, necruțător, fără loc pentru slăbiciune.

Masacrul din Bosnia, deși rar amintit, a fost un episod care a lăsat urme adânci. Localnicii, prinși între două puteri, au suferit cel mai mult. Unii au văzut în oastea lui Țepeș o eliberare, alții doar o altă furtună de foc. În spatele acestor evenimente se ascundea însă o realitate mai dureroasă: lumea balcanică era sfâșiată între imperii, iar fiecare campanie aducea noi valuri de sânge.

La scurt timp după această expediție, Vlad Țepeș avea să se întoarcă în Țara Românească, unde își va găsi sfârșitul într-o ambuscadă. Campania din Bosnia rămâne astfel unul dintre ultimele sale acte militare, o umbră de foc înaintea dispariției sale misterioase.

Ziua de 4 februarie marchează momente istorice majore, precum alegerea lui George Washington ca primul președinte al SUA și abolirea sclaviei în Țările Române. Este o zi cu rezonanță politică, culturală și religioasă.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1169 – Un puternic cutremur a lovit coasta Mării Ionice din Sicilia, provocând mari pagube materiale și zeci de mii de morți, în special în Catania.

1526 – A avut loc campania lui Ștefan IV-lea (Ştefăniţă-vodă), domn al Moldovei, în Muntenia.

1544 – Filip Moldoveanul a tiparit, la Sibiu, “Catehismul romanesc”. În 1550 a tipărit de asemenea la Sibiu, Tetravanghelul romano-slavon.

1769 – În Marea Britanie se introduce pedeapsa cu moartea pentru distrugerea instalațiilor industriale.

1758 – A fost fondat orasul Macapá, capitala statului Amapá din nordul Braziliei.

1789 – George Washington a fost ales, de către Colegiul Electoral american, primul președinte al SUA.

1794 – În Franţa este abolită sclavia. Sub presiunea revoltei sclavilor negri din Guadelupa, Convenţia a emis un decret pentru abolirea sclaviei.

1809: S-a născut poetul Vasile Cârlova.

1849 – A încetat din viața Costache Conachi, unul dintre cei mai reprezentativi poeți ai începuturilor literaturii române, a carui lirică este, aproape în întregime, erotică;

1857 – Caimacamul Moldovei Teodor Balş semnează la Iaşi o proclamaţie către locuitorii din sudul Basarabiei ţariste care revenise la Moldova în urma înfrângerii Rusiei în Războiul Crimeei, prin care-i asigură de respectarea drepturilor şi privilegiilor lor.

1859 – În Egipt este descoperit Codex Sinaiticus. Un fragment necunoscut din Biblie, descoperit într-o mânăstire egipteană.

1861 – În orașul Montgomery din Alabama, delegațiile statelor Carolina de Sud, Mississippi, Florida, Alabama, Louisiana, Georgia şi Texas proclamă secesiunea şi creează Confederaţia Statelor din Sud (căreia în aprilie şi mai i se mai alătură Virginia, Carolina de Nord, Arkansas, Tennessee). Este începutul secesiunii și a războiului care a urmat între statele din Nord și cele din Sud.

1871 – S-a născut Friedrich Ebert, primul preşedinte social-democrat al Republicii de la Weimar din Germania (1919 – 1925); (d.28 februarie 1925).

1872 – S-a născut cunoscutul pictor român Octav Băncilă;

1902 – S-a născut aviatorul Charles A. Lindberg, cel care la data de 20 mai 1927, a realizat primul zbor fără escală de la New York la Paris, deasupra oceanului Atlantic;

1906 – S-a născut astronomul american Clyde W. Tombaugh; a descoperit, în 1930, planeta Pluto;

1909 – Are loc, pe scena Teatrului Național din București, premiera piesei “Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea.

1922 – S-a semnat Tratatul chino-japonez, prin care Chinei îi este retrocedat Shandun-ul.

1923 – A fost inaugurat Palatul Cercului Militar Național.

1925 – Întrunit în ședința de lucru din 4 februarie 1925, Sfântul Sinod a luat hotărârea de înființare a Patriarhiei Ortodoxe Române.

1927 – În SUA se lansează filmul The jazz singer (Cântărețul de jazz), de Warner Brothers, prima peliculă sonoră din istoria filmului.

1932 – Se deschid Jocurile Olimpice de iarnă de la Lake Placid. Preşedintele S.U.A. Franklin Delano Roosevelt deschide a treia ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnă la Lake Placid, în nordul statului New York, la poalele Munților Adirondack. Au fost reprezentate doar 17 naţiuni fiind prezenți numai 306 sportivi.

1933: Este promulgată legea pentru autorizarea stării de asediu în România. În baza acestei legi guvernul Romaâniei este autorizat să decreteze în orice moment crede de cuviință, pe o perioadă de cel mult șase luni, starea de asediu totală sau parțială.

1934 – Echipajul român de bob de două persoane (Al. Frim și V. Dumitrescu) cucerește la Engelberg în Elveția titlul de campion mondial. Sportivilor li s-a decernat “Premiul național pentru sport”.

1941 – A decedat David Emmanuel, matematician român;

1945  – Au început lucrările Conferinței de la Ialta (4-11 februarie 1945 – Crimeea), în cadrul căreia au fost discutate probleme legate de configurarea lumii postbelice și adoptată „Declaraţia asupra Europei eliberate”. Conferința de la Ialta este asociată cu împărțirea sferelor de influență intre marile puteri.

1948 – Ceylonul (redenumit mai târziu Sri Lanka), devine stat independent în cadrul Commonwealth-ului britanic.

1948 – Se încheie “Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală româno-sovietic”, prin care este consacrată satelizarea României de către URSS.

1961 – Începutul luptei armate de eliberare a Angolei de sub dominaţia colonială portugheză, condusă de Mişcarea Populară pentru Eliberarea Angolei – MPLA.

1967 – A început construcţia primei autostrăzi din România, pe distanța Bucureşti-Piteşti.

1970 – A fost publicat romanul de mare succes internațional “Love Story”, al scriitorului american Erich Segal.

1976 – S-a deschis a XII-a editie a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Innsbruck, Austria.

1976 – Puternic cutremur de pământ în Guatemala – 7,5 grade pe scara Richter soldat cu 22 778 de victime.

1998 – Un cutremur de 6,1 grade pe scara Richter în nord-estul Afganistanului omoară mai mult de 5.000 de oameni.

2003 – În urma destrămării Iugoslaviei, Parlamentul a proclamat oficial naşterea noului stat Serbia-Muntenegru. Concomitent a fost votată şi noua Constituţie.

2004 – Mark Zuckerberg lansează rețeaua de socializare Facebook.

2011 – A murit Vasile Paraschiv, disident anticomunist.