Începând de miercuri, 24 decembrie 2025, și până joi, 8 ianuarie 2026, inclusiv, Catedrala Mântuirii Neamului din București va fi deschisă zilnic pentru vizitare și rugăciune.

Credincioșii și toți cei interesați sunt invitați să treacă pragul celei mai mari catedrale ortodoxe din România pentru a se închina în fața icoanelor făcătoare de minuni, a moaștelor sfinților și a Preasfintelor Daruri, dar și pentru a admira frumusețea arhitectonică impresionantă a lăcașului, atât în interiorul monumental, cât și pe esplanada exterioară.

Programul de vizitare va fi adaptat zilelor deosebite ale praznicelor: în Ajunul Crăciunului și în ziua de Nașterea Domnului, precum și în zilele de Anul Nou și Bobotează, accesul va fi permis între slujbe, astfel încât toți vizitatorii să poată participa la momentele de rugăciune și la sfintele slujbe specifice acestor zile.

Patriarhia Română îndeamnă pe toți pelerinii și bucureștenii să profite de această perioadă specială pentru a trăi bucuria Nașterii Domnului și a Botezului Său într-un spațiu de mare încărcătură duhovnicească, într-o atmosferă de pace, lumină și colinde.

Advertisement

Ceapa este una dintre cele mai consumate și răspândite legume din lume, cunoscută pentru proprietățile sale antibiotice, antiseptice, antimicrobiene, carminative și antiinflamatoare. Ea poate ajuta în mod natural la ameliorarea simptomelor asociate cu gută și artrită, datorită compușilor săi antiinflamatori.

Consumată în diverse forme, ceapa contribuie la combaterea bacteriilor (cum ar fi E. coli și Salmonella), susține sănătatea tractului urinar, previne anemia prin conținutul ridicat de fier, întărește sistemul imunitar, accelerează metabolismul, îmbunătățește funcționarea sistemului nervos și menține sănătatea pielii.

Ceapa reprezintă o sursă bogată de vitamine (A, complexul B, C), minerale precum fier și potasiu, precum și fibre alimentare.

Un remediu tradițional popular este apa de ceapă fiartă, considerată un sedativ natural excelent. Prepararea este simplă:

Advertisement

Tăiați o ceapă în câteva bucăți și fierbeți-o în 500 ml de apă timp de aproximativ 30 de minute. Lăsați lichidul să se răcească, apoi strecurați-l.

Această apă poate fi consumată pentru:

• Ameliorarea tusei și a afecțiunilor respiratorii;
• Susținerea curățării tractului urinar;
• Calmarea simptomelor conjunctivitei (prin proprietăți antiseptice tradiționale);
• Îmbunătățirea potenței masculine – amestecați în proporții egale (de exemplu, 100 ml apă de ceapă fiartă cu 100 ml lapte cald).

Notă importantă: Aceste utilizări se bazează pe remedii populare și tradiționale. Deși ceapa are beneficii demonstrate științific (antioxidante, antiinflamatoare, suport imunitar), apa fiartă extrage mai puțini compuși activi comparativ cu consumul crud sau gătit ușor. Nu înlocuiește tratamentele medicale – consultați un medic pentru orice problemă de sănătate.

Stârcul roșcat este una dintre cele mai captivante păsări de baltă, cu o înfățișare distinsă și un comportament plin de vitalitate. Corpul său zvelt, cu gât lung și picioare alungite, măsoară între 70 și 80 de centimetri înălțime, iar anvergura aripilor ajunge până la 120 de centimetri. Cea mai comună variantă are penaj gri-ardoziu pe corp, cu capul și gâtul de un roșcat intens, aproape ruginiu, de unde îi vine și numele. În perioada de împerechere, penele de pe cap și gât devin mai lungi și mai pufoase, creând un aspect sălbatic și atractiv. Există însă și o formă albă, complet imaculată, care reprezintă o minoritate în populație și care poate fi confundată cu alte egrete, dar se deosebește prin ciocul rozaliu cu vârf negru și prin picioarele albăstrui-închise.

Această pasăre trăiește exclusiv în zonele costiere cu apă sărată: lagune liniștite, mlaștini mangrove, plaje cu nămol și ape puțin adânci din Golful Mexicului, Caraibe, America Centrală și nordul Americii de Sud. Este rar întâlnită în ape dulci, preferând mediul marin unde găsește hrană bogată.

Ceea ce face stârcul roșcat cu adevărat unic este modul său de vânătoare – un adevărat spectacol de mișcări. Spre deosebire de alți stârci care stau nemișcați așteptând prada, el aleargă energic prin apă puțin adâncă, sărind, învârtindu-se, deschizând și închizând aripile ca o umbrelă pentru a crea umbră și a reduce reflexia apei, astfel încât să vadă mai bine peștii mici. Această tehnică, numită adesea „dansul stârcului roșcat”, îi sperie și concentrează prada, permițându-i să lovească rapid cu ciocul lung și ascuțit. Se hrănește în principal cu pești mici, crustacee și broscuțe, fiind un vânător activ și eficient.

În perioada de reproducere, formează colonii mixte cu alte păsări de baltă, construind cuiburi din crengi în mangroviere sau pe insule joase. Femela depune de obicei trei până la patru ouă, iar ambii părinți participă la clocire și hrănirea puilor. Populația sa este considerată vulnerabilă din cauza dezvoltării costiere, poluării și deranjului uman, dar eforturile de conservare au ajutat la o ușoară recuperare în unele zone.

Advertisement

Stârcul roșcat rămâne o prezență fascinantă pe țărmurile tropicale, un simbol al vitalității și grației sălbatice, care încântă orice observator norocos să-i vadă dansul hipnotic pe apele strălucitoare.