1 februarie marchează în România Ziua Intendenței Militare, comemorând înființarea intendenței armatei la 1 februarie 1861. Totodată, ziua amintește de Tratatul de închinare semnat de Mihai Viteazul în 1600.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

484 – Regele vandalilor, Huneric (477 – 484), a organizat o întâlnire a episcopilor catolici cu episcopii arieni, iar pe 24 februarie 484, i-a scos cu forța pe episcopii catolici din locuințele lor și i-a exilat pe insula Corsica.

1328 – A murit regele Frantei Carol al IV-lea, cunoscut sub numele de “Cel Drept”.

1600 – Mihai Viteazul a semnat “Tratatul de închinare şi credinţă” faţă de Rudolf al II-lea, împarat al Germaniei şi rege al Poloniei şi Ungariei. În schimbul recunoaşterii suveranităţii sale, Rudolf al II-lea i- a făgăduit lui Mihai Viteazul ajutor şi a garantat domnia ereditară în linie bărbătească.

1789 – George Washington a fost ales primul preşedinte al SUA.

1814 – Vulcanul filipinez Mayon, a erupt, provocând moartea a aproximativ 1.200 de persoane.

1823 – Într-un memoriu, vornicul Mihail Sturdza folosește, pentru prima dată în viața politică a Țărilor Române, noțiunea de “conservator”, pentru a desemna tendințele marii boierimi de a păstra vechile stări de lucruri.

1847 – S-a inaugurat Teatrul de la Copou din Iași cu “Bătălia moldovenilor cu cavalerii teutoni la Marienburg“, tablou vivant de Gheorghe Asachi, și “Vicontele de Letorier“, vodevil de Bayard și Dumanoir.

1848 – S-a născut Sava Henţia, pictor, participant la Războiul de Independenţă în timpul căruia a schiţat şi pictat scene de campanie, ca un veritabil corespondent de război;

1852 – S-a născut marele scriitor român Ion Luca Caragiale.

1861 – A început să funcționeze la București, Arsenalul Armatei.

1866 – A fost înființată agenția de știri daneză “Ritzaus Bureau” (poartă numele întemeietorului său, Erik Nicola Ritzu)

1868 – S-a născut Ştefan Luchian, pictorul ale cărui tablouri l-au făcut pe maestrul Nicolae Grigorescu să exclame: “În sfîrşit, am şi eu un succesor !”.

1880 – A avut loc stabilirea de relații diplomatice la nivel de legație între România și Olanda

1880 – Ion Luca Caragiale a publicat în “Convorbiri literare“, farsa într-un act “Conu Leonida față cu reacțiunea“.

1884 – A fost publicată prima ediţie a Oxford English Dictionary.

1896 – A avut loc la Torino, în Italia, premiera operei “Boema” creație a compozitorului italian Giacomo Puccini.

1905 – A apărut la București sub direcția lui Ovid Densusianu revista “Viața nouă”, publicație lunară care a devenit principalul organ de presă al mișcării simboliste de la noi.

1908 – La 1 februarie 1908 a avut loc Regicidul de la Lisabona, când regele Carlos I al Portugaliei și fiul său moștenitor, Dom Luís Filipe (Duce de Braganza), au fost asasinați de membri ai societății revoluționare “Carbonária“, la Terreiro do Paco din Lisabona, în fața reginei, Amelia de Orleans.

1912 – A apărut, la Iaşi, revista “Însemnări literare”, sub direcţia lui Mihail Sadoveanu şi a lui George Topârceanu.

1914  – A intrat în funcțiune prima instalație centralizată feroviară din România, pe linia București-Ploiești.

1918 – Rusia a adoptat calendarul gregorian.

1919 – A fost desemnată prima Miss America. Edith Hyde Robbins Macartney (1895 – aprilie 1978) a devenit prima “Miss America” în 1919 într-un concurs organizat în New York City.

1920 – S-a înfiinţat Institutul de Istorie Naţională din Cluj-Napoca.

1934 – S-a născut scriitorul Nicolae Breban. A colaborat la “Gazeta literară”, “Contemporanul”, “România literară”, “Luceafărul”, “Steaua”, etc. (“Pîndă şi seducţie”, “Amfitrion”,Animale bolnave”).

1939 – În România este remaniat guvernul Miron Cristea.

1944 – S-a născut Lucian Boia, istoric, director fondator al Centrului de Istorie a Imaginarului.

1944 – A fost evacuată administrația civilă din Transnistria, imediat după ce trupele sovietice de tancuri au rupt frontul în nordul acestei regiuni.

1946 – Norvegianul Trygve Lie (1896-1968) devine primul secretar general al ONU (până în 1953).

1946 – Parlamentul Ungariei abolește după nouă secole de existență monarhia și proclamă Republica Ungară.

1954 – A început Marele viscol din 1954 (1-4, 7-9, 17-19 și 22-24 februarie 1954).

1958 – Au fost ucişi Teodor şi Avisalon Şuşman, membri ai grupului de Rezistenţă din Munţii Apuseni.

1958 – Egiptul și Siria alcătuiesc “Republica Arabă Unită” și se declară, prin Constituție, parte a unei viitoare mari națiuni arabe.

1958 – Primul satelit al Americii este lansat cu succes în Cosmos.

1960 – Arestarea col. Gheorghe Arsenescu, lider al grupului de rezistență din Făgăraș.

1968 – A fost înființată Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina.

1974 – Ilie Năstase a fost declarat cel mai bun tenismen al anului 1973 şi este distins, la New York, cu “Racheta de aur”.

1978 – Regizorul Roman Polanski plătește cauțiunea și fuge din Statele Unite în Franța după ce a pledat vinovat la acuzația de relații sexuale cu o fată de 13 ani.

1979 – Ayatolahul Ruhollah Khomeini s-a întors la Teheran (Iran), după 15 ani de exil, în calitate lider spiritual al revoluției islamiste iraniene.

1982 – Senegalul și Gambia formează o confederație sub numele de Senegambia.

1991 – România a obținut statutul de “invitat special” la Consiliul Europei. La 7 octombrie 1993 a avut loc ceremonia de aderare a României ca membru cu drepturi depline.

1993 – UM 0433 a primit denumirea de Școala Militară de Subofițeri de Poliție „Vasile Lascăr”.

1995 – A intrat în vigoare Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană (Acordul a fost semnat la 1 februarie 1993).

1995 – România semnează, la Strasbourg, alături de reprezentanţii altor 20 de state, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei (a intrat în vigoare la 1 februarie 1998).

1995 – La Cairo, se întâlnesc, pentru prima oară în istoria Orientului Mijlociu, liderii din Egipt, Iordania, Israel și Yasser Arafat, pentru a sprijini procesul de pace din regiune.

1996 – Lansarea în viața politică românească a Partidului “Alternativa României“, condus de Varujan Vosganian, și devenit în 28 martie 1999 “Uniunea Forțelor de Dreapta“.

1998 – A intrat în vigoare Convenţia Europeană pentru protecţia minorităţilor naţionale la care a aderat și România.

2003 – Naveta americană “Columbia” s-a dezintegrat la revenirea în atmosferă, la altitudinea de 63 km, deasupra Texasului.

2003 – A intrat în vigoare Tratatul de la Nisa.

2013 – The Shard, cea mai înaltă clădire din Uniunea Europeană, a fost deschisă pentru public.

2020 – Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană și a început o perioadă de tranziție de 11 luni, al cărei final este prevăzut pe 31 decembrie 2020.

2021 – Lovitura de stat din Myanmar din 2021 – Aung San Suu Kyi, consilierul de stat din Myanmar, a fost reținută de militari într-o lovitură de stat.

Știre meteo – Călărași

Vremea rămâne apăsătoare în Călărași, unde cerul este complet acoperit, iar atmosfera păstrează tonul rece al începutului de februarie. Temperatura înregistrată este de –4°C, însă frigul se simte mult mai intens, cu o valoare resimțită de –10°C, accentuată de vântul care bate constant dinspre ENE cu 16 km/h.

Nivelul ridicat al umidității, 82%, contribuie la senzația de aer greu și rece, în timp ce presiunea atmosferică de 1018 mb (764 mmHg) indică o vreme stabilă, fără schimbări bruște în următoarele ore.

În ansamblu, ziua se anunță rece, cu un cer închis și o atmosferă care îndeamnă la prudență pentru cei care ies afară, mai ales din cauza temperaturii resimțite mult mai scăzute.

Daniel Silva livrează un thriller bine construit, cu ritm alert și intrigă solid ancorată în realitățile Vaticanului. Gabriel Allon, maestrul restaurator și spion israelian, se află în vacanță la Veneția cu familia când moartea subită a papei Paul al VII-lea îl cheamă înapoi în acțiune. Chemat de arhiepiscopul Luigi Donati, prieten vechi, Gabriel descoperă indicii care sugerează asasinat, nu infarct.

Ancheta îl poartă în miezul unei conspirații orchestrate de Ordinul Sfânta Elena – o societate secretă catolică reactionaryă, legată de extrema dreaptă europeană. Aceștia urmăresc să preia controlul papalității în timpul conclavului și să readucă idei antisemite vechi. Cheia cazului este o evanghelie pierdută a lui Pilat din Pont, un document care ar putea schimba radical percepția asupra responsabilității istorice pentru moartea lui Iisus.

Silva îmbină abil suspansul clasic cu teme sensibile: prietenia, credința, antisemitismul și influența politică în Biserică. Personajele sunt conturate clar – Gabriel rămâne lucid și eficient, Donati loial și curajos – iar decorurile romane și vaticane sporesc atmosfera. Finalul rezervă o întorsătură surprinzătoare, tipică autorului.

Cartea se citește rapid, ține cititorul în priză și confirmă măiestria lui Silva în genul intrigilor internaționale. Recomandată iubitorilor de thrillere inteligente, cu încărcătură istorică și morală.