Iarna nu vine la fel pentru toți.
Când comparați bugetele, utilajele, stocurile și strategiile celor patru administrații locale – Municipiul Călărași, Municipiul Tulcea, Județul Călărași, Județul Ialomița și Județul Giurgiu – apare o imagine surprinzătoare: aceleași ninsori, dar costuri total diferite.
Unele autorități pregătesc flote întregi, altele cumpără doar cât să nu fie luate prin surprindere.

Rezultatul? Un tablou complet al modului în care banul public este folosit… sau risipit.

Municipiul Călărași: 800.000 lei pentru deszăpezire prin BRAI CATA

Primăria Municipiului Călărași intră în iarnă cu un buget considerabil:
→ 800.000 lei pentru activitatea de deszăpezire, prestări asigurate de operatorul BRAI CATA.

Pentru iarna 2025–2026, Municipiul Călărași anunță, oficial, un dispozitiv extins de deszăpezire: 64 de utilaje propuse, dintre care 27 sunt plătite în regim de staționare. Cifrele apar într-un proiect de hotărâre aprobat la nivel local și sunt prezentate drept garanția unei bune coordonări în cazul ninsorilor abundente, poleiului sau viscolului.

Advertisement

Pe hârtie, planul este amplu. În practică, rămân câteva semne de întrebare esențiale.

Plata staționării pentru aproape jumătate dintre utilaje ridică, inevitabil, problema raportului cost–beneficiu. Câte dintre aceste utilaje sunt efectiv mobilizate în timpul episoadelor de iarnă severă și câte rămân, de fapt, în așteptare, cu costuri care curg indiferent de intervenții?

Programul de deszăpezire promite prioritizarea arterelor principale, a legăturilor dintre cartiere, a accesului către spitale, școli, piețe, stații de transport public și instituții-cheie.

Municipiul Tulcea: buget mare, cheltuieli mari

Municipiul Tulcea a alocat pentru iarna 2024-2025

• 500.000 lei pentru deszăpezire

Și oferă cea mai detaliată listă de tarife dintre toate instituțiile:

Advertisement

• curățat zăpadă manual: 404,26 lei / 1000 mp
• împrăștiere material antiderapant: 57,22 lei / 1000 mp
• intervenții mecanizate, transport de zăpadă, rigole, stropiri etc.

În octombrie 2025, Primaria Tulcea a finalizat achiziția a două utilaje multifuncționale, utilizabile în orice anotimp, pentru activități de deszăpezire, împrăștiat material antiderapant, măturat mecanizat, spălat carosabil, udat zone verzi sau transport materiale.

Județul Călărași: utilaje multe, stocuri mari și cost/km mic

Pe partea județeană, Călărași devine un model de eficiență.

• Buget total: ~2.500.000
• Lungime drumuri: 650 km
• Utilaje: 41
• Materiale: 1600 tone antiderapante
• Puncte de intervenție: 3 baze strategice

Cifrele arată clar:

📉 Cost/km în Călărași: ~769 euro/km
unul dintre cele mai mici costuri din regiune.

Cu un buget la jumătate față de Ialomița, Călărași reușește să pregătească:
→ de două ori mai multe utilaje,
→ de peste două ori mai multe materiale antiderapante.

Județul Ialomița: cel mai mare buget, cele mai mici rezultate

Consiliul Județean Ialomița rămâne „campioană” la cheltuieli.

• Buget total: 5.535.699,71 lei (aprox. 1,11 milioane euro)
• Lungime drumuri: 507 km
• Utilaje: doar 20
• Materiale: 675 tone
• Baze operative: 2

Concluzia amară:Ialomița are cel mai mare buget, dar cel mai mic randament.

Cost/km ajunge la 2.189 euro, de aproape 3 ori mai mare decât în Călărași.

Județul Giurgiu: buget mic, performanță mare

Județul Giurgiu devine liderul eficienței:

Advertisement

• Buget total: 1.703.000 lei (342.000 euro)
• Lungime drumuri: 472 km
• Utilaje: 35
• Materiale antiderapante: 3.522 tone
• Puncte de intervenție: 6

💡 Cost/km: ~724 euro/km,
CEL MAI MIC din toată analiza.

Giurgiu depășește toate celelalte administrații la capitolul materiale și puncte de intervenție, în ciuda celui mai mic buget.

Județul Tulcea: contract multianual, sume mari „în așteptare”

La nivel județean, Tulcea merge pe o strategie diferită față de celelalte administrații analizate: contract multianual de deszăpezire, nu buget anual clar, defalcat.

Consiliul Județean Tulcea a lansat procedura de achiziție publică pentru deszăpezirea drumurilor județene din zona de est, pentru perioada 2025–2028, adică trei sezoane de iarnă consecutive.

Valoarea totală estimată a contractului se situează între:

• 3.584.318,82 lei și

• 12.388.496,45 lei, fără TVA.

Diferența mare între minim și maxim arată că autoritatea județeană își rezervă legal posibilitatea de a cheltui mult mai mult în cazul unor ierni grele, cu ninsori abundente și intervenții repetate.

Advertisement

Cât înseamnă, de fapt, pe fiecare iarnă

Dacă împărțim contractul pe sezoane de iarnă, rezultă că deszăpezirea drumurilor județene din estul județului Tulcea ar putea costa, estimativ:

• aproximativ 1,19 milioane lei / iarnă – în scenariul unor ierni blânde;

• până la aproximativ 4,13 milioane lei / iarnă – în scenariul unor ierni grele.

Aceste sume nu sunt bani alocați automat, ci plafoane maxime, iar plata se face doar pentru intervențiile efectiv realizate, în funcție de condițiile meteo din fiecare sezon.

Joël Dicker revine cu un roman care confirmă talentul său de a ține cititorul captiv de la prima până la ultima pagină. „Un animal sălbatic” începe cu un jaf îndrăzneț la o bijuterie de lux din Geneva, în iulie 2022, dar povestea adevărată se desfășoară cu douăzeci de zile mai devreme, în viața aparent idilică a lui Sophie și François Braun, un cuplu din înalta societate elvețiană.

Totul pare perfect: casă luxoasă pe malul lacului Léman, cariere strălucite, prieteni apropiați. Însă sub această fațadă strălucitoare se ascund tensiuni profunde, gelozii, obsesii și secrete care ies treptat la iveală. Autorul introduce un alt cuplu, mai modest, și un personaj misterios care urmărește totul din umbră, creând o rețea complicată de relații și minciuni.

Dicker construiește intriga ca pe un puzzle ingenios, alternând capitole scurte din prezent cu flashback-uri care dezvăluie treptat adevăruri șocante. Fiecare fragment adaugă un nou strat de tensiune, iar răsturnările de situație vin una după alta, fără să lase loc de respiro. Este un joc abil cu așteptările cititorului, în care nimeni nu este ceea ce pare, iar instinctele primitive – invidia, dorința, frica – ies la suprafață ca un animal sălbatic eliberat.

Deși mai scurt decât unele romane anterioare ale autorului, cartea creează o dependență puternică prin ritmul alert și prin explorarea psihologică a personajelor. Temele recurente la Dicker – aparențele înșelătoare, consecințele minciunilor, fragilitatea relațiilor – sunt tratate cu măiestrie, fără excese de violență, dar cu o intensitate emoțională care te ține lipit de pagini.

Advertisement

Fanii lui Joël Dicker, obișnuiți cu capodopere precum „Adevărul despre cazul Harry Quebert”, nu vor fi dezamăgiți. „Un animal sălbatic” este un thriller psihologic rafinat, perfect pentru cei care iubesc suspansul inteligent și finalurile neașteptate. O lectură obligatorie pentru pasionații de mister și dramă umană!

Născută la 22 martie 1895, Ioana era fiica marelui savant Ioan C. Cantacuzino, fondatorul școlii românești de microbiologie, și a Sophiei Cantacuzino. Crescută într-un mediu aristocratic, cu conace, biblioteci imense și călătorii în Europa, nimic nu părea să o destine unei vieți atât de neconvenționale. Totuși, încă din tinerețe a arătat un spirit rebel și o poftă de libertate pe care puține femei și-o permiteau în acei ani.

Pasiunea pentru zbor i-a venit prin fratele ei mai mare, Mircea Cantacuzino, prinț, aventurier și el însuși aviator entuziast. În 1930, când aviația românească era încă la începuturi, cei doi frați au decis să se înscrie la cursurile școlii de pilotaj de la Băneasa. Ioana avea 35 de ani – vârstă considerată târzie pentru asemenea îndrăzneli. După luni de antrenamente intense, la 10 iulie 1930, ea a devenit oficial prima femeie din România care a obținut brevetul de pilot civil, primind numărul simbolic 1. Zborul ei solo deasupra Bucureștiului a fost sărbătorit în presă ca un eveniment istoric.

Dar Ioana nu s-a mulțumit doar cu titlul de „prima”. Împreună cu Mircea, a pus bazele primei școli private de pilotaj cu motor din România, cunoscută sub numele de Școala Cantacuzino de la Băneasa. Ioana nu era doar asociată – ea preda efectiv, corecta elevii, verifica aparatele și zbura ori de câte ori era nevoie. Era o prezentă impresionantă pe aerodrom: înaltă, elegantă, mereu îmbrăcată impecabil, cu fustă-plissé și eșarfă de mătase, dar capabilă să urce în carlingă cu aceeași dezinvoltură ca piloții bărbați.

Viața personală a fost la fel de tumultuoasă. Prima căsătorie, cu Grigore Carp, s-a sfârșit prin divorț. A doua, cu inginerul Aurel Persu – inventatorul mașinii aerodinamice în formă de picătură – a adus-o mai aproape de lumea tehnicii avansate. Cei doi formau un cuplu fascinant: ea, regina cerului, el, vizionarul roților.

Advertisement

Tragedia a venit în 1937, când Mircea Cantacuzino s-a prăbușit cu avionul în timpul unui zbor demonstrativ. Moartea fratelui iubit a devastat-o. Ioana a preluat singură conducerea școlii și a tuturor afacerilor de aviație ale familiei, continuând să zboare și să formeze noi generații de piloți până târziu în anii ’40.

După 1940, destinul ei a luat o turnură dramatică. Din cauza poziției sale sociale, a relațiilor familiei şi probabil a unor declarații prea sincere, a intrat în conflict deschis cu regimul mareșalului Ion Antonescu. În 1942 a fost arestată și internată pentru câteva luni în lagărul de la Târgu Jiu, alături de alte personalități incomode regimului. Eliberată, dar cu sănătatea șubrezită și cu averea confiscată în mare parte, s-a retras la vila familiei de la Călimănești, pe Valea Oltului.

Acolo, în liniștea munților, departe de motoarele care o făcuseră celebră, şi-a petrecut ultimii ani. Prietenii care o vizitau povesteau că păstra încă în cameră fotografia fratelui ei și o mică elice de avion pe birou. A murit la 21 iunie 1951, la doar 56 de ani, răpusă de o boală necruțătoare.

Ioana Cantacuzino a rămas în memoria celor care au cunoscut-o ca o femeie de o frumusețe rece, cu un curaj de oțel și o eleganță care nu se clintea nici în carlingă, nici în fața destinului potrivnic. A fost nu doar prima femeie pilot a României, ci și una dintre cele mai puternice dovezi că, atunci când îți dorești cu adevărat să zbori, nici cerul, nici epoca nu te pot opri.

Advertisement