Știm cu toții că ghimbirul este un adevărat „condiment-minune”, folosit de mii de ani în medicina tradițională. Iată doar câteva dintre afecțiunile pe care le poate ameliora în mod natural:

Diabet – se consumă 50 ml de suc proaspăt de ghimbir de două ori pe zi (dimineața și seara, pe stomacul gol.

Stări de greață și amețeli – o felie subțire de ghimbir proaspăt ținută în gură sau mestecată lent calmează instantaneu senzația de vomă și vertijul.

Tuse, laringită, răceală, dureri în gât – se mestecă bucățele mici de ghimbir proaspăt ori de câte ori apare disconfortul; efectul antiinflamator și antiseptic este imediat.

Advertisement

Dureri de stomac și balonare – infuzie din ghimbir uscat (o linguriță la cană cu apă clocotită) combinată cu câteva picături de ulei de ricin.

Reumatism și dureri articulare – se prepară o soluție din părți egale de ulei de măsline și suc proaspăt de ghimbir; se masează energic zonele dureroase de 2–3 ori pe zi.

Dureri de dinți și gingii inflamate – pastă obținută din pudră de ghimbir, gel de aloe vera și câteva picături de apă; se aplică direct pe gingia dureroasă timp de 10–15 minute.

Afecțiuni biliare și ficat congestionat – se amestecă 2 părți suc proaspăt de ghimbir cu 7 părți lapte integral, se fierbe până scade la jumătate, se îndulcește cu miere și se bea călduț înainte de culcare.

Indigestie și digestie lentă – înainte de masă se ia un amestec format dintr-o linguriță suc de ghimbir, o linguriță suc de lămâie proaspăt și un vârf de cuțit de sare de mare (sau sare Himalaia).

Advertisement

Aceste remedii populare, transmise din generație în generație, sunt simple, ieftine și lipsite de efecte secundare dacă sunt folosite cu măsură. Totuși, în caz de afecțiuni cronice sau grave, consultați întotdeauna medicul înainte de a înlocui tratamentul alopat. Ghimbirul nu este un panaceu universal, dar rămâne unul dintre cele mai puternice daruri ale naturii pentru sănătatea noastră zilnică.

„Miracolul de la poștă”, cel mai recent roman semnat de Catherine Siguret, este o bijuterie literară ce împletește grație feminină cu vigoarea unei epoci tulburate. Autoarea, cunoscută pentru sensibilitatea sa în portretizarea destinelor umane – de la figuri istorice la povești intime –, ne poartă de această dată în inima Franței de după război, unde o simplă slujbă la poștă devine poarta spre un univers de minuni și dezvăluiri.

Protagonista, o tânără pe nume Claire, preia rolul de directoare a unei agenții poștale mici dintr-un sat uitat de lume. Cu un ciocan de lemn în mână și un teanc de plicuri sub braț, ea nu doar sortează corespondența, ci și destinele celor din jur. Fiecare scrisoare – fie ea de dragoste, de regret sau de speranță – ascunde un fragment din mozaicul vieții satului: un soț plecat în războiul din Algeria, o mamă care șoptește secrete vechi, un copil care visează la un viitor mai luminos. Claire, cu intuiția ei ascuțită și inima generoasă, devine un fel de confidentă a comunității, transformând biroul poștal într-un loc sacru unde minunile se întâmplă în liniște.

Siguret excelează în a țese fundalul istoric cu firul personal. Pe măsură ce Claire navighează prin dragostea ei neașteptată cu un poștaș misterios și prin confruntarea cu umbrele trecutului familial – inclusiv o moștenire marcată de rezistența din Al Doilea Război Mondial –, romanul capătă adâncime. Autoarea surprinde perfect spiritul anilor ’50: euforia eliberării femeilor, farmecul invențiilor casnice precum aspiratorul electric, serile la televizor cu emisiuni captivante, dar și cicatricile războiului, de la fantomele ocupației naziste la tensiunile coloniale. E o Franță vie, palpabilă, unde Brigitte Bardot stârnește șoapte scandaloase, iar Françoise Dolto deschide porți spre psihologia modernă.

Stilul lui Siguret este fluid și cald, cu dialoguri vii care curg ca o conversație la gura sobei. Paginile se întorc singure, iar momentele de tensiune – cum ar fi dezvăluirea unei scrisori pierdute de decenii – te țin cu sufletul la gură. Totuși, romanul nu e doar o poveste de dragoste; e o meditație asupra puterii micilor gesturi, asupra modului în care o femeie obișnuită poate schimba traiectorii întregi prin empatie și curaj. „Miracolul” din titlu nu e unul spectacular, ci cotidian, acel gen de magie care se naște din umanitate pură.

Advertisement

Dacă iubești romanele lui Annie Ernaux sau ale lui Leïla Slimani, unde istoria se împletește cu intimitatea, acest volum te va cuceri. O lectură perfectă pentru serile de toamnă, care lasă în urmă un gust de speranță și un zâmbet complice. Notă: 4,5/5 stele. Merită pus pe noptieră, lângă o ceașcă de ceai fierbinte.

Pe 11 decembrie 2003, la Bruxelles, România a primit invitația oficială și data precisă pentru aderarea la NATO (2 aprilie 2004). Acest eveniment a marcat sfârșitul definitiv al apartenenței la sfera de influență sovietică și începutul integrării depline în structurile de securitate occidentale, fiind unul dintre cele mai importante succese ale politicii externe românești post-decembriste.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1282 – A decedat împăratul bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul; (n. 1225). A domnit intre anii 1259-1282 si a fost fondatorul dinastiei Paleologilor care au condus Imperiul Bizantin până la căderea Constantinopoluluiîn 1453. La 25 iulie 1261, trupele sale conduse de generalul Alexios Stratigopoulos au recucerit Constantinopolul lichidând Imperiul latin si restaurând imperiul Bizantin. S-a încoronat împărat în ziua de 15 august a aceluiași an.

1686 – A murit Ludovic al II-lea de Bourbon, le Grand Condé (n. 1621)

Advertisement

1803 – S-a născut Hector Louis Berlioz, compozitor și dirijor și teoretician muzical (simfonia “Romeo și Julieta”, „Simfonia fantastică”); (m. 8 martie 1869).

1810 – S-a născut Alfred de Musset, poet, prozator și dramaturg francez, unul dintre primii reprezentanți ai romantismului in literatura franceza (ciclul poemelor lirice “Nopțile” și “Amintiri”; (m. 2 mai 1857).

1816 – Indiana a devenit cel de-al 19-lea stat al SUA.

1835 – S-a jucat pe scena “Teatrului Momulo” din București primul vodevil românesc – “Triumful amorului”, în adaptarea muzicală a lui Ioan Andrei Wachmann. Vodevil (din fr. vaudeville) e o comedie ușoară a cărei intrigă, bogată în răsturnări, se bazează în general pe qui pro quo-uri (“unul luat drept altul” = confuzie).

1843 – S-a născut savantul Robert Koch, medicul care a descoperit bacilul tuberculozei, laureat al Premiului Nobel în 1905.

Advertisement

1861 – A fost rostită Proclamația domnitorului Alexandru Ioan I Cuza privind îndeplinirea unirii și înființarea națiunii române. Ca urmare, s-a trecut la unificarea guvernelor si a Camerelor celor doua Principate. La 22 ianuarie 1862 s-a format primul guvern unic al Principatelor Unite, condus de Barbu Catargiu; Parlamentul unic își va deschide lucrările la 24 ianuarie 1862, in care Al. I. Cuza proclama Unirea definitiva a Principatelor iar orașul București devenea capitala acestora. Comisia Centrala de la Focșani își va înceta activitatea.

1876 – A avut loc la Constantinopol, Conferința reprezentanților puterilor europene, cu scopul de a determina Poarta otomană să acorde unele libertăți popoarelor supuse. Poarta proclamă la 11 decembrie o Constituție în care România era desemnată “provincie privilegiată” a Imperiului otoman.

1882 – S-a născut savantul Max Born, fizician, laureat al Premiului Nobel pentru fizică pe anul 1954; a adus contribuții importante în mecanica cuantică; (m. 5 ianuarie 1970).

1901 – A fost trimis primul semnal radio transatlantic de către italianul Guglielmo Marconi, de la Poldhu din Cornwall, fiind recepționat de Persy Wright Paget, la St. John, din Newfoundland.

1913 – A încetat din viață juristul, publicistul și colecționarul de artă, Ion Kalinderu, fost președinte al Academiei Române; (n. 28 decembrie 1840).

Advertisement

1913 – S-a născut actorul Jean Marais (pe numele adevărat Jean Marais-Villain), vedetă a cinematografului francez (filmele “Nopți albe”, seria “Fantomas”, “Șapte băieți și-o ștrengărită”); (m. 8 noiembrie 1998).

1916 – În urma înfrângerilor militare suferite de România in toamna anului 1916, se formează la Iași guvernul de concentrare națională Ionel I.C.Brătianu – Take Ionescu.

 1918 – S-a născut scriitorul Aleksandr Soljeniţîn, cunoscut disident sovietic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1970 (“Arhipelagul Gulag”, “Pavilionul canceroșilor”);(d. 03.08.2008).

1918 – Partidul Social-Democrat din România îşi schimbă denumirea în Partidul Socialist din România.

1918 – A fost aleasă o nouă conducere a Partidului Țărănesc Basarabean: Pantelimon Halippa – președinte, Ștefan Ciobanu şi V.Bîrcă – vicepreședinți, T.Ioncu – secretar. Partidul Țărănesc din Basarabia s-a constituit la 23 august / 5 septembrie 1918 la Chișinău.

Advertisement

1935 – S-a născut Ferdinand Alexander Porsche, designer auto german și proprietarul firmei Porsche.

1936 – Edward al VIII–lea, regele Marii Britanii din 20 ianuarie 1936, își anunță printr-un comunicat radiofonic abdicarea în favoarea fratelui său și opțiunea sa pentru o viață normala alături de femeia pe care o iubește, americana Wallis Simpson.

1941 – Al doilea război mondial – Germania și Italia au declarat război SUA.

1941 – S-a născut Petre Mihai Băcanu, ziarist, director executiv al cotidianului “România liberă”.

1946 – Adunarea Generală a Națiunilor Unite a decis înființarea UNICEF cu scopul inițial de a oferi ajutoare de hrană și asistență medicală copiilor din țările devastate de al Doilea Război Mondial.

Advertisement

1958 – Filozoful Constantin Noica a fost arestat de autoritățile comuniste, sub acuzația de “uneltire contra orânduirii sociale”, pentru organizarea întrunirilor de discuții filosofice de la Câmpulung, precum și pentru tipărirea și difuzarea în afara granițelor a volumului „Povestiri despre om”. La 1 martie 1960, a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică.

1972 – Sonda americană Apollo 17 ajunge pe Lună, devenind al șaselea și ultima sondă din misiunea spațială Apollo care va ateriza pe Lună.

11-15 decembrie 1986 – A fost demolată biserica, iar în 1987 întreaga Mănăstire Văcărești.

1992 – La Bursa Romană de Mărfuri a avut loc prima tranzacționare bursieră, după înlăturarea regimului comunist.

1994 – Trupele rusești invadează teritoriul Republicii Cecenia, care își proclamase independenta. Potrivit estimărilor internaționale conflictul s-a soldat cu aproximativ 100 000 de victime dintre care aproximativ 80% din rândul populației civile.

Advertisement

1997 – A murit Eddie Chapman, celebru spion britanic din cel de-al doilea război mondial; (n. 1914).

2000 – Ion Iliescu (PDSR) a ieșit învingător în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din România, devenind, pentru a doua oară, președintele României. A depus jurământul pentru această funcție la 20 dec. 2000.

2004 – A fost inaugurată, la Focșani, prima eurogară din România.

Advertisement