Bitterul suedez este o băutură medicinală cunoscută pentru menținerea sănătății și pentru refacerea organismului. A fost creat în urmă cu aproximativ 500 de ani de alchimistul Paracelsus, care a reușit să prepare acest elixir din peste 50 de plante. Deși rețeta originală nu s-a păstrat integral, iar unele plante au fost înlocuite, preparatul a rămas la fel de popular.

Datorită proprietăților sale, bitterul suedez este apreciat pentru susținerea imunității, pentru ameliorarea problemelor digestive, pentru echilibrarea stării psihice și, în special, pentru sprijinul oferit funcției hepatice. Multe dintre plantele folosite sunt recomandate tradițional și în afecțiuni cardiace, renale sau dermatologice.

Bitterul poate fi utilizat și extern: compresele cu bitter sunt folosite pentru grăbirea vindecării rănilor, calmarea durerilor de cap și ameliorarea disconfortului provocat de înțepăturile de insecte.

Rețeta de casă a bitterului suedez

Pentru prepararea acestui amestec natural se pot folosi următoarele plante:

Păpădie, sunătoare, coada‑calului, rostopască, valeriană, mesteacăn, roiniță, tuia, ginseng siberian, crețișoară, mărar, măghiran, lemn‑dulce, lumânărică, ienupăr, pufuliță, rozmarin, tătăneasă, cimbrișor, busuioc, pelin, brusture, scorțișoară, lichen de piatră, cătină, ganoderma, salcâm, urzică, ghimpe, lavandă, armurariu, crușin, iarbă‑mare.

Din fiecare plantă se cântăresc între 5 și 30 g. Amestecul se pune în 3 litri de alcool de 38–40%. Recipientul se păstrează la loc răcoros și umbros timp de 14 zile, agitându-se de două ori pe zi.

După macerare, lichidul se strecoară prin tifon și se depozitează în sticle închise la culoare. Preparatul se poate păstra timp îndelungat.

Consumul tradițional este de 2 lingurițe pe zi, dimineața și seara, sau diluat: 1 linguriță la o cană cu apă sau ceai. Nu se recomandă consumul nediluat.

„Să nu clipești” de Stephen King este un roman captivant care îmbină elemente de thriller psihologic cu teme sociale profunde, explorând întunericul sufletului uman și contradicțiile societății contemporane. Povestea se desfășoară pe două planuri narative interconectate, care se împletesc treptat spre un climax tensionat și neașteptat.

În primul fir narativ, poliția din orașul Buckeye primește o scrisoare amenințătoare de la un individ misterios care anunță că va ucide treisprezece nevinovați și un vinovat, ca formă de ispășire pentru moartea nedreaptă a unui om nevinovat, victimă a unei erori judiciare. Detectiva Izzy Jaynes, o prietenă veche a protagonistei Holly Gibney, recurge la ajutorul acesteia pentru a descifra amenințarea și a preveni o serie de crime anunțate. Investigația devine o cursă contra cronometru, plină de indicii subtile și răsturnări de situație, care pune la încercare abilitățile intuitive ale lui Holly.

Cel de-al doilea fir urmărește pe activista controversată pentru drepturile femeilor, Kate McKay, care pornește într-un turneu de conferințe prin mai multe state, promovând ideea de împuternicire feminină și confruntând prejudecăți adânc înrădăcinate. Pe măsură ce discursurile ei atrag atât admiratori, cât și opozanți furioși, Kate devine ținta unui urmăritor periculos, motivat de ură și resentimente. Holly este angajată ca gardă de corp pentru a o proteja, dar sarcina se dovedește complicată de personalitatea independentă a lui Kate și de determinarea adversarului. Pe lângă aceste povești principale, romanul include și elemente secundare, precum povestea unei cântărețe de gospel renumite, care adaugă straturi suplimentare de complexitate.

King abordează teme majore precum justiția și răzbunarea, dilemele morale legate de ispășire și retribuție, misoginismul și lupta pentru egalitate, vina colectivă pentru erorile sistemului judiciar, ipocrizia în autoritatea morală și religioasă, precum și influența radicalizării online asupra percepției inocenței și vinovăției. Romanul pulsează de furie autentică față de injustițiile sociale, oferind o oglindă critică a Americii divizate.

Personajele sunt conturate cu măiestrie: Holly Gibney, investigatoarea atipică, cu intuiție ascuțită și trăsături care o fac ușor de identificat; Izzy Jaynes, detectiva pragmatică și loială; Kate McKay, activista pasionată și curajoasă; și antagonistul Trig, un ucigaș viclean, dependent de actul crimei, a cărui motivație răzbunătoare îl transformă într-un personaj memorabil și înfricoșător. Apar și personaje secundare familiare din universul lui King, care adaugă continuitate seriei.

Cu un ritm alert în momentele cheie, suspans bine dozat și un final spectaculos care unește toate firele, cartea captivează prin profunzimea psihologică și critica socială. Deși unii cititori au notat porțiuni mai lente sau accente politice pronunțate, majoritatea apreciază abilitatea lui King de a crea o narațiune tensionată și relevantă. Recomandat pasionaților de thrillere cu miză etică și fanilor seriei Holly Gibney.

Ziua de 13 ianuarie este marcată în istorie prin evenimente politice, culturale și științifice de mare impact. De la reorganizarea statului roman sub Octavian Augustus în anul 27 î.Hr. până la publicarea celebrului „J’accuse” al lui Émile Zola în 1898 sau scufundarea navei Costa Concordia în 2012, această dată reunește momente care au influențat profund evoluția societății occidentale

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1524 – Radu de la Afumați (1522–1529) primește la Istanbul confirmarea celei de-a doua domnii a Țării Românești.

1602 – S-a publicat piesa lui William Shakespeare, Nevestele vesele din Windsor.

1610 – Galileo Galilei descoperă cel de-al patrulea satelit al planetei Jupiter, Callisto.

1776 – Războiul de independență al Statelor Unite – George Washington intră triumfal în New York, în fruntea trupelor sale.

1855 – Apare săptămînal la Iaşi, Moldova, revista ştiinţifică, istorică şi literară “România literară”, editată de Vasile Alecsandri.În paginile revistei, Alecu Russo publică (în versiune proprie) poemul “Cîntarea României “.

1864 – Împăratul rus Alexandru II-lea a aprobat cererea călugărilor veniţi de la mănăstirea Neamţ de a întemeia la Chiţcani în Basarabia ţaristă, mănăstirea Noul Neamţ.

1866 – S-a născut Constantin I.C. Bratianu, om politic și de stat din România, președinte al Consiliului de ministri din România.

1879 – S-a născut naturalistul român Ioan Borcea; alături de Grigore Antipa, a fost întemeietorul hidrobiologiei în România; fondatorul staţiunii zoologice marine de la Agigea (1926); membru corespondent al Academiei Române; (d. 1936).

1898 – Articolul “J’accuse” al lui Émile Zola a fost publicat în ziarul L’Aurore în legatură cu afacerea Dreyfus.

1906 – A murit Aleksandr Stepanovici Popov, savant fizician ru. În timpul unei ședințe a Sectiei de fizică a Societății ruse de fizică și chimie (7.05.1895), a demonstrat funcționarea primei stații de radioreceptie.(n. 4 martie s.v. /16 martie 1859 s.n. – d. 13 ianuarie /31 decembrie 1905).

1910 – A avut loc prima transmisie radiofonică de operă: Enrico Caruso cântând pe scena Metropolitan-ului din New York este captat la 30 de km distanţă.

1914 – Are loc, la sala Clasic, premiera filmului istoric „Cetatea Neamțului”, după nuvela lui Costache Negruzzi și piesa lui Vasile Alecsandri. Realizat cu mijloace modeste, cu concursul ansamblului Național craiovean, filmul (care s-a pierdut) interesează în special pentru faptul că a fost scris și realizat de scriitorii Emil Gârleanu și Corneliu Moldovan.

1915 – Un cutremur în Avezzano, Italia face 29.800 de victime.

1918 – Chemate de Sfatul Țării, din Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), trupele armatei române și franceze (armata generalului Berthelot) au intrat, aclamate de populatie, în Chisinau.

1918 – Guvernul bolşevic rus condus de Vladimir Ilici Lenin rupe relaţiile diplomatice cu România, între cele două ţări intervenind practic starea de război.

1923 – După instaurarea dictaturii fasciste în Italia, la 29 octombrie 1922, regele îl însărcinează pe Benito Mussolini cu formarea guvernului. crearea Marelui Consiliu Fascist.

1926 – România aderă la Convenția de la Geneva din 9 decembrie 1923, referitoare la regimul internațional al căilor ferate, și la Convenția de la Geneva din 3 noiembrie 1923, privind simplificarea formalităților vamale

1929 – A murit Wyatt Earp, legendarul justiţiar, unul dintre cei mai cunoscuţi pistolari din Vestul sălbatic (n.19.03.1848).

1937 – Cad pe frontul anticomunist de la Majadahonda (Madrid), luptătorii legionari Ion Mota și Vasile Marin, voluntari în războiul anti-comunist din Spania. Moartea lor a produs o adâncă emoție în România, fiind deplansă de mari personalități ale vremii, printre care și N.Iorga.

1941 – Generalul Ion Antonescu efectuează o vizită în Germania, la Berghof, în cursul căreia are o întrevedere cu Adolf Hitler, obținând sprijinul acestuia în conflictul intern dintre conducătorul statului și „Mișcarea Legionară”.

1942 – Producătorul american de automobile Henry Ford primește brevetul pentru automobilul din plastic, care este cu 30% mai ușor decât o mașină obișnuită.

1991 – Procesul de destramare a URSS – Evenimentele din ianuarie 1991 din Lituania. Trupele sovietice au ocupat Departamentul Securității Statului din Lituania. A avut loc atacul asupra televiziunii și centrului de presă din Vilnius, soldat cu morți și raniți.

1999 – Ultima mineriadă: ministrul de Interne, Gavril Dejeu, s-a deplasat la Târgu Jiu şi a convocat o întâlnire de urgenţă cu şefii forţelor de ordine mobilizate în defileul Jiului, pentru a stabili strategia de împiedicare a unei eventuale deplasări la Bucureşti a minerilor grevişti de la Petroşani.

2006 – A fost inaugurată Stația Law-Racoviță, prima stțtie românească permanentă de cercetare și explorare din Antarctica.

2012 – Nava de pasageri de croazieră Costa Concordia se scufundă pe coasta Italiei; 32 de decese, 2 persoane dispărute și 64 de răniți.

2020 –  Oamenii de știință anunță că granulele de praf stelar presolare din meteoritul Murchison s-au format acum cinci până la șapte miliarde de ani și sunt cele mai vechi materiale solide găsite pe Pământ până în prezent.