„Ultima după-amiaza a lui Seneca” este un roman scurt, tăios, care urmărește ultimele ceasuri din viața filozofului stoic, după ce Nero i-a trimis ordinul de sinucidere. Marianne Jaeglé nu face biografie romanticată și nici prelegere de istorie. Alege să stea aproape de piele: respirația grea, gândurile care se sparg, gesturile mici, ultimele priviri către soție, sclavi, grădină.

Textul curge lent, aproape fără dialog, cu propoziții scurte care taie ca un cuțit bine ascuțit. Nu există mare dramatism exterior – crizantemele continuă să crească, vinul stă în cupă, sângele curge cuminte în lighean. Tocmai această economie creează tensiunea maximă. Seneca nu e un erou care tună împotriva tiranului; e un bătrân obosit care încearcă să moară demn, dar trupul îl trădează, iar mintea i se risipește în frânturi.

Cartea impresionează prin ceea ce lasă nespus. Nu ni se explică stoicismul, nu ni se ține lecția morală. În schimb, simțim greutatea inevitabilului, fragilitatea controlului, ridicolul și măreția simultană a omului care știe că totul se termină.

Un text care rămâne în minte ca o rană fină: discretă, dar adâncă. Pentru cine apreciază proza precisă, fără podoabe inutile și cu greutate filozofică ascunsă în gesturi obișnuite – lectură aproape obligatorie.

Vârsta organismului nostru poate fi observată și prin aspectul părului. Atunci când din corp lipsesc anumite substanțe hrănitoare, vitamine sau minerale esențiale, părul este printre primele care reacționează.

Acesta își pierde elasticitatea, se decolorează și poate începe să cadă masiv. În același timp, scalpul devine sensibil, iar mătreața apare tot mai frecvent.

În unele state se realizează analize ale firului de păr, iar compoziția chimică a acestuia indică în mod clar ce carențe există în organism. Pe baza acestor informații, se pot adapta alimentația și stilul de viață pentru prevenirea unor afecțiuni și pentru menținerea unui corp tânăr și sănătos.

În cele ce urmează, vă prezint o rețetă de remediu natural care poate îmbunătăți vizibil calitatea părului, sănătatea scalpului și care ajută la eliminarea mătreții.

Pentru prepararea rețetei avem nevoie de o linguriță de sare fină de bucătărie și o linguriță de borax. Cele două ingrediente se amestecă cu puțină apă, până când se obține o pastă cu consistența unui terci.

După ce spălați părul în mod obișnuit, masați ușor scalpul cu acest amestec și lăsați să acționeze timp de 10-15 minute. La final, clătiți bine cu apă călduță.

Se recomandă utilizarea acestui amestec de fiecare dată când spălați părul, de cel puțin două ori pe săptămână. Aplicat constant, ajută la reducerea căderii părului, îmbunătățirea aspectului acestuia și combaterea mătreții.

Un nou act normativ schimbă fundamental modul în care companiile din România trebuie să gestioneze sănătatea psihică a angajaților. Epuizarea profesională, cunoscută sub numele de burnout, devine oficial un risc ce trebuie prevenit prin măsuri clare, obligatorii și verificabile. Autoritățile susțin că legea răspunde unei realități tot mai vizibile: presiunea constantă, volumul excesiv de muncă și lipsa echilibrului între viața profesională și cea personală afectează direct performanța și sănătatea lucrătorilor.

Evaluarea riscurilor psihosociale devine obligatorie

Potrivit noilor prevederi, angajatorii sunt obligați să includă în evaluarea riscurilor factori precum stresul ocupațional, suprasolicitarea, conflictele interne, lipsa predictibilității sau presiunea termenelor. Evaluarea trebuie realizată periodic și integrată în planul general de prevenire, la fel ca riscurile fizice sau tehnice.

Specialiștii în resurse umane consideră că această schimbare va obliga companiile să privească sănătatea mentală ca pe o componentă esențială a siguranței la locul de muncă, nu ca pe un subiect secundar.

Măsuri concrete pentru reducerea stresului

Legea introduce obligația implementării unor programe interne de prevenire a epuizării profesionale. Printre măsurile vizate se numără:

• reorganizarea sarcinilor pentru evitarea suprasolicitării;
• stabilirea unor limite clare privind disponibilitatea în afara programului;
• sesiuni de informare și instruire privind gestionarea stresului;
• acces la consiliere psihologică sau suport specializat;
• monitorizarea atentă a volumului de muncă în perioadele de vârf.

Angajatorii trebuie să demonstreze că au aplicat aceste măsuri, iar nerespectarea lor poate atrage sancțiuni.

Control mai strict asupra timpului de lucru

Un alt element central al legii îl reprezintă monitorizarea timpului de lucru. Companiile trebuie să asigure respectarea orelor de program, a pauzelor și a perioadelor de repaus. Orele suplimentare devin o excepție justificată, nu o practică permanentă.

Inspectorii de muncă vor putea verifica dacă angajații sunt solicitați în mod repetat în afara programului, iar angajatorii care încurajează cultura „muncii non-stop” riscă amenzi.

Dialog obligatoriu între angajatori și angajați

Legea pune accent pe comunicare și transparență. Angajatorii trebuie să creeze mecanisme prin care angajații pot semnala suprasolicitarea, conflictele sau disfuncționalitățile organizaționale fără teama de represalii. Consultarea periodică a personalului devine o obligație, iar feedbackul angajaților trebuie integrat în planurile de prevenire.

Responsabilitate directă pentru manageri

Conducerea companiilor are un rol esențial în aplicarea noilor reguli. Managerii trebuie instruiți să recunoască semnele epuizării profesionale și să intervină înainte ca situația să se agraveze. Lipsa acțiunii poate fi considerată neglijență, întrucât burnout-ul este tratat ca un risc profesional ce trebuie gestionat la nivel organizațional.

Un pas necesar într-o piață a muncii tensionată

Specialiștii consideră că legea vine într-un moment în care tot mai mulți angajați reclamă presiune, lipsă de predictibilitate și volum excesiv de muncă. În același timp, companiile se confruntă cu dificultăți în retenția personalului, iar prevenirea epuizării profesionale devine un element strategic.

Noua legislație schimbă paradigma: sănătatea psihică nu mai este o responsabilitate individuală, ci una instituțională. Angajatorii sunt obligați să creeze un mediu de lucru echilibrat, în care performanța nu se obține prin suprasolicitare, ci prin stabilitate, organizare și respect pentru limitele umane.