Guvernul pregătește una dintre cele mai ample reforme ale administrației publice din ultimii ani. Un proiect de lege publicat marți seara de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) estimează economii de 3,367 miliarde lei în 2026, iar pentru perioada 2027–2030, reduceri anuale de peste 5,7 miliarde lei.

Documentul propune atât creșterea veniturilor la bugetele locale, cât și o restructurare masivă a aparatului administrativ.

Impozite mai mari și extinderea bazei de taxare

Autoritățile locale vor încasa mai mulți bani prin extinderea bazei de impozitare pentru clădiri, terenuri și mijloace de transport. Construcțiile ridicate fără autorizație vor fi taxate suplimentar cu 100% timp de cinci ani, iar primăriile vor publica liste cu contribuabili fără restanțe, pentru a încuraja plata voluntară.

La nivel central, proiectul elimină scutiri fiscale considerate nejustificate, precum cele pentru cooperativele agricole, și introduce posibilitatea ca statul să cesioneze creanțele fiscale către firme specializate.

Val de reduceri de personal

Reforma lovește direct în structurile administrative. Sunt vizate:

• 6.102 posturi de consilieri personali, care vor fi desființate
• o reducere de 25% a posturilor din instituțiile prefectului
• o reducere de 30% a posturilor din administrația locală
• reorganizarea poliției locale în funcție de numărul de locuitori

Economii suplimentare vor fi generate prin plafonarea salariului președintelui ANRSC (aprox. 190.812 lei/an), limitarea salariilor din instituțiile subordonate MDLPA și reducerea numărului de membri în consiliile de administrație ale ANCPI și ANL (economii de 410.444 lei/an).

Administrație mai suplă și mai digitalizată

Proiectul promite o administrație mai eficientă: proceduri simplificate de descentralizare, reguli flexibile pentru transferul bunurilor statului, rotația obligatorie a funcțiilor sensibile și evaluări multianuale bazate pe competențe. Funcționarii vor putea lucra cu timp parțial în două instituții diferite.

Pe partea de colectare, statul pregătește măsuri mai ferme: executarea silită a unor indemnizații sociale începând cu 2026, interconectarea bazelor de date fiscale și publicarea listelor cu debitori.

Mai multă autonomie pentru autoritățile locale

Primăriile vor avea un cuvânt decisiv în reglementarea jocurilor de noroc și vor putea introduce taxe suplimentare pentru aceste activități. Tot ele vor avea aviz exclusiv asupra organigramei bibliotecilor publice și vor gestiona Fondul de Regenerare Locală, alimentat cu până la 5% din veniturile locale.

Tăieri de 10% la cheltuielile de personal în 2026

La nivel central, cheltuielile de personal vor fi reduse cu 10% în 2026 față de 2025, fără diminuarea salariilor de bază. Reducerea se va face prin reorganizări, eliminarea unor posturi, limitarea sporurilor și alte măsuri stabilite împreună cu sindicatele.

Ministerul Finanțelor va fundamenta bugetul pe 2026 astfel încât cheltuielile de personal să fie cu 10% mai mici decât execuția bugetară previzionată pentru 2025 (excluzând costurile alegerilor).

foto facebook : Redeșteptarea Lugoj

O explozie puternică a avut loc miercuri dimineață în incinta sediului Poliției Rutiere din Lugoj, într-o anexă aflată în curtea instituției. Deflagrația, produsă în jurul orei 8:15, nu a fost urmată de incendiu, însă a provocat rănirea a trei angajați.

Un bărbat a suferit arsuri la nivelul feței și al membrelor superioare și a fost transportat de urgență la spital. O a doua persoană, cu arsuri ușoare, a primit îngrijiri medicale la fața locului, iar un al treilea angajat a avut nevoie de intervenție medicală după un atac de panică.

Explozia a produs pagube semnificative clădirii și a distrus o autospecială parcată în apropiere. La fața locului au intervenit echipaje ale ISU Banat, precum și specialiști CBRN din Timișoara, care au efectuat măsurători specifice.

Autoritățile investighează cauza exactă a deflagrației, iar ancheta este în desfășurare.

În 1628, Suedia a lansat Vasa, considerată atunci cea mai impresionantă navă de război construită vreodată. Însă gloria ei a durat doar câteva minute: după ce a parcurs aproximativ 1.300 de metri, o simplă rafală de vânt a făcut-o să se încline și să se răstoarne sub privirile mulțimii adunate în port.

Cauza tragediei a fost un amestec de ambiție regală și lipsă de coordonare tehnică. Regele Gustav al II-lea Adolf a modificat în mod repetat planurile în timpul construcției, insistând asupra unui al doilea nivel de tunuri grele, în ciuda avertismentelor inginerilor. Aceste schimbări au ridicat centrul de greutate al navei mult peste limita de siguranță. În plus, Vasa era împodobită cu sute de sculpturi masive din stejar, menite să impresioneze, dar care au adăugat și mai multă greutate în partea superioară.

Constructorii știau că nava este instabilă — un test simplu, în care 30 de marinari alergau dintr-o parte în alta, aproape a răsturnat-o chiar la chei. Totuși, nimeni nu a îndrăznit să contrazică ordinele regelui. Situația s-a agravat după moartea maestrului constructor Henrik Hybertsson, când proiectul a rămas în mâinile unor secunzi fără autoritate reală. Ei au fost nevoiți să adapteze o chilă gândită pentru o navă mai mică la o suprastructură mult prea grea și prea înaltă.

Pentru a compensa dezechilibrul, în cală au fost încărcate aproximativ 120 de tone de balast, însă calculele moderne arată că ar fi fost nevoie de cel puțin dublu. Corpul navei fusese înălțat pentru a susține cele două punți de artilerie, dar nu și lățit suficient pentru stabilitate.

În ziua lansării, vremea era calmă. Căpitanul Söfring Hansson a ordonat deschiderea hublourilor de la puntea inferioară pentru o salvă festivă. Când o rafală a înclinat nava, apa a pătruns imediat prin hublourile deschise, inundând interiorul și provocând scufundarea rapidă la doar câțiva metri de țărm.

Ancheta care a urmat nu a găsit niciun vinovat: echipajul respectase procedurile, constructorii urmaseră ordinele, iar nimeni nu putea acuza regele. Verdictul oficial a fost că „așa a fost voia divină”.

Timp de 333 de ani, Vasa a rămas pe fundul Mării Baltice. Salinitatea scăzută a apei a împiedicat degradarea lemnului, păstrând nava într-o stare remarcabilă. În anii 1950, pasionatul Anders Franzén a localizat epava, iar în 1961 Vasa a fost ridicată la suprafață într-o operațiune spectaculoasă.

Conservarea a durat 17 ani, timp în care nava a fost tratată cu polietilenglicol pentru a preveni deteriorarea lemnului. Astăzi, Vasa este expusă în propriul muzeu din Stockholm, fiind cea mai bine păstrată navă din secolul al XVII-lea — peste 98% din structură este originală.

Nu mai reprezintă puterea militară a Suediei, ci o lecție monumentală despre limitele ambiției și consecințele ignorării expertizei tehnice. Vizitatorii pot vedea nu doar tunurile și sculpturile, ci și obiecte personale ale echipajului, oferind o fereastră autentică spre viața cotidiană a epocii.