Consiliul Superior al Magistraturii înaintează un pachet amplu de modificări legislative care urmăresc reducerea încărcării instanțelor și fluidizarea procedurilor judiciare. Propunerile vizează atât scoaterea unor categorii de cauze din competența judecătorilor, cât și redistribuirea unor sarcini către personalul auxiliar sau către asistenți, extinderea competențelor judecătorilor stagiari și accelerarea digitalizării în sistemul judiciar.

Printre schimbările esențiale se numără eliminarea din sala de judecată a unor proceduri considerate repetitive sau administrative. Dizolvarea și radierea firmelor, cererile necontencioase privind ONG‑urile, înlocuirea amenzii cu muncă în folosul comunității, precum și divorțul prin acord sunt propuse pentru a fi soluționate în afara instanțelor. De asemenea, se renunță la procedura actuală de încuviințare a executării silite pentru hotărârile judecătorești, iar o parte dintre atribuțiile privind tutela și curatela sunt transferate către autoritatea tutelară.

Reforma include și ajustări ale competenței teritoriale în diverse materii, lărgirea atribuțiilor judecătorilor stagiari și clarificarea rolului judecătorului de supraveghere a privării de libertate. În paralel, se propune actualizarea taxelor judiciare de timbru, în acord cu costurile reale ale procedurilor și cu evoluția economică.

Un capitol important îl reprezintă digitalizarea: implementarea unei baze de date comune pentru comunicarea soluțiilor, dezvoltarea programului REJUST pentru generarea automată a unor hotărâri simple, transmiterea electronică a cererilor de executare silită și acces extins la bazele de date ale instituțiilor publice. Toate acestea urmăresc reducerea timpilor de soluționare și eliminarea întârzierilor cauzate de proceduri administrative.

Propunerile sunt analizate în cadrul proiectului „EFICIENȚĂ”, iar până la finalul lunii februarie urmează consultări cu UNBR și alte profesii juridice pentru identificarea eventualelor dificultăți practice și ajustarea legislației secundare.

Andrei Gabriel Benghea Mălăieș, funcționar public și consultant în vârstă de 45 de ani, a devenit simbolul cumulului excesiv de funcții în România. În ultimii ani a strâns simultan 11 surse de venit oficiale, majoritatea plătite din bani publici sau din contracte cu instituții de stat.

A ocupat sau ocupă poziții precum: consilier personal la un minister, expert în cadrul mai multor autorități publice centrale, membru în consilii de administrație la companii de stat, consultant pe proiecte europene, lector universitar plătit cu ora, director interimar la o instituție publică, membru în comisii de licitație, evaluator de proiecte naționale și europene, consilier local într-o localitate mică, președinte sau membru în asociații finanțate public și alte activități de consultanță contractuală.

Veniturile lunare cumulate au depășit de mai multe ori salariul mediu net pe economie, iar unele funcții se suprapuneau temporal, ridicând semne de întrebare privind compatibilitatea și timpul efectiv dedicat fiecăreia. Cazul său a fost intens mediatizat ca exemplu clasic de cumul aberant de sinecuri, în care un singur om poate încasa bani de la stat pe mai multe canale în același timp.

Deși a fost criticat public și semnalat în rapoarte de integritate, Benghea Mălăieș a continuat să dețină majoritatea acestor poziții ani la rând, profitând de lacunele legislative și de lipsa controalor stricte privind conflictul de interese și cumulul funcțiilor publice.