În perioada 3–4 februarie a.c., în municipiul Oltenița sunt anunțate întreruperi programate în alimentarea cu energie electrică, ca urmare a unor lucrări de mentenanță și modernizare a rețelei realizate de Rețele Electrice România .

Astfel, marți, 3 februarie a.c., în intervalul orar 09:00-17:00, alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă în zona Pieței Centrale, urmând ca miercuri, 4 februarie a.c., în același interval orar, activitatea de întrerupere să se repete.

Pentru detalii actualizate privind zonele și intervalele orare, lista completă este disponibilă pe site-ul operatorului de distribuție.

În urmă cu doar șaptezeci și patru de ani, în dimineața rece de 2 februarie 1952, Dobrogea trăia una dintre acele clipe care aveau să rămână ascunse decenii întregi în dosarele Securității. La Ceamurlia de Sus, un sat aromân din județul Tulcea, tânărul Hristu Zuba era ridicat de agenții regimului. Avea o poziție aparent impecabilă: secretar al organizației locale a Uniunii Tineretului Comunist. Pentru Securitate, însă, tocmai această poziție îl făcea suspect.

Nicolae Popa, unul dintre anchetatorii cunoscuți pentru brutalitatea sa, aflase că Hristu nu era ceea ce părea. În spatele loialității afișate față de structurile comuniste, tânărul sprijinea, cu discreție și risc uriaș, gruparea de rezistență armată condusă de Nicolae Fudulea. Participa la întâlniri, transmitea informații, oferea sprijin logistic și, mai ales, păstra tăcerea acolo unde alții ar fi cedat.

Arestarea lui a fost urmată de zile întregi de tortură. Securitatea voia un singur lucru: locul unde se ascundea Fudulea, liderul care reușise să țină piept autorităților și să mențină vie speranța unei Dobroge neînfrânte. Hristu Zuba a fost bătut, umilit, amenințat, dar nu a rostit numele sau ascunzătoarea celui pe care îl considera un simbol al demnității.

Tăcerea lui a salvat vieți. Curajul lui a devenit, în timp, o mărturie despre rezistența nevăzută a unor oameni simpli, care au ales să nu se plece în fața fricii. Într-o epocă în care teroarea era lege, un tânăr aromân dintr-un sat dobrogean a demonstrat că demnitatea poate fi mai puternică decât orice instrument al represiunii.

Povestea lui Hristu Zuba nu este doar un episod din istoria rezistenței anticomuniste, ci o lecție despre loialitate, sacrificiu și puterea de a rămâne om atunci când totul în jur îți cere să renunți.

Pasărea colibri cu gât violet este o minune minusculă a naturii, una dintre cele mai mici specii de colibri existente. Masculul posedă un gâtlej spectaculos, de un violet-metalic intens, care sclipește ca o flacără vie sub razele soarelui, contrastând puternic cu penajul verde-închis de pe spate și cu coada lungă, profund bifurcată, ce îi conferă un aspect elegant și distinct.

Zborul său este incredibil de rapid și precis: poate pluti nemișcat în aer, se poate deplasa fulgerător în orice direcție și execută manevre acrobatice aproape imposibile pentru ochiul uman. Femela este mult mai sobră – penaj uniform verde-oliv pe spate, piept și burtă alb-murdar cu pete discrete, perfect adaptată pentru a se confunda cu frunzișul și florile. Trăiește în principal în pădurile tropicale umede și în zonele montane joase ale Anzilor, de la vestul Columbiei până în nord-vestul Ecuadorului și sud-vestul Venezuelei, preferând stratul mijlociu și superior al vegetației, unde se mișcă discret printre ramuri și liane.

Se hrănește aproape exclusiv cu nectarul florilor mici și tubulare, vizitând sute de flori pe zi cu o viteză uimitoare. Masculii sunt teritoriali extrem: își aleg un loc fix cu flori bogate și îl apără cu agresivitate, gonind orice intrus prin zboruri fulgerătoare și sunete ascuțite. În perioada de curtare, masculul execută un dans aerian spectaculos – coboară rapid în picaj, urcă brusc, face looping-uri și emite sunete electrizante pentru a impresiona femelele. Cuibul este o capsulă minusculă din puf vegetal, lichen și fire de păianjen, fixat pe o crenguță subțire, unde femela depune doar două ouă mici cât un bob de mazăre.

Puii cresc extrem de repede, hrăniți cu regurgitații bogate în proteine. Toate aceste trăsături fac din această pasăre o creatură fragilă, dar plină de energie vitală, o adevărată stea pulsând în inima junglei umede.