La sfârșitul lunii octombrie 2025, România înregistra oficial 256.851 de șomeri, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Numărul a crescut cu 4.331 față de luna septembrie, iar rata șomajului înregistrat a ajuns la 3,21% – în ușoară creștere față de luna anterioară (cu 0,06 puncte procentuale) și față de octombrie 2024 (cu 0,01 pp).

Din totalul șomerilor, 55.724 beneficiau de indemnizație de șomaj, iar 201.127 erau neindemnizați. Majoritatea șomerilor provin din mediul rural (187.232 persoane), față de doar 69.619 din urban.

Disparități regionale majore: Cele mai ridicate rate ale șomajului se înregistrează în județe precum Teleorman (9,16%), Mehedinți (9,05%), Vaslui (8,75%), Dolj (8,49%) și Covasna (6,60%). Teleorman conduce detașat clasamentul negativ, cu o creștere semnificativă a numărului de șomeri în ultima lună (+440 persoane).

Pe de altă parte, vești bune de pe piața muncii: În perioada ianuarie-noiembrie 2025, ANOFM a mediat angajarea a 146.025 de persoane prin măsuri de stimulare a ocupării. Dintre acestea:

Advertisement

• 72.444 au peste 45 de ani;
• 22.934 sunt tineri sub 25 de ani (inclusiv 26.434 tineri NEET);
• 70.396 femei și 75.629 bărbați;
• 76.880 din mediul urban și 69.145 din rural.

Cele mai multe angajări s-au realizat pentru persoane cu studii liceale (48.757), profesionale (33.769) sau gimnaziale (33.210). Județele fruntașe la angajări: București (14.141), Iași (6.061) și Timiș (5.801).

În total, peste 404.000 de persoane au solicitat asistență ANOFM pentru protecție socială sau măsuri active de ocupare în primele 11 luni ale anului.

Datele confirmă provocările structurale ale pieței muncii românești, cu accent pe zonele rurale și județele sudice, dar și eforturile instituționale de integrare profesională.

Cele mai ridicate rate ale șomajului (top 12 județe):

Județul Călărași se pregătește pentru prima ninsoare consistentă din luna decembrie, în contextul unui COD GALBEN de vreme severă, emis pentru intervalul 24 decembrie 2025, ora 12:00 – 25 decembrie 2025, ora 20:00.

Potrivit avertizării meteorologice, sunt prognozate intensificări ale vântului cu viteze de 50–70 km/h, ninsori viscolite, depuneri de strat de zăpadă, dar și polei, fenomene care pot crea dificultăți în trafic și pot afecta activitățile desfășurate în aer liber, inclusiv deplasările specifice perioadei sărbătorilor.

Zăpadă și viscol în ajun de Crăciun

Meteorologii anunță că precipitațiile sub formă de ninsoare vor cuprinde treptat județul, iar vântul puternic va viscoli zăpada, reducând vizibilitatea, în special pe drumurile deschise din zona de câmpie. Local, se poate forma polei, mai ales în primele ore ale dimineții și seara.

Advertisement

Recomandări pentru șoferi și pietoni

Autoritățile le recomandă șoferilor să circule cu prudență, să adapteze viteza la condițiile de drum și să se asigure că autovehiculele sunt echipate corespunzător pentru iarnă. Pietonii sunt sfătuiți să evite deplasările inutile pe timp de viscol și să fie atenți la suprafețele alunecoase.

Daniel David și-a depus demisia din funcția de ministru al Educației, potrivit informațiilor publicate luni seară de HotNews, care citează surse guvernamentale. Potrivit acestora, demisia ar fi venit la solicitarea premierului Ilie Bolojan, însă apropiați ai ministrului susțin că plecarea a fost o decizie personală.

Contactat pentru un punct de vedere, Daniel David nu a răspuns inițial solicitărilor presei. Ulterior, acesta a confirmat oficial demisia printr-un mesaj publicat pe blogul personal.

„Astăzi, 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării, i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcție, prin depunerea demisiei. Deși demisia este un act unilateral, am dorit să fie o plecare amiabilă”, a transmis Daniel David.

Un mandat de un an, marcat de controverse

Advertisement

Daniel David a preluat portofoliul Educației în decembrie 2024, în guvernul Ciolacu 2, fiind ulterior menținut în funcție și în executivul condus de Ilie Bolojan, instalat în iunie 2025. Înainte de numire, acesta a fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Mandatul său a fost însoțit de mai multe controverse. Printre cele mai criticate decizii s-au numărat tăierile de burse pentru elevi și studenți, incluse în primul pachet de măsuri fiscal-bugetare al guvernului Bolojan, precum și pozițiile publice care au stârnit reacții dure din partea mediului academic și a organizațiilor studențești.

De asemenea, un raport realizat de Institutul de Științe ale Educației, publicat de Edupedu.ro, care avertiza asupra riscurilor unor măsuri din Legea Bolojan, ar fi fost blocat la nivelul ministerului, fiind transmis presei într-o formă modificată, potrivit sursei citate.

Cine ar putea prelua Ministerul Educației

Portofoliul Educației revine Partidului Național Liberal, iar propunerea pentru un nou ministru urmează să fie înaintată în zilele următoare. Potrivit surselor HotNews, printre numele luate în calcul se află Marilen Pirtea, deputat PNL și rector al Universității de Vest din Timișoara, dar și Luciana Antoci, consilier al premierului pe probleme de educație.

Advertisement

Până la numirea unui nou titular, activitatea ministerului va fi asigurată conform procedurilor legale.