Agenția Națională de Administrare Fiscală a făcut un pas decisiv în dosarul imobilului pierdut de familia Iohannis în Sibiu. Statul român, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, a înregistrat la Tribunalul Sibiu o acțiune prin care solicită obligarea fostului președinte Klaus Iohannis și a soției sale la plata unor despăgubiri consistente, estimate la aproximativ un milion de euro.

Suma reprezintă contravaloarea lipsei de folosință a cotei de jumătate dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu, pe strada Nicolae Bălcescu, pe care familia Iohannis l-a deținut și exploatat timp de peste un deceniu și jumătate, încasând chirii substanțiale. Imobilul respectiv a fost recuperat de stat în urma unor decizii judecătorești definitive, care au anulat contractul de vânzare-cumpărare considerat nelegal.

Deși au fost notificați în repetate rânduri și li s-a propus chiar eșalonarea plății, soții Iohannis au refuzat să achite voluntar prejudiciul. În aceste condiții, instituția fiscală a cerut instanței instituirea imediată a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor familiei, inclusiv sechestru pe casele și apartamentele deținute în Sibiu, pentru a garanta recuperarea integrală a sumelor datorate bugetului de stat.

Acțiunea reprezintă o continuare firească a eforturilor depuse pentru apărarea patrimoniului public și vine după ce, recent, familia fostului președinte a fost executată silit pentru predarea imobilului în cauză. Reprezentanții instituției au subliniat că toate demersurile legale vor fi urmărite cu maximă celeritate, tratând cazul cu aceeași rigoare aplicată oricărui contribuabil.

Advertisement

Dosarul promite să fie unul dintre cele mai răsunătoare procese ale ultimilor ani, punând sub reflector averea acumulată de Klaus Iohannis și ridicând întrebări privind modul în care au fost gestionate anumite proprietăți în perioada mandatelor sale. Următoarele termene de judecată vor decide dacă sechestrul va fi aplicat efectiv, blocând orice posibilitate de înstrăinare a bunurilor până la soluționarea definitivă a cauzei.

Horațiu Potra, fost membru al Legiunii Străine Franceze și unul dintre cei mai cunoscuți luptători plătiți români, ajunge astăzi în România, escortat de polițiști, după ce a fost reținut în septembrie pe aeroportul din Dubai. Alături de el se află fiul său, Dorian Potra, și nepotul Alexandru Potra, toți trei urmăriți penal în același dosar grav.

Potra, supranumit adesea „mercenarul lui Georgescu”, a părăsit România la începutul anului, imediat după ce autoritățile au emis mandate de arestare preventivă pe numele lor. Acuzațiile sunt extrem de serioase: procurorii susțin că, în decembrie anul trecut, imediat după anularea alegerilor prezidențiale, Potra s-ar fi întâlnit în secret cu fostul candidat suveranist Călin Georgescu la o fermă de cai din Ilfov. Acolo, cei doi ar fi pus la cale un plan de transformare a protestelor pașnice în acțiuni violente, menite să răstoarne ordinea constituțională a țării.

Cu o experiență vastă în zone de conflict din Africa și Orientul Mijlociu, unde a protejat lideri importanți și a condus operațiuni paramilitare, Potra ar fi coordonat un grup de aproximativ douăzeci de persoane cu pregătire militară. Ancheta a dezvăluit și alte nereguli: arme deținute ilegal, evaziune fiscală din veniturile obținute ca mercenar și chiar finanțare ascunsă a campaniei electorale a lui Georgescu.

Reținut în Dubai chiar când încerca să plece spre Moscova, Potra a ales să se predea voluntar autorităților române, declarând că dorește să-și dovedească nevinovăția în fața justiției și că îi este dor de familie. Aeronava care îi transportă pe cei trei a decolat deja din Emiratele Arabe Unite și se îndreaptă spre București. La aterizare, ei vor fi preluați imediat și prezentați procurorilor Parchetului General, urmând probabil să fie încarcerați.

Advertisement

Aducerea lui Potra în țară marchează un moment important în dosarul care a zguduit scena politică românească, ridicând întrebări despre securitatea națională și influențele externe asupra evenimentelor din ultimul an. Procesul se anunță unul dintre cele mai urmărite din ultimii ani, cu implicații majore pentru toți cei implicați.

București, 20 noiembrie 2025 – Curtea Constituțională a României (CCR) a decis astăzi amânarea până pe 4 februarie 2026 a pronunțării asupra unei obiecții de neconstituționalitate depuse împotriva legii care prevede creșterea substanțială a impozitelor locale și a taxelor auto începând de la 1 ianuarie 2026.

Legea, adoptată marți de Parlament după reexaminare (în urma eliminării prevederilor declarate anterior neconstituționale privind testele poligraf la ANAF și Vamă), prevede:

• Actualizarea valorilor impozabile pentru clădiri și terenuri cu un factor de aproximativ 2,68 (bazat pe grila notarială actualizată), ceea ce va duce la creșteri medii ale impozitelor pe locuințe de până la 75-80%;
• Introducerea principiului „poluatorul plătește” la impozitul auto, cu majorări semnificative pentru vehiculele poluante;
• O taxă fixă de 25 de lei pentru coletele extracomunitare sub 150 euro (intră în vigoare tot din 1 ianuarie 2026).

Deși legea a fost votată și trimisă la promulgare, o sesizare de neconstituționalitate depusă împotriva ei face ca actul normativ să nu poată intra în vigoare la 1 ianuarie 2026 cât timp dosarul este pe rolul CCR. Prin fixarea termenului de judecată abia pe 4 februarie, judecătorii constituționali blochează practic aplicarea majorărilor la începutul anului viitor.

Surse judiciare și guvernamentale confirmă că, în lipsa unei decizii CCR până la finalul lui 2025, autoritățile locale nu vor putea emite decizii de impunere pe noile valori, iar contribuabilii vor plăti în continuare impozitele la nivelul actualizat doar cu inflația (aproximativ +5-6% față de 2025).

Premierul Ilie Bolojan declarase anterior că majorările sunt esențiale pentru reducerea deficitului bugetar, însă decizia de astăzi a CCR reprezintă o lovitură majoră pentru planurile fiscale ale Guvernului. Dacă sesizarea va fi admisă în februarie, legea ar putea fi declarată neconstituțională în ansamblu sau parțial, ceea ce ar amâna sau anula creșterile.

Advertisement

Contribuabilii primesc astfel o amânare neașteptată de cel puțin o lună, iar primăriile riscă să piardă venituri importante estimate la miliarde de lei în 2026. Următorul termen, 4 februarie, va decide dacă românii vor plăti sau nu impozite mai mari chiar de la începutul anului viitor.