Știri
Austria a anunțat lockdown total și vaccinare anti-Covid obligatorie. Măsuri dure în toată Europa pentru nevaccinați
Published
4 ani agoon
By
C.C
Pe fondul creșterii accelerate a cazurilor de COVID-19, Austria va intra în lockdown de luni, 22 noiembrie, a anunțat vineri cancelarul Alexander Schallenberg. De asemenea, cancelarul austriac spune că va iniția un act legislativ prin care vaccinarea anti-Covid să devină obligatorie din februarie, potrivit kurier.at. Măsuri și restricții dure față de nevaccinați vor fi instituite în mai multe țări europene.
În Austria, lockdown-ul va fi instituit înițial pentru o perioadă de 20 de zile, însă școlile vor rămâne deschise. De asemenea, va fi recomandată administrarea dozei 3 de vaccin pentru toți cetățenii.
Cele mai afectate landuri austriece de epidemia de COVID-19, Salzburg şi Austria Superioară
au anunțat joi că vor să impună un lockdownpentru întreaga populaţie, nu doar pentru cei nevaccinaţi. Guvernatorii celor două provincii au făcut presiuni asupra guvernului federal să ia această decizie la nivelul întregii ţări, în contextul unui nou record de infectări cu coronavirus.
Un lockdown pentru persoanele nevaccinate este deja în vigoare de luni în toată ţara, iar posibile măsuri suplimentare la nivel naţional ar putea fi decise vineri într-o discuţie între guvernul federal şi autorităţile landurilor. Joi, numărul de cazuri noi de infectare a ajuns la 15.145, un nou record, iar rata de incidenţă pe şapte zile a fost de 989 la 100.000 de locuitori. Vârful celui mai mare val anterior de infectări a fost de 9.586 de cazuri acum un an, când ţara a intrat în lockdown total. Austria are o rată de vaccinare de circa 66%, una din cele mai scăzute din Europa Occidentală.
Și alte țări europene au anunțat că vor să înăsprească restricțiile pentru nevaccinați.
Grecia introduce măsuri severe pentru persoanele nevaccinate
Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a anunţat joi o serie de măsuri pentru cei nevaccinaţi, printre care interdicţia de a intra, cu începere de luni, în spaţii închise, cu excepţia localurilor pentru luat masa, notează AFP.
“Cu începere de luni (22 noiembrie), persoanele nevaccinate nu vor avea voie să intre în spaţii închise, cu excepţia localurilor pentru luat masa”, a declarat Kyriakos Mitsotakis într-un discurs adresat naţiunii, îndemnându-şi concetăţenii să se vaccineze.
Până în prezent, persoanele nevaccinate puteau intra în spaţii închise pe baza unui test negativ.
“Este o acţiune iminentă pentru protecţia” populaţiei, a spus Kyriakos Mitsotakis, precizând că “nouă din zece persoane” intubate în prezent în spitalele din ţară nu s-au vaccinat.
Cu o rată de vaccinare de aproximativ 63%, Grecia (10,7 milioane de locuitori) nu se află la nivelul altor ţări europene, a amintit premierul elen.
Aproximativ 575.000 de locuitori cu vârsta peste 60 de ani nu sunt vaccinaţi, a menţionat el.
De la sfârşitul lunii octombrie, numărul contaminărilor a continuat să crească, de la 3.600 pe 29 octombrie la 6.150 o săptămână mai târziu şi la 7.317 miercuri, potrivit bilanţului zilnic furnizat de organizaţia naţională de sănătate publică (Eody).
“A treia doză de vaccin este decisivă” mai ales pentru persoanele în vârstă, a spus Kyriakos Mitsotakis, subliniind că certificatul de vaccinare pentru persoanele peste 60 de ani nu va mai fi valabil la şapte luni de la ultima doză de vaccin.
Având în vedere reticenţa puternicei Biserici Ortodoxe Grece de a respecta măsurile pentru ţinerea sub control a pandemiei, premierul a indicat că persoanele nevaccinate nu vor mai putea intra în biserici fără a avea un test negativ.
Purtarea măştii este în continuare obligatorie pentru toată lumea în spaţii închise şi în zonele pentru adunări în aer liber.
Italia ar putea înăspri restricţiile pentru persoanele nevaccinate şi controalele la frontiere
talia ar putea înăspri r
estricţiile pentru persoanele nevaccinateşi controalele la frontiere, în condiţiile în care numărul de contaminări cu noul coronavirus este în creştere în această ţară, informează joi dpa.
În special politicieni regionali îi cer guvernului de la Roma să impună restricţii pentru persoanele care refuză să se vaccineze, pentru a evita o carantină de anvergură iarna aceasta.
“Cei 90% dintre italieni nu trebuie să fie traşi înapoi de ceilalţi 10% care nu înţeleg importanţa vaccinării şi vor să-şi impună regulile lor majorităţii”, a scris joi, pe Twitter, preşedintele regiunii Liguria, Giovanni Toti.
Toti a îndemnat la organizarea unei întâlniri între autorităţile regionale şi premierul Italiei, Mario Draghi, pentru a discuta despre viitoarele măsuri, înaintea unui al patrulea val de COVID-19, asemenea celor din alte ţări europene.
Colegul său Attilo Fontana din regiunea Lombardia doreşte de asemenea măsuri mai stricte la adresa persoanelor nevaccinate.
Italia foloseşte un sistem pe culori pentru a decide ce restricţii anti-COVID-19 se impun. În prezent, toate regiunile din Italia sunt pe “alb”, cel mai scăzut nivel în acest sistem.
Chiar dacă rata de contaminare este în creştere, altele sunt criteriile care sunt luate în considerare atunci când este majorat nivelul – galben fiind următorul – cum ar fi capacitatea de ocupare a paturilor din spitale.
Ţinând cont de aceasta, Italia este văzută de experţi ca având situaţia sub control.
Cu toate acestea, controalele la frontierele Italiei cu ţări grav afectate de COVID-19, precum Austria, ar trebui întărite, au cerut social-democraţii italieni într-o scrisoare adresată lui Draghi, potrivit agenţiei de presă ANSA.
Persoanele ce vor intra în Italia, inclusiv turiştii, vor trebui să prezinte aşa-zisul Paşaport Verde, pentru a demonstra că sunt vaccinate, că au trecut prin boală sau să prezinte un test negativ.
Germania va impune vaccinarea în spitale şi cămine de bătrâni
Germania intenţionează ca vaccinarea împotriva COVID-19 să devină obligatorie pentru personalul din spitale şi căminele de bătrâni, în încercarea de a opri o revenire a epidemiei în ţară, au anunţat joi guvernul şi autorităţile din landuri, după o reuniune de urgenţă, relatează AFP.
”Trebuie să protejăm cele mai vulnerabile grupuri”, au indicat ei într-o declaraţie comună, adăugând că ”este necesar ca personalul” din spitale, centre de îngrijire sau cămine de bătrâni ”să fie vaccinat obligatoriu împotriva coronavirusului”.
Guvernul cancelarului Angela Merkel a refuzat până acum să ia în considerare vaccinarea obligatorie pentru anumite categorii profesionale, notează AFP, citată de Agerpres.
Slovacia impune restricţii persoanelor nevaccinate, urmând exemplul Austriei
Slovacia va impune de luni restricţii de mobilitate persoanelor nevaccinate împotriva SARS-CoV-2, care nu vor mai putea intra în restaurante, magazine care comercializează bunuri neesenţiale şi centre comerciale sau asista la evenimente sportive – urmând modelul Austriei, relatează EFE.
Ţara central-europeană, cu o populaţie de 5,5 milioane de locuitori, a înregistrat un număr record de contagieri în ultimele zile, cu peste 8.000 de cazuri raportate marţi, iar medicii au avertizat că au rămas puţine paturi disponibile la terapie intensivă.
Slovacia are a treia rată de vaccinare cea mai scăzută din Uniunea Europeană, cu 45 % din populaţie vaccinată cu schema completă, iar multe spitale din ţară se afla la limita capacităţii ca urmare a noului val al pandemiei de COVID-19.
În urma noilor restricţii, doar persoanele care au fost vaccinate sau care au trecut prin boală în ultimele şase luni vor putea participa la activităţi de agrement, asista evenimente publice şi intra în baruri şi restaurante.
“Ca prim-ministru, am responsabilităţi şi nu vreau să mă joc cu vieţile cetăţenilor”, a declarat joi şeful guvernului, Eduard Heger, la anunţarea noilor măsuri într-o intervenţie televizată.
Restricţiile, care vor intra în vigoare din 22 noiembrie timp de trei săptămâni, urmează modelul impus lunea aceasta în ţara vecină, Austria.
În Austria, persoanele nevaccinate nu pot ieşi din casă decât pentru a merge la muncă, a ajuta persoanele în vârstă sau a face cumpărături de primă necesitate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Investiție la Oltenița: centru comercial nou, zeci de locuri de muncă și bani care rămân în oraș
Published
15 ore agoon
12 ianuarie 2026
Municipiul Oltenița intră într-o nouă etapă de dezvoltare economică, după ce autorizația de construire pentru un nou centru comercial a fost semnată. Anunțul a fost făcut de primarul Mihăiță Beștea, care a precizat că investiția va fi realizată în zona Moara Dunării, pe un teren generos, gândit să ofere accesibilitate și confort pentru locuitori.
Proiectul prevede o construcție modernă, care va găzdui peste zece magazine ale unor branduri internaționale, aducând mai aproape de oltenițeni opțiuni comerciale care, până acum, erau disponibile doar în marile orașe. Dincolo de componenta comercială, investiția are un impact direct asupra comunității, prin crearea a peste 70 de noi locuri de muncă și stimularea economiei locale.
Potrivit administrației locale, autorizațiile au fost obținute într-un termen scurt, în condiții de legalitate și responsabilitate, obiectivul fiind ca proiectele importante pentru oraș să avanseze rapid atunci când sunt respectate toate procedurile. Autoritățile mizează pe faptul că noul centru comercial va contribui nu doar la schimbarea peisajului urban, ci și la îmbunătățirea calității vieții de zi cu zi.
Dacă lucrările vor decurge conform planului, la finalul anului 2026 Oltenița ar putea avea un nou punct de interes major, menit să aducă mai multă viață, confort și încredere în viitorul orașului. Investiția este prezentată drept un exemplu de dezvoltare care atrage capital, creează oportunități reale și consolidează poziția municipiului pe harta economică a județului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Ai loc de veci în Călărași? A început plata taxelor pentru 2026. Casieriile sunt deschise și în weekend
Published
17 ore agoon
12 ianuarie 2026
Vești importante pentru concesionarii locurilor de veci din municipiul Călărași. Administrația Cimitirelor a început încasarea taxelor pentru anul 2026 și îi cheamă pe cetățeni să își achite obligațiile la timp. Pentru a evita aglomerația, programul a fost extins inclusiv în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale.
Cei care au locuri de veci concesionate pot merge la casierie aproape toată săptămâna, dimineața, iar în timpul săptămânii programul este complet.
Când se pot plăti taxele:
- Luni – joi: 07:30 – 16:00
- Vineri: 07:30 – 13:30
- Sâmbăta, duminica și sărbătorile legale: 07:30 – 09:30
Pentru înmormântări, programul se prelungește ori de câte ori este nevoie, până la finalizarea tuturor intervențiilor.
Atenție însă: în weekend și în zilele libere nu se fac acte de concesiune, dar se încasează taxe și se desfășoară înmormântări.
Administrația Cimitirelor îi sfătuiește pe călărășeni să nu lase plata taxelor pe ultima sută de metri, mai ales că programul este deja adaptat pentru cei care nu pot ajunge în timpul săptămânii.
Pentru detalii suplimentare, instituția funcționează în Cimitirul Central din municipiul Călărași, pe strada Ion Heliade Rădulescu, iar informații pot fi solicitate și online, prin e-mail.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
1888: Furtuna necruțătoare care a înghețat visurile unei națiuni
Published
18 ore agoon
12 ianuarie 2026By
Bițuică Dan
Pe 12 ianuarie 1888, un eveniment meteorologic de proporții istorice a lovit regiunile Marilor Câmpii din Statele Unite ale Americii, schimbând radical viețile a mii de oameni într-o singură zi. Dimineața aceea părea neobișnuit de blândă pentru mijlocul iernii, cu temperaturi care urcaseră până la valori primăvăratice în unele zone, ajungând chiar și la peste 15 grade Celsius în anumite părți ale Dakotei și Nebraskăi. Fermierii, coloniștii și familiile lor, obișnuiți cu ierni aspre, au profitat de această pauză neașteptată a frigului pentru a ieși afară, a lucra câmpurile sau a trimite copiii la școală fără haine groase sau echipament de protecție adecvat. Mulți elevi au plecat spre instituțiile de învățământ din zonele rurale, unde școlile erau adesea mici cabane izolate, fără a bănui ce avea să urmeze.
Brusc, în jurul prânzului, un front rece arctic a coborât dinspre nord-vest cu o viteză amețitoare, aducând cu el rafale de vânt care depășeau 100 de kilometri pe oră, zăpadă fină și pulverizată care reducea vizibilitatea la mai puțin de un metru, și o scădere dramatică a temperaturilor până la minus 40 de grade Celsius sau chiar mai jos în unele regiuni. Această schimbare fulgerătoare a transformat peisajul într-un haos alb, unde pământul plat și întins al câmpiilor devenea o capcană mortală. Oamenii prinși afară se dezorientau rapid, incapabili să găsească drumul spre casă sau spre adăposturi. Mulți au încercat să se adăpostească în grămezi de fân sau în gropi săpate în zăpadă, dar frigul pătrunzător și vântul tăios i-au doborât prin hipotermie.
Dezastrul a fost deosebit de tragic în rândul copiilor, de unde și numele de “viscolul școlii”. Elevii care fuseseră eliberați de la ore chiar în momentul în care furtuna lovea s-au rătăcit pe drumul spre casă, unii dintre ei murind la doar câțiva metri de porțile propriilor locuințe. Povești sfâșietoare au ieșit la iveală ulterior: profesori care au încercat să își salveze elevii legându-i cu frânghii pentru a nu se pierde în viscol, familii întregi înghețate în căruțe, sau supraviețuitori care au povestit cum au supraviețuit îngropându-se sub cadavrele animalelor domestice. Estimările numărului de victime variază, dar se crede că între 235 și 500 de persoane și-au pierdut viața în această furtună care a durat doar câteva ore intense, dar ale cărei efecte s-au resimțit zile întregi. Cele mai afectate state au fost Dakota de Sud, Nebraska, Minnesota și Iowa, unde comunitățile rurale, formate în mare parte din imigranți europeni recent sosiți, au suferit pierderi uriașe în oameni, animale și recolte.
Acest viscol nu a fost doar un capriciu al naturii, ci a avut rădăcini în condițiile meteorologice specifice regiunii. Un sistem de presiune joasă combinat cu un val de aer polar a creat condițiile perfecte pentru o furtună explozivă, iar lipsa unor sisteme de prognoză avansate la acea vreme a amplificat dezastrul. Serviciul meteorologic al armatei americane, care abia începea să se dezvolte, nu a putut emite avertizări eficiente, lăsând populația complet nepregătită. Impactul economic a fost devastator: mii de capete de vite au pierit, distrugând mijloacele de subzistență ale fermierilor, iar reconstrucția a durat ani de zile. Multe familii au fost nevoite să abandoneze fermele și să se mute în orașe, accelerând urbanizarea în regiune.
Lecțiile învățate din această tragedie au fost profunde și de lungă durată. Viscolul din 1888 a subliniat necesitatea unor sisteme mai bune de prognoză și avertizare meteorologică, contribuind la dezvoltarea Serviciului Național de Meteorologie în Statele Unite. A inspirat, de asemenea, povești și legende locale, fiind menționat în literatură și memorii ca un exemplu al rezilienței umane în fața forțelor naturii. Chiar și astăzi, acest eveniment servește ca un memento al vulnerabilității în fața schimbărilor climatice bruște, amintindu-ne că o zi aparent liniștită poate ascunde pericole mortale. Prin suferința sa, viscolul școlii a modelat istoria regiunii, transformând-o dintr-un loc al speranțelor pionierilor într-un simbol al prudenței și pregătirii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ferestrele din aluminiu, alegerea tot mai des întâlnită în locuințele moderne
Cod galben de temperaturi deosebit de scăzute în județul Călărași. Minime de până la -13 grade
Atenție, călărășeni! Nu dați bani pe locuri de veci – nu se vând și puteți rămâne păgubiți
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»


