Ceaiul de măceșe, obținut din fructele roșii-portocalii ale trandafirului sălbatic (Rosa canina), este o băutură apreciată de secole pentru gustul său plăcut, ușor acrișor, și pentru proprietățile sale benefice pentru sănătate. Măceșele sunt culese toamna, după primul îngheț, când fructele devin moi și își intensifică aroma.

Beneficii pentru sănătate
Măceșele sunt o sursă bogată de vitamina C, conținând de până la 20 de ori mai multă decât portocalele. Aceasta susține sistemul imunitar, ajută la combaterea răcelilor și contribuie la sănătatea pielii prin stimularea producției de colagen. Ceaiul de măceșe este, de asemenea, bogat în antioxidanți, precum flavonoidele și polifenolii, care protejează celulele împotriva stresului oxidativ. Alte beneficii includ:

• Îmbunătățirea digestiei: Ceaiul poate calma disconfortul gastric și stimula digestia datorită conținutului de fibre din fructe.
• Sănătatea articulațiilor: Unele studii sugerează că măceșele pot reduce inflamațiile și durerile asociate cu artrita.
• Susținerea sănătății cardiovasculare: Antioxidanții și acizii grași esențiali din măceșe pot contribui la menținerea unui nivel sănătos al colesterolului.

Cum se prepară
Pentru a prepara ceai de măceșe, se folosesc fructe uscate sau proaspete. O linguriță de măceșe uscate (sau 2-3 lingurițe de fructe proaspete zdrobite) se infuzează în 250 ml de apă fierbinte timp de 10-15 minute. Pentru un gust mai intens, fructele pot fi fierte ușor înainte de infuzare. Ceaiul poate fi îndulcit cu miere sau savurat simplu.

Deși ceaiul de măceșe este în general sigur, consumul excesiv poate cauza disconfort gastric din cauza acidității. Persoanele cu afecțiuni renale sau care iau medicamente ar trebui să consulte un medic înainte de consum regulat.

În România, ceaiul de măceșe este o băutură tradițională, asociată cu serile de iarnă și remediile bunicilor. Fructele sunt culese din flora spontană a dealurilor și pădurilor, fiind un simbol al legăturii cu natura.

Advertisement

Ceaiul de măceșe rămâne o alegere excelentă pentru cei care doresc o băutură reconfortantă, sănătoasă și plină de savoare, cu rădăcini adânci în tradiție.

Temperaturile urcă în forță în județul Călărași, unde meteorologii au emis un Cod Portocaliu de disconfort termic accentuat. În următoarele 24 de ore, termometrele pot atinge 37–39 de grade Celsius, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.

Avertizarea este valabilă de joi, 27 iunie, ora 10:00, până vineri, 28 iunie, ora 10:00.

Ce înseamnă acest cod?

Codul portocaliu indică un nivel ridicat de stres termic, cu potențial impact asupra sănătății – în special pentru copii, vârstnici și persoane cu afecțiuni cronice. Expunerea prelungită la soare sau efortul fizic intens în aer liber sunt de evitat.

Măsuri de protecție comunicate de ISU Călărași:

• Consumați lichide frecvent, chiar și fără senzația de sete
• Evitați ieșirile în intervalul orar 11:00 – 17:00
• Purtați haine lejere, de culoare deschisă
• Nu lăsați copiii sau animalele în mașini închise
• Verificați starea persoanelor vulnerabile din jur

ISU Călărași anunță că echipajele de intervenție sunt în alertă, iar autoritățile locale au fost instruite să aplice măsuri de sprijin în zonele afectate. În funcție de evoluția fenomenelor, pot fi activate puncte de prim-ajutor și distribuire a apei.

Advertisement

În cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local din municipiul Călărași desfășurată joi, 26 iunie, consilierul USR Costin Mirescu a criticat deciziile administrației locale privind unele investiții pe care le consideră risipă de fonduri publice, fără un impact real în comunitate.

Într-o postare publicată ulterior pe rețelele de socializare, Mirescu a acuzat lipsa de gândire din spatele unor proiecte care, deși respectă cerințele din ghidurile de finanțare, nu sunt adaptate realității din municipiu. Exemplul cel mai dur invocat a fost Clubul Pescarilor Dunăreni – o investiție de 300.000 de euro, inaugurată în 2020, dar folosită, potrivit consilierului, doar „5 zile în 5 ani”.

„Ieri s-a votat înființarea unui post contractual pe 2 ani doar ca să bifăm o condiție impusă de proiect. Activitate? Zero. Utilitate publică? Inexistentă. Cheltuială? Reală, din bugetul local”, a punctat acesta în cadrul intervenției sale din ședință, reluată apoi și în postarea de pe Facebook.

Tot în vizorul criticilor formulate de Mirescu s-au aflat:

Advertisement

• modernizarea Străzii București, care a presupus introducerea unei benzi dedicate autobuzelor, într-un oraș unde frecvența transportului public este de 15 minute;

• rețelele de apă-canal (Ecoaqua), despre care consilierul afirmă că au adus scumpiri automate anuale, în condițiile unui cost deja ridicat al utilităților;

• platformele de colectare selectivă, care au fost desființate după expirarea perioadei de monitorizare, fără rezultate concrete;

• modernizarea zonei centrale pietonale (Str. Sloboziei), care ar fi dus la eliminarea a peste 100 de locuri de parcare și la dificultăți reale pentru cetățeni.

Referindu-se direct la primarul Marius Dulce, Mirescu a afirmat: „I-am spus: «Normal că nu sunteți deranjat – aveți loc de parcare rezervat.» Nu ca muritorii de rând, care trebuie să se învârtă o oră prin centru ca să ajungă la primărie și, de multe ori, pleacă fără să-și rezolve problemele.”

Consilierul USR a conchis că investițiile finanțate din fonduri europene ar trebui să fie bine gândite, cu impact real și adaptate contextului local, nu implementate mecanic, doar pentru că „așa scrie în ghid”.