Primăria municipiului Oltenița, condusă de primarul Mihăiță Beștea, a reușit să depună și să obțină finanțări importante prin programele europene transfrontaliere. Colaborarea cu orașul Biala din Bulgaria deschide noi oportunități de investiții în infrastructură, turism și servicii publice.

În cadrul conferinței de presă dedicate bilanțului primului an de mandat, primarul Mihăiță Beștea a anunțat că Oltenița a depus cinci proiecte europene prin programul Interreg România–Bulgaria, menite să aducă investiții consistente în comunitate.
„Am găsit o nișă în care putem obține finanțare rapidă, chiar și în contextul economic dificil. Din cele cinci proiecte depuse, două au trecut deja de prima etapă de aprobare și urmează semnarea contractelor de finanțare”, a explicat edilul.

Valoarea totală a acestor proiecte depășește 6 milioane de euro, iar cele mai avansate două vizează infrastructura urbană și dotările publice.
Unul dintre proiecte are o finanțare de 2,2 milioane de euro, iar celălalt de 1,8 milioane de euro, fiind dedicate îmbunătățirii spațiilor publice, digitalizării serviciilor și achiziției de echipamente moderne pentru primărie și instituțiile subordonate.

Administrația locală are în plan și proiecte cu impact vizibil pentru cetățeni: achiziția a peste 200 de bănci și 400 de coșuri de gunoi din materiale reciclabile, pentru amenajarea spațiilor publice.
„Am cerut echipei tehnice să gândim orașul în detaliu. Fiecare colț de stradă trebuie să aibă un coș de gunoi și o bancă. Vrem un oraș ordonat, curat și funcțional”, a declarat Beștea.

Advertisement

Un pas important în cooperarea transfrontalieră este și parteneriatul cu orașul Biala (Bulgaria), care a adoptat deja o hotărâre de consiliu privind înfrățirea cu Oltenița.
„Vom aproba și noi hotărârea în Consiliul Local, pentru a formaliza această relație. Colaborarea cu Biala ne oferă acces la noi linii de finanțare și la proiecte comune în turism și infrastructură”, a explicat primarul.

Situația companiei Lukoil din România începe să aibă efecte directe asupra pieței carburanților. Prețul motorinei a crescut cu 3,1%, iar cel al benzinei cu 1,3%. Motorina premium a ajuns la 8,34 lei pe litru. Dacă tranzacția pentru preluarea activelor Lukoil eșuează, statul român ar putea fi nevoit să importe mai mult combustibil, ceea ce ar duce la noi scumpiri.

Rafinăria Petrotel din Ploiești, deținută de gigantul rus Lukoil, este una dintre cele mai importante din țară, cu o capacitate anuală de aproximativ 2,5 milioane de tone, reprezentând aproape 20% din producția națională de combustibil. Preluată de Lukoil în 1998, rafinăria are circa 5.000 de angajați, împreună cu rețeaua de aproximativ 320 de stații de carburanți din România.

Președintele Nicușor Dan a declarat că, dacă rafinarea s-ar opri, România ar fi obligată să importe mai mult combustibil. Acesta a mai precizat că nu există riscul ca rafinăria să fie preluată de firme-paravan ale Rusiei, însă Guvernul nu se grăbește cu o eventuală preluare.

Contextul este generat de sancțiunile impuse de SUA companiilor rusești Lukoil și Rosneft, acuzate că finanțează războiul din Ucraina. Acestea au termen până la 21 noiembrie să își vândă sau să își închidă operațiunile din Europa. După această dată, orice colaborare cu ele devine ilegală pentru firmele care au legături cu SUA.

Advertisement

România trebuie să decidă rapid ce soluție adoptă pentru rafinăria Petrotel și rețeaua Lukoil, pentru a evita noi creșteri de preț și posibile blocaje în aprovizionarea cu combustibili.

Mary Ellen Pleasant, o femeie de origine afro-americană născută liberă în jurul anului 1814, probabil în Georgia sau Virginia, sosea în acest haos cu un plan ascuns sub aparența umilinței. Oficial, era o simplă servitoare – “femeia invizibilă” care ștergea praful de pe mobilă și turna băuturi pentru magnații aurului. Dar în spatele zâmbetului ei discret, ea absorbea secretele: tranzacții dubioase cu mine de argint, investiții riscante în terenuri, alianțe fragile între bancheri și speculanți.

Plecase din Estul SUA ca aboliționistă activă pe Calea Ferată Subterană, ajutând sclavi să evadeze. Odată ajunsă în California – un stat liber, dar plin de prejudecăți rasiale – și-a folosit inteligența ascuțită pentru a se infiltra în cercurile elitei albe. Prin Thomas Bell, un bancher scoțian pe care l-a cunoscut și cu care a format o parteneriat secret, a investit în acțiuni miniere și imobiliare. Asculta conversațiile la masa bogaților, apoi acționa: cumpăra proprietăți înainte ca prețurile să explodeze, finanța afaceri profitabile cu informații obținute “accidental”.

Imperiul ei a crescut invizibil. Până în anii 1870, deținea pensiuni de lux, spălătorii și investiții în valori de peste 30 de milioane de dolari (echivalentul a sute de milioane astăzi). A fondat prima bancă neagră din San Francisco și a susținut cauze aboliționiste, inclusiv procese pentru drepturi civile – câștigând unul celebru în 1863 împotriva discriminării în transportul public. Dar puterea ei speria: era numită “Voodoo Queen” de dușmani, acuzată de vrăjitorie și manipulare.

Când a murit în 1904, la 89 de ani, averea ei era risipită în procese, dar moștenirea rămânea: o femeie care a transformat servitutea aparentă în dominație economică, dovedind că adevărata putere nu vine din aurul vizibil, ci din umbrele în care nimeni nu te vede venind.

Advertisement