Știri
Analiza activității Inspectoratului de Jandarmi Județean Călărași pentru primul semestru al anului 2024
Astăzi, 24 iulie 2024, la sediul IPJ Călărași, a avut loc conferința de presă a structurilor MAI, în care inspectorii șefi ai principalelor instituții de siguranță publică din județ au prezentat activitățile și rezultatele obținute în primele șase luni ale anului. Colonelul Ionel Marcu, inspectorul șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Călărași, a detaliat activitatea jandarmilor în domeniul ordinii și siguranței publice.
Misiuni de asigurare a ordinii publice
În primul semestru al anului 2024, jandarmii din Călărași au executat 2.108 misiuni de ordine publică, cu participarea a 5.497 de jandarmi. Aceste misiuni au inclus:
- 25 de misiuni la manifestări cultural-artistice, implicând 337 jandarmi
- 16 misiuni la manifestări comemorative/religioase, cu 243 jandarmi
- 32 misiuni la manifestări sportive, cu 219 jandarmi
- 4 misiuni la manifestări promoționale, cu 15 jandarmi
Printre evenimentele majore se numără Sărbătoarea Bobotezei, manifestările dedicate Zilei Unirii, Sărbătoarea Floriilor, Ziua Internațională a Muncii, Sărbătoarea Învierii Domnului, Festivalul Flori de Mai, Triatlonul Danubeman, Expoziția Agriplanta și Festivalul Motorfest.
Misiuni de menținere a ordinii publice
IJJ Călărași a desfășurat 1.531 de misiuni de menținere a ordinii publice, organizând 545 de patrule mixte (282 în mediul urban și 263 în mediul rural) și 986 de patrule de jandarmi (350 în mediul urban, 14 în mediul rural, 170 în zona instituțiilor de învățământ și 452 în zona obiectivelor din competență). De asemenea, jandarmii au participat la 5 misiuni de monitorizare a suporterilor echipelor de fotbal din Liga I.
Cooperare interinstituțională
În conformitate cu Ordinul I.G.J.R. nr.76822/2023, jandarmii au participat la 128 de acțiuni de tip BLOCADA împreună cu Inspectoratul de Poliție Județean Călărași, având ca scop prevenirea și combaterea violenței și a traficului de substanțe psihoactive. În total, IJJ Călărași a executat 194 de misiuni în cooperare cu alte structuri, implicând 815 jandarmi.
De asemenea, în colaborare cu DIICOT și alte servicii specializate, jandarmii au desfășurat 14 acțiuni speciale pentru combaterea criminalității organizate și economice, cu un efectiv de 183 de jandarmi.
Prevenirea și combaterea faptelor antisociale
În primul semestru din 2024, jandarmii din Călărași au sesizat independent 21 de fapte de natură penală, toate în mediul urban. Cele mai frecvente infracțiuni au fost legate de traficul și consumul ilicit de droguri, pescuitul ilegal, violența, furtul calificat și punerea în circulație a produselor contrafăcute.
În colaborare cu patrulele mixte, jandarmii au sesizat 31 de fapte de natură penală (13 în mediul urban și 18 în mediul rural).
Agenții constatatori ai IJJ Călărași au aplicat 508 sancțiuni contravenționale, majoritatea în mediul urban. Amenzile totale s-au ridicat la 203.750 de lei.
Punerea în executare a mandatelor de aducere
IJJ Călărași a desfășurat 126 de acțiuni pentru punerea în aplicare a mandatelor de aducere, în 31 de localități. Dintre acestea, 52 de mandate au fost executate cu prezentarea persoanelor în fața instanței, iar 74 fără prezentare.
Misiuni legate de alegeri
În contextul alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European și pentru autoritățile administrației publice locale din iunie 2024, jandarmii au asigurat securitatea transportului materialelor electorale, protecția birourilor electorale, a buletinelor de vot și a proceselor verbale.
Activitatea jandarmilor din Călărași reflectă un angajament ferm pentru asigurarea ordinii și siguranței publice în județ, printr-o varietate de misiuni și colaborări interinstituționale, adaptate nevoilor comunității.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
17 decembrie este o dată cu profundă semnificație istorică, în special pentru România, unde în 1989 forțele regimului comunist au deschis focul asupra manifestanților pașnici din Timișoara, provocând primele victime ale Revoluției care a dus la căderea lui Nicolae Ceaușescu și la eliberarea țării de sub dictatură. Timișoara a devenit astfel simbolul curajului și al luptei pentru libertate, fiind declarată ulterior „primul oraș liber de comunism”. Pe plan internațional, ziua este celebră pentru primul zbor motorizat sustenabil al fraților Wright în 1903, un moment pivotal în istoria aviației. Alte evenimente notabile includ secularizarea averilor mănăstirești în 1863 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza sau diverse nașteri și decese ale personalităților românești și mondiale. Această zi ne amintește de sacrificii, inovații și transformări care au modelat lumea modernă.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1398 – Armata sultanului indian Nasir-u Din Mehmud este infranta, iar sultanatul de Delhi (India) este cotropit de oastea turco-mongola a lui Timur Lenk (Tamerlan).
1538 – Papa Paul al III-lea îl excomunică pe regele Henric al VIII-lea al Angliei.
1577 – Corsarul englez Francis Drake părăsește portul Plymouth (Anglia), într-o misiune secretă de explorare a Coastei americane a Pacificului , trimi9s de Elisabeta a I-a Angliei .
1586 – Go-Yōzei devine împărat al Japoniei.
1777 – Franța recunoaște Statele Unite.
1830 – A decedat Simón Bolívar, unul dintre conducătorii luptei de eliberare a popoarelor din America Latină de sub dominația spaniolă; (n. 24.07.1783 ).
1863 – În Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei a fost votată „Legea secularizării averilor mânăstirești”. In urma aplicării ei, 25% din teritoriul țării devenea patrimoniul statului
1890 – Este înființată, la București, “Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”, care va duce o bogată activitate culturală și politică pentru întărirea unității românilor din România și Transilvania.
1891 – A încetat din viață Ion Ionescu de la Brad, agronom, economist, statistician (m. 17/31 decembrie 1891 – n. 24 iunie 1818).
1903 – A avut loc în Kitty Hawk, statul american Carolina de Nord, primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, realizat după planurile fraților Orville și Wilbur Wright. Durata zborului a fost de 12 secunde, timp în care a parcurs 37 de metri, la o înălțime de circa 10 metri.
1909 – A fost adoptată de către Camera Deputaților “Legea privind sindicatele funcționarilor statului“, care interzicea dreptul de asociere și de grevă tuturor salariaților statului, ai județelor și comunelor.
1912 – A încetat din viață Spiru Haret, matematician, sociolog, pedagog, cel ce a reorganizat pe baze moderne învățământul românesc; (n. 15 februarie 1851.la Iași).
1916 – A fost asasinat Grigori Rasputin, călugăr rus (n. 1869)
1938 – A avut loc premiera piesei “Jocul de-a vacanța” de Mihail Sebastian, la Teatrul de Comedie din București, în regia lui Sica Alexandrescu; din distribuție au făcut parte V. Maximilian și George Vraca.
1942 – Al doilea război mondial – Guvernele britanic, american și sovietic au somat Germania să pună capăt măsurilor de exterminare a evreilor, sub amenințarea cu represalii; în acel moment, în urma aplicării „soluției finale” (adoptată la Conferința de la Wannsee din 20 ian. 1942), fuseseră ucise deja aproape două milioane de persoane.
1957 – Statele Unite ale Americii a lansat cu succes de la Cape Canveral, Florida, prima racheta balistica intercontinentala Atlas.
1963 – Guvernele român și francez ridică legațiile lor de la București și Paris la nivel de ambasadă.
1967 – Primul ministru australian Harold Holt a dispărut pe o plaja din Portsea, statul Victoria.Se presupune ca a murit înecat.
1970 – În Polonia comunistă, în portul Gdynia, trupele deschid focul împotriva muncitorilor greviști, ucigând zeci de persoane.
1971 – În România ceaușistă, Marea Adunare Națională a adoptat Legea nr.23/1971 privind apărarea secretului de stat în Republica Socialistă România, Legea nr.24/1971 privind cetățenia română, prin care cetățenii erau obligați să-și declare legăturile și convorbirile cu străinii și, respectiv, pierderea cetățeniei de către cei care pleacă din țară în mod clandestin sau fraudulos și de către cei care, aflându-se în străinătate, se fac vinovați de “fapte ostile”
1981 – Teroriștii din organizația de extremă stângă italiana Brigăzile Roșii îl răpesc la Verona pe generalul de brigadă american James L.Dozier.
1989 – Revoluția Anticomunistă din România (14 – 25 decembrie 1989) – În Timișoara, la ordinele lui Ceaușescu, s-a tras în manifestanți, din Piața Libertății până la Operă, în zona Podului Decebal, pe Calea Lipovei. Tab–urile blochează intrările în oraș, elicopterele efectuează zboruri de supraveghere.
În noaptea de 16 spre 17 decembrie a fost executat ordinul de evacuare din Timișoara al pastorului Tokes. Pe parcursul întregii zile au avut loc ciocniri intre forțele de ordine și manifestanți. Militarii au fost huiduiți și loviți cu pietre, protestatarii atacând sediul PCR. La București, Ceaușescu a hotărât, in cadrul unei ședințe a CPEx, folosirea forței armate la Timișoara.
1989 – A fost dizolvată oficial poliția secreta comunistă est-germană; (STASI).
1997 – A început să emită postul privat romanesc de televiziune „Prima TV”.
2000 – A avut loc reinaugurarea “Coloanei fără sfârșit“, operă a sculptorului Constantin Brâncuși aflată din 16 septembrie 1996 în lucrări de restaurare.
2007 – A început demolarea fostului Stadion Național. Noul stadion numit Arena Națională a fost inaugurat la 6 septembrie 2011.
2018 – ONU, cu excepția SUA și a Ungariei, a adoptat Pactul mondial privind refugiații.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Căbănuțele din cadrul Târgului de Crăciun din municipiul Călărași au reunit și în acest an producători locali și comercianți de produse specifice sezonului, însă atmosfera este una mai rezervată față de edițiile precedente. Potrivit comercianților, vinul fiert s-a vândut mai bine decât alte produse tradiționale, inclusiv gogoșile cu toppinguri dulci, care în anii trecuți erau printre cele mai căutate. La fel și patinoarul care se bucură de un număr mare de iubitori de mișcare pe gheață.
Anul 2025 pare însă mai slab din punct de vedere al vânzărilor, lucru vizibil atât în încasări, cât și în numărul redus de persoane prezente în târg, mai ales în anumite intervale orare. Comercianții spun că traficul este fluctuant, iar entuziasmul publicului nu mai este la nivelul anilor anteriori.
Optimismul celor din căbănuțe este, la rândul său, scăzut, la fel ca temperaturile de afară. Mulți dintre ei speră totuși ca zilele următoare, apropierea Crăciunului și eventualele evenimente să aducă un aflux mai mare de vizitatori.
Nemulțumirile nu au întârziat să apară nici în rândul călărășenilor. Mai multe voci au comentat aspectul actual al Târgului de Crăciun, considerat de unii mai modest comparativ cu edițiile anterioare. Oamenii spun că s-au obișnuit cu decoruri mai bogate, spectacole ample și un număr mai mare de ghirlande și instalații luminoase, care să creeze o atmosferă festivă mai intensă.
În ciuda criticilor, căbănuțele rămân un punct de interes al târgului, oferind produse tradiționale și momente de socializare, chiar dacă ediția din acest an este percepută ca una mai reținută, atât din punct de vedere vizual, cât și al participării publicului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Moțiunea AUR împotriva Dianei Buzoianu a trecut în Senat. Buzoianu: „Nu e despre apă, e despre setea de spectacol”
Moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu, a fost adoptată luni în plenul Senatului. Documentul politic a trecut cu 74 de voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și o abținere, marcând un vot dur al opoziției și al unei părți din coaliția de guvernare împotriva ministrului USR.
Moțiunea, intitulată „Prahova sub asediu: peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu”, vizează gestionarea crizei generate de golirea barajului Paltinu, situație care a lăsat fără apă potabilă zeci de mii de persoane din județele Prahova și Dâmbovița.
Votul din Senat a fost posibil după ce senatorii PSD au anunțat public că vor susține moțiunea depusă de AUR, ceea ce a asigurat majoritatea necesară adoptării documentului. PNL și UDMR nu au votat moțiunea, iar USR a votat împotrivă.
Ce înseamnă adoptarea moțiunii
Adoptarea unei moțiuni simple nu atrage automat demiterea unui ministru. Documentul are valoare politică și exprimă o sancțiune simbolică din partea Parlamentului față de activitatea unui membru al Guvernului. Din punct de vedere juridic, Diana Buzoianu își păstrează funcția.
Reacția Dianei Buzoianu
După anunțarea rezultatului, ministra Mediului a declarat că nu își va da demisia și a catalogat moțiunea drept un demers politic lipsit de consistență. Aceasta a susținut că a fost prezentă pe teren în timpul crizei și că ministerul a acționat pentru a gestiona situația de urgență.
Reacția USR
Liderul USR, Dominic Fritz, a transmis că Diana Buzoianu are susținerea totală a partidului și a premierului Ilie Bolojan. USR a anunțat că rămâne în coaliția de guvernare, în ciuda votului comun PSD–AUR, considerat o încălcare a protocolului de coaliție.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Parfumul citricei înaripate din oceanele polare
Nu aruncați cojile de usturoi: Descoperiți beneficiile lor surprinzătoare pentru sănătate!
Recomandare de carte – „Klara și soarele” de Kazuo Ishiguro
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
