Scriu acest drept la replică în primul rând ca om, ca locatar într-un bloc din Călărași și ca simplu consumator al serviciilor Ecoaqua. Abia în al doilea rând vorbesc ca ales local. Nu am nimic de împărțit personal cu nimeni din conducerea companiei, dar am multe de întrebat în numele celor care, lună de lună, plătesc facturile.
Totul a pornit de la o situație foarte concretă: în calitate de persoană fizică, am primit o factură la apă–canal de 713 lei pentru 3 persoane, într-un apartament cu apometre cu telecitire, într-un bloc în care subsolul este uscat, fără acumulări de apă, și în care instalatorii autorizați chemați de noi nu au găsit vreo pierdere pe zonele accesibile lor. În fața unei astfel de facturi, orice om normal se întreabă cum este posibil și cum se poate apăra în fața unui operator de monopol care vorbește despre „pierderi”, dar trimite nota de plată către cetățeni.
Postarea mea de pe Facebook a fost exact asta: reacția unui om care primește o factură uriașă și care își pune întrebări. Nu am făcut un raport tehnic, nu am pretins că țin un curs de hidraulică. Am descris ce trăiesc și am întrebat public cum ne protejăm ca simpli consumatori. De aceea mi se pare nedrept și disproporționat ca Ecoaqua să răspundă acuzându-mă de „informații false” și de „metodă de manipulare socială”, ca și cum ceea ce spun ar fi un fals construit intenționat. Nu mi-am propus să manipulez pe nimeni, ci să pun în cuvinte o situație care, din reacțiile oamenilor, nu este singulară.
În ședința de ieri a Consiliului Local, când s-a discutat și despre coeficientul de repartizare de la blocul nostru, am spus foarte clar că „probabil sunt pierderile din ultimii 3 ani, când nu s-a aplicat coeficientul”. A fost formulată ca o ipoteză, nu ca o certitudine tehnică. Am spus asta pentru că foarte mulți călărășeni s-au plâns în ultimul timp că diferența dintre contorul de la intrarea în bloc și suma totală a apometrelor din apartamente a ajuns la zeci, chiar sute de metri cubi, iar oamenii s-au trezit cu facturi foarte mari, greu de suportat. Asta este realitatea din teren, nu o „metodă de manipulare socială” și cu atât mai puțin un fals: cetățeni care nu înțeleg cum s-a ajuns la asemenea diferențe și cer explicații. Ca ales local, vocea mea în sală nu face decât să ducă mai departe aceste întrebări.
Separat de asta, există rolul meu de consilier local. Acolo nu mai este doar dreptul meu, este obligația mea să pun întrebări și să cer lămuriri. În această calitate am depus o interpelare oficială prin care am cerut ca actualul director Ecoaqua să fie invitat la o ședință de Consiliu Local și să răspundă la întrebările pe care le pun cetățenii, prin reprezentanții lor. Consilierii locali nu sunt decor. Când foarte mulți oameni reclamă facturi mari, „pierderi”, mirosuri de canalizare în apartamente și probleme de rețea, conducerea unui operator public trebuie să dea explicații la vedere, nu doar prin comunicate.
În propriul lor comunicat, Ecoaqua recunoaște că, în perioada contestată, a existat o avarie pe conducta de după contor, între cămin și scară – adică pe un tronson de instalație pe care niciun proprietar obișnuit nu are cum să îl vadă sau să îl verifice. Chiar compania admite că o cantitate semnificativă de apă nu a ajuns niciodată în apartamente, dar a fost înregistrată de contorul de branșament și apoi repartizată și facturată către consumatori. Aici este esența problemei: de ce, într-o astfel de situație, întreaga povară financiară cade pe cetățeni, deși apa respectivă nu a fost efectiv consumată în locuințe?
În comunicat se vorbește despre „grija pentru protecția utilizatorilor” și despre intervenția la avarie. Ce nu vedem este cum arată această „protecție” pe factură: cum sunt ajutați oamenii afectați de o avarie pe care nu au avut cum să o controleze, cum sunt împărțite corect costurile, ce soluții există pentru a nu transforma fiecare incident tehnic într-un șoc financiar pentru familii.
Mai este un aspect important. În comunicat, Ecoaqua ține să sublinieze că este o „întreprindere publică apolitică”. În teorie sună bine, în practică oamenii știu foarte bine că directorii nu sunt aleși prin referendum tehnic, ci sunt numiți politic. Actualul director Ecoaqua a fost consilier local PSD și a deținut o funcție de conducere la nivelul Consiliului Județean. Nu contest dreptul nimănui de a face politică sau de a avea o carieră, dar este cel puțin ironic ca o conducere cu un asemenea parcurs politic să îi acuze pe alții de „manipulare” și, în același timp, să se prezinte drept apolitică exact în momentul în care cetățenii cer explicații.
În plus, discuția despre Ecoaqua nu a apărut ieri. În mandatul meu de consilier județean am ridicat în mod repetat, în ședințele Consiliului Județean, probleme legate de modul în care este administrat acest operator. Colegul meu, care era atunci consilier local, a făcut același lucru în Consiliul Local Călărași. În acea perioadă, actualul director Ecoaqua era consilier local și nu a considerat necesar să spună public nimic despre aceste probleme. Astăzi vorbește despre ele din poziția de director. Noi le-am semnalat la timp, atunci când era mai greu și mai incomod să o faci.
Ecoaqua poate explica în detaliu unde este „punctul de delimitare”, cum se numesc instalațiile „interioare” și cum se calculează diferențele. Dar dincolo de toate aceste detalii tehnice, realitatea pentru oameni rămâne simplă: apa se scumpește, apar „pierderi”, există avarii pe trasee invizibile pentru consumatori, iar la final doar cetățenii plătesc. Și plătesc mult.
Ca persoană fizică, îmi doresc să știu clar ce plătesc și de ce și să am garanția că nu plătesc apă pierdută în pământ sau prin avarii pe care nu le-am produs și pe care nu le putem controla. Ca și consilier local, îmi doresc ca directorul Ecoaqua să vină în fața Consiliului Local, să răspundă calm și transparent la întrebările oamenilor și ca relația dintre operator și cetățeni să fie una de respect, nu de intimidare prin comunicate agresive.
Îmi asum în continuare rolul de a pune întrebări, de a cere explicații și de a apăra interesele celor care, lună de lună, plătesc facturile la apă și canalizare. Pentru că, indiferent cine conduce Ecoaqua și ce etichete își pune, finalul este mereu același: doar cetățenii plătesc.
Amelia Giurcan
consilier local, dar înainte de toate
consumator al serviciilor Ecoaqua
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
