La zi
Alifia naturală din rășină de brad, o minune pentru sănătate

Meteo și Mediu
Călărașiul intră sub COD GALBEN de furtuni! Marți dimineață se anunță ploi, vânt și descărcări electrice

După canicula din weekend, vine și răcoreala… dar cu furtuni! Județul Călărași va fi marți, 29 iulie, sub COD GALBEN de instabilitate atmosferică, potrivit unei avertizări emise de Administrația Națională de Meteorologie.
Avertizarea este valabilă în intervalul 28 iulie, ora 22:00 – 29 iulie, ora 10:00, iar în județul nostru sunt așteptate:
-
averse torențiale pe alocuri,
-
descărcări electrice frecvente,
-
vânt cu intensificări temporare
și, izolat, grindină.
Ce trebuie să știe călărășenii:
Chiar dacă nu e cod portocaliu, vremea poate deveni periculoasă pe alocuri, mai ales în prima parte a zilei de marți. Se pot înregistra cantități de apă de 20–25 l/mp, iar rafalele de vânt ar putea atinge 55–65 km/h.
Ce poți face ca să eviți neplăcerile:
-
Ia umbrela la tine dacă pleci dimineața devreme;
-
Nu lăsa obiecte neasigurate în curte sau pe balcon;
-
Dacă vezi semne de furtună, evită deplasările lungi sau drumurile prin zone cu arbori bătrâni.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Meteo și Mediu
COD PORTOCALIU DE CANICULĂ ÎN JUDEȚUL CĂLĂRAȘI, LUNI, 28 IULIE: TEMPERATURI DE PÂNĂ LA 39 DE GRADE ȘI DISCONFORT TERMIC ACCENTUAT

Administrația Națională de Meteorologie a emis o avertizare meteorologică de cod portocaliu pentru ziua de luni, 28 iulie, în intervalul ora 10:00 – 22:00, valabilă pentru mai multe județe din sud-estul țării, inclusiv județul Călărași.
Potrivit prognozei, valul de căldură va persista, iar în Călărași se vor înregistra temperaturi maxime cuprinse între 36 și 39 de grade Celsius. Totodată, disconfortul termic va fi accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități, ceea ce înseamnă că temperatura resimțită de organism va fi considerabil mai mare.
Zone vizate de avertizarea meteorologică:
-
Județele: Călărași, Giurgiu, Ialomița, Brăila, Galați, Ilfov
-
Municipiul București
-
Zona continentală a județului Constanța
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Marele Potoo: misterul păsării fantomă din pădurile tropicale

Marele Potoo (Nyctibius grandis), cunoscut și sub numele de „pasărea fantomă”, este o specie fascinantă de pasăre nocturnă, răspândită în America Centrală și de Sud, din sudul Mexicului până în Brazilia de sud-est și Bolivia. Această pasăre, cea mai mare din familia Nyctibiidae, trăiește în păduri dense de câmpie, la marginea pădurilor, în luminișuri sau în zone împădurite deschise, inclusiv plantații, și poate fi întâlnită uneori și în pajiști sau zone de deal până la altitudini de aproximativ 1.500 m.
Caracteristici fizice
Marele Potoo este remarcabil pentru aspectul său neobișnuit. Are un cap mare în raport cu corpul, cu ochi uriași de culoare maro până la galben, care reflectă lumina pe timp de noapte, facilitând localizarea sa. Ciocul este scurt, dar extrem de lat, ideal pentru prinderea prăzii în zbor. Aripile sale sunt eliptice, iar coada lungă, cu bare albe transversale, se integrează perfect în penajul pestriț de culori alb, gri, negru și bordo. Acest colorit criptic, combinat cu obiceiul de a sta nemișcat pe crengi sau cioturi, îl face aproape invizibil în timpul zilei, mimând perfect o ramură ruptă.
Comportament și stil de viață
Marele Potoo este o pasăre solitară și timidă, activă exclusiv pe timp de noapte. În timpul zilei, se odihnește pe cioturi sau ramuri, la înălțimi de peste 12 metri, unde rămâne nemișcată pentru a evita prădătorii. Noaptea, coboară pe ramuri mai joase (chiar și la 1,5 m de sol) pentru a vâna. Este un prădător nocturn care se hrănește în principal cu insecte mari zburătoare, precum gândaci, greieri, lăcuste sau katydide, dar ocazional capturează și lilieci sau păsări mici. Tehnica sa de vânătoare implică pânda de pe o ramură, urmată de un zbor rapid pentru a prinde prada, după care revine la locul inițial.
Unul dintre cele mai distinctive trăsături ale Marelui Potoo este vocalizarea sa – un mârâit profund, lugubru, care creează o atmosferă stranie în pădurile tropicale. Acest sunet, descris ca un „geamăt” sau „mârâit”, este adesea asociat cu legende locale, contribuind la aura sa misterioasă.
Reproducere
Marele Potoo este o specie monogamă, formând perechi care își mențin teritoriile pe termen lung. Sezonul de reproducere variază în funcție de regiune, dar este de obicei între februarie și august, deși în unele zone păsările se pot reproduce aproape tot anul. Nu construiesc cuiburi elaborate; femela depune un singur ou alb, ușor pătat, într-o mică adâncitură pe o ramură groasă, la cel puțin 10 metri deasupra solului. Incubația durează aproximativ 30 de zile, iar puiul, care cântărește în jur de 220 g la câteva zile după eclozare, devine independent după circa 2 luni. Puii imită postura părinților, stând nemișcați pentru a se camufla.
Statut de conservare
În prezent, Marele Potoo nu este considerat o specie amenințată, dar populațiile sale sunt mai rare la marginile arealului său, fiind mai frecvente în pădurile puțin disturbate. Distrugerea habitatului, în special a pădurilor tropicale, poate afecta această specie pe termen lung.
Curiozități
- Marele Potoo are pleoape cu fante mici, care îi permit să detecteze mișcarea chiar și cu ochii închiși, o adaptare excelentă pentru a evita prădătorii în timpul zilei.
- Datorită aspectului său neobișnuit și a ochilor mari, este adesea subiectul memelor pe internet, fiind numit „pasărea fantomă” sau „pasărea cu ochi de desen animat”.
- În unele culturi locale, sunetul său este asociat cu legende despre spirite sau povești triste, precum cea a unui copil pierdut care își strigă mama.
Marele Potoo este un exemplu remarcabil al adaptării la mediu, combinând camuflajul perfect cu un stil de viață discret și o prezență care inspiră atât fascinație, cât și mister.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.