Știri
Alexandru Arșinel a murit. Actorul avea 83 de ani
Cunoscutul actor Alexandru Arșinel, în vârstă de 83 de ani, a decedat în cursul zilei de joi, 29 septembrie, după ce a fost internat în stare critică la spital. Vârsta și starea sa precară de sănătate au făcut ca medicii să fie rezervați legat de șansele sale de supraviețuire în momentul internării. Potrivit informațiilor venite din partea medicilor, acesta prezenta mai multe escare și era extrem de slăbit din cauza unei infecții nosocomiale.
Îndrăgitul actor Alexandru Arșinel a decedat la vârsta de 83 de ani, după o luptă grea cu o infecție nosocomială care i-a slăbit organismul și l-a adus în stare gravă la spital. Acesta era internat la un azil de lux de lângă București, la Otopeni. În momentul în care a fost preluat de medici, aceștia au observat că Arșinel prezenta pe corp mai multe escare, unele grave, fapt care ar putea să denote că nu a fost îngrijit bine.
Alexandru Arșinel a murit. Actorul avea 83 de ani
Pentru a nu transforma suferința tatălui lor în subiect național de discuție, fiii lui Arșinel au refuzat să ofere informații suplimentare despre boala cu care acesta s-a confruntat dar și despre evoluția sa.
„Este internat, însă nu este vorba despre starea de sănătate, este vorba de niște escare, pe care le are pe călcâie și l-am internat pentru a se vindeca mai bine decât l-am îngrijit noi acasă. Nu se poate deplasa! Este într-un cămin de vârstnici. Se simte ca la 83 de ani! A început să se vindece”, declara unul dintre fiii săi în urmă cu câteva săptămâni.
Alexandru Arșinel a fost internat în luna iulie într-un cămin de lux din zona Otopeni. Costurile sunt ridicate, de aproape 4.000 de lei lunar, iar căminul respectiv dispune de o mulțime de facilități, astfel că motivele din spatele stării deplorabile a actorului rămân un mister.
Îndrăgitul actor se confruntă cu probleme de sănătate de mai mulți ani – în 2017 i-a fost montat un stent pe artera interventriculară anterioară a inimii, în 2013 a trecut printr-un contestat transplant renal, prilej cu care a descoprit și faptul că suferă de diabet zaharat.
Alexandru Arșinel – cariera
Alexandru Arșinel s-a născut pe 4 iunie 1939, în comuna Dolhasca, jud. Suceava. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în 1962, la clasa profesorilor Irina Răchițeanu Șirianu și Ion Olteanu. Începând cu anul 1967, joacă la Teatrul de Revistă “Constantin Tănase” şi la Grădina Boema, în zeci de roluri și spectacole cu mii de reprezentații.
Printre acestea: „Se caută o vedetă”, de Aurel Felea și Sandi Rudeanu, muzica Temistocle Popa, “Vino să ne vezi diseară”, de Petre Bărbulescu, muzica Gelu Solomonescu, „Aventurile unei umbrele”, de Nell Cobar, muzica Edmond Deda, „Savoy, Savoy”, de Eugen Rotaru și Marius Țeicu, „Sonatul lunii”, de Sașa Georgescu și Puiu Calinescu, “Un băiat de zahăr… ars”, de Harry Negrin şi Puiu Călinescu, ”Scandal la Boema”, „Nevestele vesele din Boema”, „Boema, slăbiciunea mea”, „Boema, bucuria mea”, „Artiștii și Boema”, „Stela, stelele și Boema”, „Bună seara, Boema”, „Carré de ași”, “Hohote în Paradis”, ”1001 de glume”, toate de Mihai Maximilian şi V.Veselovski, dar și în spectacolele mai recente „Revista Revistelor”, „Nimic despre papagali”, „Ok Melody”, „Comedie pe Titanic”, „Vivat Revista!”, „Hohote în Herăstrău”.
În anul 1978, începe să joace împreună cu Stela Popescu, în spectacolele Teatrului “Tănase” de la Grădina Boema, pe savuroasele texte ale lui Mihai Maximilian. Este anul în care ia naștere unul dintre cele mai de succes cupluri umoristice care au existat pe scena românească. De altfel, în anul 2010, spectacolul „Aplauze, aplauze” a marcat împlinirea a 30 de ani de activitate a cuplului Stela Popescu – Alexandru Arşinel.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Tinerii luptători ai Călărașiului, campioni naționali! CSM Călărași – locul I pe cluburi la Campionatul Național de Cadeți
Performanță remarcabilă pentru sportul călărășean! Tinerii sportivi ai Clubului Sportiv Municipal (CSM) Călărași au obținut rezultate excepționale la Campionatul Național de Cadeți, desfășurat între 28 septembrie – 4 octombrie 2025, la Năvodari.
🏆 Călărașiul a urcat pe prima treaptă a podiumului, clasându-se pe locul I pe cluburi la nivel național, din peste 70 de echipe participante – o reușită istorică pentru sportul local.
📍 Evenimentul a fost marcat și de o întâlnire festivă la sediul Consiliului Județean Călărași, unde tinerii campioni au fost felicitați pentru performanțele lor de președintele instituției, care a subliniat sprijinul constant acordat sportului de performanță.
🥇 Campioni Naționali:
-
Alexandru Alessandro – 34 kg
-
Cășu Cristi Andrei – 40 kg (desemnat Cel mai bun sportiv al competiției)
-
Cântar Auraș – 42 kg
-
Pîrvu Florin – 44 kg
-
Gelil Enis – 50 kg
-
Bandrabur Mihai – 80 kg
🥈 Vicecampioni:
-
Mihai Yanis – 36 kg
-
Spak David – 46 kg
În plus, patru sportivi ai CSM Călărași vor reprezenta România și județul Călărași la Campionatul European de Cadeți, care va avea loc în perioada 16–26 octombrie 2025, la Budva (Muntenegru):
🇷🇴 Cășu Cristi Andrei (40 kg), Cântar Auraș (42 kg), Bandrabur Mihai (80 kg) și Anton Nicoleta (50 kg).
👏 „Călărașiul are valoare, performanță și viitor în sport! Vă asigur de tot sprijinul meu și al Consiliului Județean Călărași pentru a vă continua drumul spre performanță și pentru a transforma visurile voastre în reușite demne de aplauze”, a transmis conducerea CJ Călărași.
Această generație de sportivi demonstrează că prin muncă, disciplină și pasiune, Călărașiul poate deveni un reper al performanței în sportul românesc.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Locuri de muncă sunt, dar oamenii nu mai vor să muncească! Zeci de posturi rămân neocupate la Călărași
Deși Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Călărași publică săptămânal zeci de posturi vacante, tot mai puțini oameni par interesați să se angajeze. Oferta pentru perioada 6 – 12 octombrie 2025 include posturi bine plătite și cu program normal de lucru, însă candidații lipsesc aproape complet.
📋 Exemple de locuri disponibile
Printre posturile rămase „în aer” se numără:
-
Inginer / Inginer chimist la ABA Buzău-Ialomița – salariu brut 7.946 lei, concurs programat pentru 17 octombrie;
-
Călcătoareasă la MARTCONF SRL – trei posturi disponibile în municipiul Călărași.
Deși diferența de pregătire și domeniu e evidentă, ambele oferte au ceva în comun: lipsa de interes.
Unii spun că salariile nu reflectă munca depusă, alții recunosc deschis că preferă să stea acasă decât să lucreze pe sume considerate „prea mici”.
„Toată lumea se plânge că nu sunt bani, dar nici nu vine nimeni la interviu”
Reprezentanți ai firmelor locale și ai AJOFM spun că situația a devenit cronică.
„Avem locuri de muncă în fiecare săptămână, dar vin foarte puțini să întrebe, și mai puțini să se angajeze efectiv. Toată lumea se plânge că nu sunt bani, dar nici nu vine nimeni la interviu”, spun surse din cadrul instituției.
O realitate dură: lipsă de motivație, neîncredere și comoditate
Pe de o parte, angajatorii nu oferă întotdeauna condiții atractive – salarii competitive, transport asigurat, bonuri de masă sau program flexibil.
Pe de altă parte, mulți dintre șomerii locali preferă să rămână în evidențele AJOFM pentru ajutorul de șomaj sau să lucreze ocazional „la negru”, fără contract.
Sociologii spun că este un cerc vicios: lipsa de motivație personală se combină cu lipsa de încredere în piața muncii.
„Mulți tineri nu mai cred că pot face o carieră stabilă aici. Se gândesc că oricum vor pleca din țară. Ce rost are să te angajezi pentru două-trei luni?”, explică un specialist în resurse umane.
Călărașiul muncii… care nu se mai face
Realitatea este simplă: munca cinstită devine tot mai rară, iar interesul pentru locurile vacante scade de la o lună la alta.
În timp ce companiile și instituțiile locale caută oameni calificați sau măcar dispuși să învețe, mulți preferă confortul subvențiilor, al ajutoarelor sociale sau al unui trai improvizat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Copiii navetiști, în pericol din cauza vremii și a transportului deficitar: „Unii rămân în drum peste o oră”
Zeci de elevi din județul Călărași pornesc zilnic la drum în zori, pe frig și ploaie, doar ca să ajungă la școală. Mulți dintre ei așteaptă zeci de minute în șir autobuze care nu mai opresc în stație, iar unii rămân chiar în drum, în timp ce părinții privesc neputincioși.
„Fetița mea este răcită cobză… La clasa unde sunt diriginte, cu excepția a doi copii, toți sunt navetiști. Se trezesc devreme și așteaptă apoi în stație să vină autobuzul. Dacă este plin, șoferii nu opresc. Așteaptă următorul… uneori rămân în drum peste o oră!”, a povestit un părinte pentru Călărași Press.
Situația devine tot mai gravă odată cu scăderea temperaturilor. În timp ce județul Constanța a decis deja suspendarea cursurilor pentru ziua de miercuri, părinții din Călărași se întreabă dacă autoritățile locale vor lua măsuri similare pentru protejarea copiilor.
„Mi-e milă de copiii noștri navetiști. În clasa fiicei mele, din 34 de copii, doar 6 sunt din Călărași. Restul fac naveta zilnic. Nu cred că este ok pentru ei”, a mai spus tatăl elevei.
Părinții cer autorităților să analizeze cu atenție situația transportului elevilor și să ia decizii care să țină cont de siguranța acestora, mai ales în zilele cu condiții meteo extreme.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ACCIDENT rutier în Călărași, pe strada Eroilor, în fața sediului ANAF
Deputatul Dragoș Coman (AUR) cere explicații ministrului Finanțelor privind listarea la bursă a companiilor de stat profitabile
Tinerii luptători ai Călărașiului, campioni naționali! CSM Călărași – locul I pe cluburi la Campionatul Național de Cadeți
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
