Un accident teribil a avut loc în dimineața zilei de 7 septembrie 2025, pe Șoseaua de Centură, în zona Pasajului Berceni din județul Ilfov. Un autoturism BMW, condus de un bărbat de aproximativ 40 de ani, a intrat cu viteză în parapetul rondului suspendat, a rupt bariera de protecție și a plonjat de pe pod, prăbușindu-se pe calea ferată de dedesubt. În urma impactului violent, mașina a fost cuprinsă instantaneu de flăcări, transformându-se într-o torță.

Martorii oculari au descris scene de coșmar, relatând că șoferul nu a avut nicio șansă de supraviețuire, fiind găsit carbonizat în interiorul autoturismului. Imaginile surprinse de membrii comunității „Comuna Berceni (Ilfov)” arată parapetul rupt și resturile carbonizate ale mașinii, care a ars complet sub pasaj. Echipajele de poliție, pompieri și SMURD au intervenit rapid la fața locului, însă salvarea victimei a fost imposibilă.

Potrivit primelor informații, rudele șoferului susțin că accidentul ar fi fost un act intenționat, bărbatul suferind din motive personale, posibil din dragoste. Polițiștii au deschis o anchetă pentru a stabili cu exactitate cauzele și circumstanțele acestei tragedii. Traficul în zonă a fost restricționat temporar, iar șoferii au fost sfătuiți să evite zona pentru a facilita intervenția autorităților.

Acest incident dramatic ridică noi întrebări despre siguranța infrastructurii rutiere din zonă și despre necesitatea unor măsuri suplimentare pentru prevenirea unor astfel de accidente. Ancheta continuă, iar autoritățile urmează să ofere mai multe detalii pe măsură ce investigațiile avansează.

Advertisement

Duminică seara, Palatul Cotroceni va fi iluminat în roșu, într-un gest simbolic de solidaritate cu persoanele afectate de Boala Duchenne, o afecțiune ereditară rară care provoacă pierderea progresivă a funcției musculare și duce la invaliditate, în special în rândul copiilor. Administrația Prezidențială se alătură astfel campaniei globale de conștientizare a acestei boli, atrăgând atenția asupra nevoii de sprijin pentru cercetare și pentru îmbunătățirea calității vieții celor afectați.

Anhinga (Anhinga anhinga), cunoscută și sub numele de pasăre-șarpe, curcan de apă sau dardar, este o pasăre acvatică fascinantă, întâlnită în apele calde și puțin adânci din America. Cu gâtul său lung și subțire, asemănător unui șarpe, și stilul unic de vânătoare, această pasăre atrage atenția oricărui iubitor de natură.

Caracteristici fizice

Anhinga este o pasăre de talie mare, cu o lungime de aproximativ 85-95 cm și o anvergură a aripilor de circa 115 cm. Penajul său negru lucios sau maro închis strălucește în lumina soarelui, în special la masculi, care pot avea o nuanță verzuie în sezonul de reproducere. Femelele și puii au gâtul și pieptul de un căpriu mai deschis. Gâtul lung și ciocul ascuțit le conferă aspectul de șarpe când înoată, de unde și numele de „pasăre-șarpe”.

Spre deosebire de majoritatea păsărilor acvatice, anhinga nu are pene impermeabile, ceea ce îi permite să se scufunde mai adânc și să rămână mai mult timp sub apă. Oasele lor dense contribuie, de asemenea, la abilitățile de scufundare, făcându-le vânători agili sub apă.

Habitat și răspândire

Anhinga trăiește în regiuni tropicale și subtropicale, din sud-estul Statelor Unite până în America Centrală și de Sud, inclusiv în Caraibe. Preferă apele puțin adânci și lente, cum ar fi mlaștinile, bălțile și lagunele de coastă, unde poate vâna pești și alte prade acvatice. Este adesea văzută cocoțată pe crengi sau bușteni lângă apă, cu aripile întinse pentru a se usca după scufundări.

Advertisement

Comportament și dietă

Anhinga este un vânător priceput, hrănindu-se în principal cu pești, crustacee și amfibieni. Se scufundă grațios, folosindu-și ciocul ascuțit pentru a înțepa prada sub apă. După ce prinde un pește, îl aruncă adesea în aer și îl prinde cu capul înainte, într-un spectacol impresionant. Între scufundări, anhinga își usucă aripile întinse, o postură emblematică ce o face ușor de recunoscut.

Reproducere

În sezonul de reproducere, masculii anhinga devin mai teritoriali și își etalează penajul strălucitor pentru a atrage femelele. Cuiburile sunt construite în copaci sau tufișuri deasupra apei, din crengi și frunze. Femela depune de obicei 2-5 ouă, iar ambii părinți participă la clocirea și hrănirea puilor.

Statut de conservare

Anhinga nu este considerată o specie amenințată, având o populație stabilă în majoritatea regiunilor unde trăiește. Cu toate acestea, pierderea habitatului din cauza drenării mlaștinilor sau poluării apelor poate afecta local populațiile.

Advertisement