Condamnarea pronunțată de Înalta Curte
Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe fostul ministru al Agriculturii, Adrian Ionuț Chesnoiu, la patru ani de închisoare cu executare, într-un dosar privind fraudarea unor concursuri de angajare din minister. Sentința a fost pronunțată pe 4 martie 2026 și nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.
Instanța a reținut că fostul ministru a intervenit pentru divulgarea subiectelor unor concursuri și pentru favorizarea unor candidați, fapte încadrate la abuz în serviciu și instigare la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității. Pedeapsa finală a rezultat prin contopirea mai multor condamnări stabilite pentru faptele imputate.
Contextul dosarului și acuzațiile
Adrian Chesnoiu a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2022. Procurorii au arătat că, în perioada februarie–aprilie 2022, acesta ar fi determinat un angajat din subordine să îi furnizeze subiectele pentru patru concursuri de angajare, în scopul favorizării unor persoane. În aceeași perioadă, Chesnoiu era ministru al Agriculturii în Guvernul Nicolae Ciucă și deputat PSD de Olt.
Acuzațiile au dus la demisia sa din funcția de ministru, însă procesul a continuat în instanță, fiind unul dintre cele mai vizibile dosare privind integritatea în administrația publică din ultimii ani.
Parcursul politic al lui Adrian Chesnoiu
După demisie, Chesnoiu a rămas activ în structurile statului. A fost numit director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, instituție care gestionează fonduri europene importante pentru agricultură. În plan politic, PSD l-a menținut în poziții relevante, inclusiv în comisiile parlamentare de specialitate.
Impactul deciziei și pașii următori
Condamnarea pe fond reprezintă un moment important în eforturile de combatere a corupției în administrația publică. Deși nu este definitivă, decizia pune presiune asupra instituțiilor politice în privința criteriilor de integritate și a responsabilității în numirea persoanelor în funcții publice.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
