Știri
ADR Sud Muntenia anunță progrese remarcabile în implementarea programului regional! Activitatea agenției din 2024
Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia a prezentat miercuri, 18 decembrie 2024, bilanțul activităților derulate în acest an, în cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul central din Călărași. Liviu Gabriel Mușat, directorul general al ADR Sud-Muntenia, alături de conducerea instituției, a detaliat progresele realizate în implementarea Programului Regional Sud-Muntenia (PR SM) 2021-2027 și a Programului de Tranziție Justă (PTJ), subliniind impactul semnificativ al acestor inițiative asupra regiunii.
ADR Sud-Muntenia, în calitate de Autoritate de Management pentru PR SM 2021-2027, gestionează un buget de peste 1,57 miliarde de euro destinat celor șapte județe componente: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.
Până în prezent, au fost depuse 1.664 de proiecte, cu o valoare totală de aproape 15 miliarde de lei, dintre care 114 proiecte, în valoare de 4,8 miliarde de lei, au fost deja contractate.
Sprijin pentru mediul de afaceri
ADR a precizat că s-a înregistrat un interes „record” din partea antreprenorilor, prin două apeluri de proiecte dedicate:
- Apelul 1.3 A, pentru creșterea competitivității IMM-urilor, cu 820 de aplicații depuse, în valoare de peste 1,2 miliarde de lei.
- Apelul 1.3 B, destinat microîntreprinderilor, cu 559 de aplicații depuse, însumând peste 5,8 miliarde de lei.
În total, mediul de afaceri a solicitat finanțări de peste 7,1 miliarde de lei. Cele mai frecvente cereri de finanțare au fost pentru sectoare precum fabricarea confecțiilor metalice, construcțiile rezidențiale și nerezidențiale, dar și pentru activități de asistență medicală specializată.
Parteneriat strategic cu Banca Europeană pentru Investiții
ADR a mai precizat că un moment esențial în 2024 a fost semnarea unui Acord de Finanțare cu Banca Europeană pentru Investiții (BEI). Acesta asigură gestionarea unor fonduri de aproximativ 260 de milioane de euro, direcționate astfel:
- 47 milioane de euro pentru infrastructuri de afaceri.
- 141 milioane de euro pentru eficiența energetică a locuințelor.
- 70,6 milioane de euro pentru infrastructuri de turism.
Angajamentul pentru o dezvoltare sustenabilă
Directorul general Liviu Gabriel Mușat a declarat că rezultatele obținute reflectă angajamentul ADR Sud-Muntenia pentru transformarea regiunii într-un pol de competitivitate economică și sustenabilitate.
„Progresele realizate în atragerea de fonduri europene și parteneriatele solide construite sunt o dovadă a eforturilor noastre de a transforma regiunea Sud-Muntenia într-un pol de competitivitate economică și sustenabilitate”, a subliniat Mușat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Duminică după-amiază, 17 august 2025, natura și-a dezlănțuit furia în centrul și nordul României, lovind cu putere județul Bistrița-Năsăud. O viitură violentă a transformat drumul care leagă localitățile Rebra și Parva într-un peisaj desprins parcă dintr-un film post-apocaliptic, acoperit de aluviuni, pietre și resturi aduse de apele învolburate. Ploile torențiale, însoțite de vânturi puternice, au provocat haos în zonă, punând la încercare autoritățile și comunitățile locale.
Impactul viiturii în Rebra și Parva
Potrivit informațiilor furnizate de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Bistrița-Năsăud, viitura a fost declanșată de o ploaie torențială care a supraîncărcat cursurile de apă din zonă. Drumul județean care conectează Rebra și Parva a fost complet blocat de cantități impresionante de aluviuni și pietre, făcând circulația imposibilă. Echipe de pompieri de la Secția Năsăud, împreună cu Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Rebra și utilaje ale Secției Drumuri Naționale Bistrița, au intervenit de urgență pentru degajarea carosabilului.
Primarul comunei Rebra a declarat că viitura a adus materiale din pădurile din jur, inclusiv copaci smulși din rădăcini, care au contribuit la blocarea drumului. „A fost ca o avalanșă de apă și pământ. Nu am mai văzut așa ceva de ani,” a precizat edilul. Din primele evaluări, gospodăriile din zonă nu au fost afectate direct, însă accesul între localități a fost grav perturbat, izolând temporar comunități.
Contextul meteorologic și alte zone afectate
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis avertizări de cod portocaliu și galben pentru județul Bistrița-Năsăud, semnalând riscul de inundații și scurgeri de pe versanți. Fenomene similare au fost raportate și în alte județe din nordul țării, precum Neamț și Suceava, unde viiturile au inundat gospodării și au blocat drumuri naționale, cum ar fi DN 17B și DN 17C în zona Coșbuc. În Neamț, localitățile Borca, Farcașa și Poiana Teiului au fost grav afectate, cu sute de persoane evacuate și drumuri impracticabile din cauza aluviunilor.
Intervenții și recomandări
Autoritățile locale, sprijinite de Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Bistrița-Năsăud, continuă eforturile de degajare a drumului Rebra-Parva și de monitorizare a situației. Utilaje grele, inclusiv autoexcavatoare, sunt folosite pentru a îndepărta aluviunile și a restabili circulația. Cetățenilor li se recomandă să evite deplasările în zonele afectate și să urmeze indicațiile autorităților. ANM avertizează că instabilitatea atmosferică ar putea persista, cu risc de noi ploi torențiale în următoarele ore.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Victima atacului de la Centrul DGASPC Călărași a fost operată și transferată cu elicopterul SMURD la București
Detalii noi ies la iveală în cazul femeii înjunghiate duminică, 17 august, la Centrul Maternal din Parcul Dumbrava, municipiul Călărași. Potrivit marinbadea.ro, victima este Maria Stratulat, în vârstă de 36 de ani, originară din satul Chiștelnița, raionul Telenești, Republica Moldova, cu ultimul domiciliu în satul Cuza Vodă, județul Călărași.
Maria Stratulat a fost atacată cu un cuțit de fostul concubin, chiar în curtea centrului maternal, în fața celor doi copii ai săi. Loviturile i-au secționat brațul și artera brahială, punându-i viața în pericol.
Directorul medical al Spitalului Județean de Urgență Călărași, dr. Tomek Alexandru, a declarat că femeia a suferit o leziune completă de pachet vasculo-nervos brahial, dar și plăgi în zona gambei și la torace. A fost supusă de urgență unei intervenții chirurgicale, fiind stabilizată.
Având în vedere gravitatea stării sale, medicii au solicitat un elicopter SMURD, care a preluat pacienta și a transportat-o la un spital din Capitală pentru îngrijiri de specialitate.
Între timp, agresorul – cunoscut drept Petre Cociobu, nume real Petrică Ilie – a fost prins de polițiști în localitatea Cuza Vodă, lângă domiciliul său. Acesta a fost condus la sediul Poliției Municipiului Călărași pentru audieri, fiind cercetat pentru tentativă de omor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ministerul Sănătăţii va lansa, de la 1 septembrie, un formular online prin intermediul căruia pacienţii vor putea raporta situaţiile în care au fost redirecţionaţi abuziv dintr-un spital de stat la un cabinet privat, a anunţat ministrul Alexandru Rogobete.
Potrivit acestuia, prin formularul care va fi disponibil pe pagina de internet a Ministerul Sănătăţii pacienţii vor putea transmite spitalul unde s-a întâmplat, medicul implicat, cabinetul spre care a fost redirecţionat pacientul şi costurile impuse.
“În România, un adevăr simplu trebuie cunoscut de toată lumea: spitalul public are obligaţia de a trata pacienţii. Din păcate, am primit numeroase semnale că bolnavilor li se spune că “nu mai sunt locuri”, “s-a terminat plafonul”, “CT/RMN este stricat”, “laboratorul nu funcţionează” sau că “nu există condiţii” – şi sunt trimişi către cabinete private, unde plătesc pentru servicii pe care ar fi trebuit să le primească gratuit.
Această practică este inacceptabilă şi nedemnă. Am spus ferm şi repet: activitatea medicală în privat se desfăşoară după programul din spitalul public, nu în locul acestuia şi nu în detrimentul pacienţilor. Nu vreau să se înţeleagă greşit, nu generalizez! În spitalele de stat există oameni minunaţi, care ţin acest sistem pe umeri şi care fac tot ce le stă în putinţă pentru a ajuta. Însă există şi excepţii, iar acestea nu ne fac bine. Pacientul are dreptul să aleagă liber unde doreşte să se trateze – public sau privat. Este însă inacceptabil ca el săfie redirecţionat intenţionat de personalul din spitalele publice, sub pretexte false”, spune ministrul.
Mutare abuzivă de la spitalul de stat la privat: Sesizările vor fi verificate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate
Sesizările care vor fi transmise Ministerului Sănătăţii vor fi analizate de specialiştii instituţiei şi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, astfel încât fiecare caz să fie verificat şi sancţionat.
“Ca ministru al sănătăţii, nu pot să cer încredere oamenilor în sistem, dacă nu le arătăm respect. Pacienţii merită tratament corect, demnitate şi grijă – nu umilinţă şi presiuni financiare. Îmi asum alături de echipa mea această schimbare, oricât de greu ar fi şi oricâtă rezistenţă ar exista. Sănătatea românilor nu se negociază, iar pacienţii nu sunt singuri. Nici medicii care acţionează corect, gândindu-se la binele omului pe care îl au în faţă. Acest personal medical, de bună-credinţă, are Ministerul Sănătăţii alături – până la capăt“, a mai transmis Rogobete.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Prima cale ferată din România: O poveste de dragoste și progres
Semnificația istorică a zilei de 18 august
Apocalipsă în Bistrița-Năsăud: Viitură violentă transformă drumul Rebra-Parva în ruină
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
