Cultură
Adormirea Maicii Domnului
Pentru ortodocşi este ziua Adormirii Maicii Domnului, iar pentru catolici a Înălţării Fecioarei Maria, când se celebrează „moartea” şi înaltarea ei cu trupul la cer. În calendarul popular, de Sânta Maria Mare se marchează trecerea de la vară la toamnă, iar marinarii sărbătoresc de ziua ocrotitoarei lor, Ziua Marinei. În 15 august este şi onomastica a 2,2 milioane de români.
Din anul 2009, ziua de 15 august a devenit sărbătoare legală şi zi nelucrătoare la noi, la fel ca şi în alte zece ţări europene – Franţa, Belgia, Spania, Italia, Grecia, Luxemburg, Austria, Polonia, Portugalia sau în unele landuri din Germania.
Sărbătoarea creştină
Venerarea Fecioarei Mariei, mama lui Iisus din Nazaret, joacă un rol important în Bisericile ortodoxe, în cea Catolică şi cea Anglicană, care îi sărbătoresc Zămislirea, Naşterea, Sfântul Nume, Buna Vestire, Intrarea în Biserică, Neprihănita Zămislire, Adormirea, Înălţarea la Cer, Punerea în Raclă a veşmântului sau a Brâului, sau, în funcție de ţară şi tradiție, diverse apariţii sau icoane, iar un număr foarte mare de biserici şi catedrale, dar şi de femei şi bărbaţi, îi poartă numele.
Principala sărbătoare este la 15 august, Sfânta Maria Mare. Pentru orodocşi poartă denumirea de Adormirea Maicii Domnului, pentru ca în Biserica Orotdoxă “adormirea” este termenul folosit atunci când se vorbeşte de sfârşitul vieţii pământeşti şi pentru că nu se poate vorbi despre “moartea” unui sfânt, în timp ce în credinţa Bisericii Romano-Catolice sărbătoarea este denumită Înălţarea Fecioarei Maria, cu referire la ridicarea trupului Maicii Domnului la cer, la sfârşitul vieţii sale pe pământ.
Praznicului Adormirii Maicii Domnului, ultimul praznic împărătesc din anul bisericesc ortodox, este pregatit printr-un post aspru de două săptămâni, iar în unele mănăstiri ortodoxe a fost introdusă, în ajun, o noua formă de venerare a Fecioarei Maria, slujba denumită Prohodul Maicii Domnului.
Despre sfârşitul vieţii pe pâmânt a Maicii Domnului nu sunt informaţii în Evanghelii, ci doar în scrierile a patru părinţi ai bisericii creştine: Patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului şi Sfântul Ioan Damaschin.
Cu trei zile înainte de sfârşitul său, Maica Domnului a fost anunţată de Arhanghelul Gavriil, care i-a anunţat şi naşterea lui Iisus Hristos, de trecerea la cele veşnice, iar Maria s-a bucurat şi s-a rugat pe Muntele Măslinilor, iar copacii s-au aplecat în faţa ei, aşa după cum arată scrierile creştine. Au venit toţi apostolii răspândiţi în lume pentru a propovădui Evanghelia, cu excepţia Sfântului Toma care a ajuns cu câteva zile mai târziu, după ce Maria fusese înmormântată.
Pentru că a vrut să o vadă încă o dată, Toma i-a convins pe ceilalţi apostoli să deschidă mormântul Maicii Domnului şi aşa au descoperit că trupul nu mai era în mormânt. De aceea Biserica Romano-Catolică se referă la acest eveniment ca la Înălţarea Fecioarei,considerând că dispariţia trupului Maicii Domnului din mormânt se explică prin faptul că Ea a fost înălţată cu trupul la Cer.
Mormântul Sfintei Fecioare se află în Grădina Ghetsimani din Ierusalim şi este vizitat zilnic de mii de credincioşi din toată lumea.
Hramul Adormirea Maicii Domnului este cel mai răspândit din Patriarhia Română şi în fiecare oraş există cel puţin o biserică, iar în fiecare Episcopie cel puţin o mânăstire, ocrotite de Maica Domnului.
sursa articolul complet, aici
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cultură
ARTĂ LA BIBLIOTECĂ. Expoziția „Pagini de artă” a adus culoare și emoție la Biblioteca Județeană Călărași
Biblioteca Județeană Călărași a găzduit astăzi, 17 noiembrie 2025, vernisajul expoziției „Pagini de artă”, un eveniment care a adus în fața publicului două artiste cu formare solidă și experiență expozițională în țară și în străinătate: Dana Simion și Oana Bîrsan.
Artistele au prezentat două direcții creative puternice.
Dana Simion a surprins delicatețea portretului feminin și fragilitatea fluturilor, construind imagini vibrante, încărcate de emoție.
Oana Bîrsan a propus compoziții inspirate din natură – frunze, plante, fragmente vegetale – transformate în lucrări care transmit prospețime, echilibru și vitalitate.
Cele două stiluri au creat un dialog vizual armonios, invitând publicul la reflecție și contemplare.
Evenimentul s-a bucurat de prezența criticului de artă Amelia Dincă, care a oferit interpretări utile și a ajutat publicul să pătrundă în profunzimea lucrărilor expuse.
Biblioteca Județeană și-a reafirmat astfel rolul de spațiu deschis culturii, creativității și întâlnirilor dintre oameni. Expoziția „Pagini de artă” poate fi vizitată până la finalul lunii.
Imagini de la vernisaj arată interesul publicului și atmosfera caldă a evenimentului, confirmând că arta rămâne un punct de întâlnire pentru comunitatea călărășeană.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cultură
Elevii de la Școala „Carol I” au descoperit cum era viața în comunism la Muzeul Municipal Călărași
Muzeul Municipal Călărași a primit astăzi vizita elevilor din clasa a VII-a A de la Școala Gimnazială „Carol I”, însoțiți de profesorul de istorie Bogdan Bogatu. Copiii au participat la o lecție interactivă de istorie prin intermediul expoziției „Stimate tovarășe… Tu ce i-ai fi spus lui Ceaușescu?”, un proiect documentar fotografic semnat de jurnalista Georgiana Costea și fotograful Mircea Ungureanu.
Expoziția aduce în prim-plan poveștile celor care au trăit în perioada comunistă, punând accent pe legătura dintre trecut și prezent. Elevii au aflat cum era viața în acele vremuri, ce restricții existau și cât de greu le era oamenilor să se exprime liber.
La finalul vizitei, fiecare elev a scris o scrisoare adresată „tovarășului Ceaușescu”, exprimându-și propriile gânduri și impresii despre regimul comunist. Activitatea a avut scopul de a stimula reflecția asupra libertății, a curajului și a importanței de a-ți exprima liber opinia.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cultură
Lansare de carte la Biblioteca Județeană Călărași: „După ce Pământul a murit”, noul volum al scriitorului Dan Bițuică
Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași a găzduit lansarea volumului „După ce Pământul a murit”, semnat de scriitorul Dan Bițuică. Evenimentul a reunit cititori, profesori și iubitori de literatură, care au descoperit cel de-al șaptelea volum de proză al autorului.
Dan Bițuică este cunoscut pentru stilul său profund și autentic, prin care surprinde lumea din jurul său cu sensibilitate și finețe. Printre volumele sale anterioare se numără „Cântecul lacului”, „În zori, să mă ierți!”, „Grilajul din fereastră”, „O vară cât o viață”, „Curajul de a trăi” și „Apusul stelelor de tinichea”.
Alături de autor s-au aflat poeta Dorina Dragomir-Drăghici și profesorul dr. Constantin Tudor, care au vorbit despre valoarea literară a volumului și despre contribuția lui Dan Bițuică la promovarea literaturii contemporane.
Cititorii au apreciat limbajul expresiv și temele universale abordate de autor, iar întâlnirea s-a transformat într-un dialog cald despre viață, artă și scris.
Biblioteca Județeană Călărași i-a felicitat pe organizatori și pe scriitor, invitând publicul să urmărească viitoarele apariții editoriale ale lui Dan Bițuică.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ARTĂ LA BIBLIOTECĂ. Expoziția „Pagini de artă” a adus culoare și emoție la Biblioteca Județeană Călărași
Biblioteca Județeană Călărași recomandă o lectură care colorează lumea: „Culorile – pasiune și mister”, de David Scott Kastan
Deputatul PNL Ciprian Pandea critică recomandările FMI și cere stabilitate fiscală pentru anii următori
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
