Fapt Divers
Accidentul feroviar de la Bucerdea din 1968, o tragedie care a curmat 22 de vieți.
În dimineața cețoasă a zilei de 7 octombrie 1968, halta Bucerdea, aflată pe linia ferată Teiuș–Blaj, a devenit scena uneia dintre cele mai tragice catastrofe feroviare din istoria României. Era o zi obișnuită de luni, iar trenul personal 3340, plin cu navetiști, elevi și muncitori, staționa în halta Bucerdea, așteptând să permită trecerea acceleratului 303, care venea din sens opus, de la Blaj. Din cauza unor lucrări de reabilitare, traficul se desfășura pe un singur fir, ceea ce impunea o coordonare strictă între stații.
Însă, o eroare umană fatală a schimbat cursul acelei dimineți. Impiegatul de mișcare Teodor Petrișor, responsabil de gestionarea circulației în haltă, nu a transmis mecanicului trenului personal dispoziția actualizată a graficului de mers. Influențat, se pare, de consumul de alcool din noaptea precedentă, Petrișor a dat undă verde ambelor trenuri aproape simultan, permițându-le să ruleze pe aceeași linie. La ora 6:14, între stațiile Bucerdea și Crăciunel, cele două trenuri s-au ciocnit frontal cu o violență devastatoare. Trenul accelerat, care gonea cu 80 km/h, a izbit trenul personal, care rula cu 60 km/h, provocând un dezastru de neimaginat.
Impactul a fost catastrofal: 22 de oameni și-au pierdut viața, iar alți 72 au fost grav răniți. Printre victime s-au numărat elevi care mergeau la liceu în Blaj, muncitori și chiar academicianul Emil Petrovici, un pasager al trenului personal. Locomotiva trenului personal a străpuns dieselul acceleratului, zdrobind vagoanele și transformând scena într-un peisaj de coșmar. Ceața densă din acea dimineață a amplificat haosul, iar primele momente de după accident au fost marcate de țipete, panică și disperare. Elicoptere și mașini ale Miliției și Securității au sosit rapid, încercând să salveze răniții și să evacueze victimele.
Autoritățile comuniste au reacționat prompt, dar au căutat să ascundă cauzele profunde ale tragediei, punând accent pe găsirea vinovaților. Procesul public, desfășurat o lună mai târziu în sala de așteptare a gării Teiuș, a fost un spectacol menit să servească drept exemplu. În fața a peste o mie de ceferiști adunați din toată țara, Teodor Petrișor și acarul Alexandru Cristea au fost judecați. Petrișor, principalul responsabil, a fost inițial condamnat la moarte, dar pedeapsa i-a fost comutată la închisoare pe viață; a executat 18 ani. Cristea a primit 20 de ani de muncă silnică. Procesul, filmat de Televiziunea Română, a rămas singurul de acest fel din perioada comunistă.
Pagubele materiale au fost estimate la 11 milioane de lei, o sumă colosală pentru acea vreme, însă pierderile umane au fost incomensurabile. Halta Bucerdea a fost desființată după accident, iar tragedia a rămas în memoria colectivă a comunității. În 2018, la 50 de ani de la eveniment, autoritățile locale din Bucerdea Grânoasă au ridicat o cruce nouă în locul accidentului, iar o slujbă de pomenire a reunit supraviețuitori și rude ale victimelor. Accidentul de la Bucerdea rămâne o rană deschisă, un memento al fragilității vieții și al consecințelor devastatoare ale neglijenței.
Fapt Divers
Vulpea zburătoare: gigantul din Asia
Aceste creaturi joacă un rol ecologic vital în regiunile din Asia de Sud, contribuind la polenizarea plantelor și la dispersarea semințelor, ajutând astfel la regenerarea și conservarea pădurilor tropicale. Vulpile zburătoare trăiesc în colonii mari, adesea formate din sute sau chiar mii de indivizi, care se odihnesc în timpul zilei, suspendate în copacii înalți, creând un spectacol vizual uimitor. Din păcate, habitatul lor este amenințat de defrișările masive și de vânătoarea excesivă, ceea ce face ca această specie să fie considerată vulnerabilă.
Eforturile de conservare sunt esențiale pentru protejarea vulpilor zburătoare și a ecosistemelor fragile din Asia de Sud-Est, unde aceste mamifere unice continuă să fie o parte integrantă a biodiversității. Prin conștientizarea importanței lor, putem contribui la salvarea celui mai mare liliac al planetei și la păstrarea echilibrului natural al regiunii.
Fapt Divers
Sultan Kösen, cel mai înalt om din lume
Sultan Kösen, născut pe 10 decembrie 1982 în Mardin, Turcia, este recunoscut de Guinness World Records drept cel mai înalt om din lume, măsurând 2,51 metri. Înălțimea sa extraordinară este cauzată de o afecțiune medicală rară, gigantismul, declanșată de o tumoare la glanda hipofiză, care a dus la o producție excesivă de hormon de creștere. În 2010, Sultan a fost supus unei intervenții chirurgicale în Statele Unite, urmată de un tratament care a oprit creșterea sa, îmbunătățindu-i semnificativ calitatea vieții.
De origine kurdă, Sultan trăiește o viață cât se poate de obișnuită în ciuda provocărilor aduse de statura sa. Locuiește cu familia sa, care are o înălțime normală, și lucrează cu jumătate de normă ca fermier. Înălțimea sa aduce avantaje, precum capacitatea de a vedea la distanță sau de a ajuta la sarcini casnice, cum ar fi schimbarea becurilor sau agățarea perdelelor. Totuși, întâmpină dificultăți majore: găsirea hainelor și a pantofilor potriviți (poartă mărimea 61 la încălțăminte) este o provocare, precum deplasarea în mașini obișnuite sau utilizarea lifturilor și a avioanelor, unde poate călători doar la clasa business sau întâi.
Sultan a transformat provocările în oportunități, devenind ambasador al Guinness World Records și participând la evenimente internaționale, inclusiv emisiuni TV precum „Chefi la cuțite” în România, în 2023. A călătorit în peste 100 de țări și a întâlnit personalități remarcabile, precum Chandra Bahadur Dangi, cel mai scund om din lume, în 2014, sau Jyoti Amge, cea mai scundă femeie, în 2018 și 2023. În 2013, s-a căsătorit cu Merve Dibo, o siriancă de 1,75 metri, dar cuplul a divorțat în 2021. Visul său rămâne să își găsească din nou dragostea și să întemeieze o familie.
Cu o poveste de viață marcată de optimism și reziliență, Sultan Kösen inspiră prin felul în care își acceptă unicitatea și depășește obstacolele, fiind un exemplu de curaj și determinare.
Fapt Divers
Vineri 13: superstiții și adevăruri
Vineri 13 este considerată de mulți o zi aducătoare de ghinion, o superstiție adânc înrădăcinată în cultura populară occidentală. Data de 13 iunie 2025 va fi o astfel de zi, iar în acest articol explorăm originile, simbolistica și realitatea din spatele acestei zile misterioase.
Originile superstiției
Superstiția legată de vineri 13 are rădăcini complexe, combinând influențe religioase, istorice și culturale. Numărul 13 este adesea considerat nenorocos în tradiția iudeo-creștină, parțial din cauza relatării biblice a Cinei celei de Taină, unde erau prezenți 13 oameni (Iisus și cei 12 apostoli), iar Iuda, al 13-lea, l-a trădat pe Iisus. Ziua de vineri a fost asociată cu evenimente negative, cum ar fi crucificarea lui Iisus, care, conform tradiției, ar fi avut loc într-o vineri.
O altă origine posibilă datează din 13 octombrie 1307, când regele Filip al IV-lea al Franței a ordonat arestarea în masă a cavalerilor templieri, un eveniment care a contribuit la asocierea zilei de vineri 13 cu nenorocul. Literatura și cultura populară, precum romanul „Friday the 13th” de Thomas W. Lawson (1907) sau seria de filme de groază cu același nume, au amplificat această teamă.
Simbolistica și impactul cultural
În numerologie, 13 este văzut ca un număr „rebel”, care sparge ordinea, spre deosebire de 12, considerat un număr al completitudinii (12 luni, 12 zodii, 12 apostoli). În multe culturi, 13 este evitat – de exemplu, unele clădiri nu au etajul 13, iar în aviație, anumite companii aeriene omit rândul 13 din avioane.
Psihologic, frica de vineri 13 poartă numele de paraskevidekatriafobie (din greacă: paraskevi – vineri, dekatreis – treisprezece, phobos – frică). Această anxietate poate influența comportamentul: studii estimează că în zilele de vineri 13, activitatea economică scade în unele țări, din cauza reticenței oamenilor de a călători, a semna contracte sau a lua decizii importante.
Realitatea din spatele mitului
Din punct de vedere statistic, nu există dovezi concrete că vineri 13 este mai ghinionistă decât alte zile. Un studiu publicat în British Medical Journal (1993) a analizat accidentele de circulație din Marea Britanie și nu a găsit o creștere semnificativă a incidentelor în aceste zile. Totuși, efectul placebo al superstiției poate face ca oamenii să fie mai atenți sau mai anxioși, ceea ce poate influența percepția evenimentelor.
Pe 13 iunie 2025, vineri, cerul va fi marcat de o Lună în scădere, în zodia Capricorn, ceea ce ar putea amplifica pentru unii o senzație de seriozitate sau introspecție, conform astrologiei. Totuși, aceste influențe sunt interpretative și nu au o bază științifică solidă.
Cum să abordezi vineri 13
În loc să te lași pradă superstițiilor, vineri 13 poate fi o zi ca oricare alta, perfectă pentru a-ți urma planurile. Dacă te simți influențat de mit, iată câteva sfaturi:
-
Concentrează-te pe pozitiv: Fă ceva ce îți aduce bucurie, fie că e o plimbare, o activitate creativă sau timp cu prietenii.
-
Râde de superstiții: Transformă ziua într-o ocazie de amuzament – urmărește un film de groază sau glumește despre „ghinion”.
-
Fii pragmatic: Planifică-ți ziua ca de obicei, fără să lași frica să îți dicteze deciziile.
Vineri, 13 iunie 2025, poate fi o zi obișnuită sau una pe care o faci memorabilă prin atitudinea ta. Indiferent dacă crezi în superstiții sau nu, important este să îți păstrezi echilibrul și să te bucuri de moment.
VIDEO. Durerea care sfâșie o familie: “Copilul nostru se zbate în spitale, iar șoferul e liber și conduce mai departe!”
MotorFest 2025 a turat motoarele prieteniei! Mii de oameni au umplut Stadionul Ion Comșa pentru două zile de libertate, muzică și adrenalină
Cupa PSD Oltenița – o zi de pescuit, voie bună și comunitate, la ediția a IV-a
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
Strada Independenței din Călărași, complet reabilitată: Lucrările s-au încheiat oficial, investiție de peste 7 milioane lei
