Foto: ISU București

Un incendiu violent a cuprins duminică un depozit plin cu materiale sanitare, mase plastice și alte substanțe ușor inflamabile, situat pe bulevardul Iuliu Maniu, în Sectorul 6 al Bucureștiului.

Pompierii intervin masiv cu 16 autospeciale de stingere și cu o autospecială dotată cu roboți de intervenție. Focul se manifestă violent în interiorul unui spațiu de depozitare cu suprafața de aproximativ 800 mp, producând degajări masive de fum negru, vizibile de la mare distanță.

Depozitul aparține firmei Black Sea Suppliers, specializată în comercializarea echipamentelor și materialelor pentru instalații de încălzire, climatizare și gaze naturale. Construcția are o înălțime de 11 metri, iar materialele sunt depozitate în stive ce ajung până la 10 metri.

Advertisement

În exteriorul clădirii se află alte materiale combustibile, ceea ce creează un risc real de extindere rapidă a incendiului. Pentru combaterea flăcărilor a fost organizat un dispozitiv circular complex de intervenție.

Autoritățile au emis un mesaj RO-Alert prin care cetățenii sunt rugați să ocolească zona, să evite deplasările în apropiere și să închidă geamurile locuințelor pentru a nu inhala fumul toxic.

Coloanele impresionante de fum se observă chiar și din cartierul Drumul Taberei, unde mirosul puternic de ars este resimțit în multe zone. Intervenția pompierilor continuă pentru limitarea și lichidarea incendiului.

Advertisement

Curtea Constituțională a României se află duminică în ședință pentru a analiza sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la noul proiect legislativ al Guvernului privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.

Ședința a început la ora 13:00, cu toți cei nouă judecători prezenți. Judecătorul raportor desemnat este Simina Tănăsescu. După o scurtă deliberare, magistrații CCR au luat o pauză și au supus la vot o cerere de amânare a pronunțării deciziei, urmând ca aceasta să fie luată într-o dată din luna ianuarie.

Înalta Curte a decis în unanimitate, la începutul lunii decembrie, să sesizeze Curtea Constituțională. Cei 102 judecători prezenți la Secțiile Unite, convocați de președintele Lia Savonea, au votat în bloc în favoarea acestei sesizări.

Potrivit argumentelor prezentate de ÎCCJ, proiectul legislativ ar crea discriminări față de alte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu, ar afecta grav independența justiției și ar elimina practic pensia de serviciu pentru magistrați. Judecătorii invocă standardele internaționale stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, precum și decizii anterioare ale CCR care ar fi încălcate.

Advertisement

În plus, se susține că noua reglementare ar reduce semnificativ sau chiar ar anula caracterul de pensie de serviciu pentru actualii magistrați care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la momentul intrării în vigoare a legii, iar pentru generațiile viitoare pensia ar deveni inferioară celei din sistemul public obișnuit. Totodată, se critică lipsa de claritate legislativă și absența unei fundamentări financiare reale în expunerea de motive.

ÎCCJ subliniază și diferențele financiare majore: din totalul beneficiarilor de pensii de serviciu, peste 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane), în timp ce magistrații și celelalte categorii profesionale reprezintă doar circa 10.000 de beneficiari. Bugetul necesar pentru plata pensiilor magistraților și ale celorlalte categorii mici a fost de 2,2 miliarde de lei, comparativ cu peste 14 miliarde de lei alocați doar pensiilor militare în 2024.

Proiectul Guvernului prevede creșterea treptată a vârstei standard de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Propunerea a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, iar primul proiect similar a fost declarat neconstituțional în octombrie, tot după o sesizare a ÎCCJ.

Decizia CCR rămâne așteptată și va influența decisiv viitorul sistemului de pensii al magistraților.

Advertisement

Brigitte Bardot, una dintre cele mai iconice figuri ale cinematografiei franceze și simbol mondial al libertății și senzualității anilor 1950-1960, a încetat din viață duminică, 28 decembrie 2025, la vârsta de 91 de ani. Anunțul a fost făcut oficial de Fundația Brigitte Bardot printr-un comunicat transmis agenției France Presse.

Născută pe 28 septembrie 1934 la Paris, „BB” a intrat în istoria filmului cu roluri memorabile, în special cel din Și Dumnezeu… a creat femeia (1956), regizat de Roger Vadim, peliculă care i-a propulsat cariera internațională și a provocat o adevărată revoluție în moravuri. Prezența ei magnetică, stilul natural, părul ciufulit și atitudinea rebelă au fascinat generații întregi. De la dansurile incendiare din Saint-Tropez până la colaborările cu marii regizori ai epocii (Godard, Clouzot, Autant-Lara), Brigitte Bardot a întruchipat femeia modernă, emancipată și provocatoare.

După ce a jucat în aproape 50 de filme, în 1973, la doar 39 de ani, a decis să se retragă definitiv din cinematografie, ultimul său film fiind Istoria foarte bună și foarte veselă a lui Colinot. De atunci, întreaga ei existență a fost dedicată luptei pentru drepturile animalelor. În 1986 a înființat Fundația Brigitte Bardot, care a devenit una dintre cele mai importante organizații din lume în domeniul protecției animalelor, militând activ împotriva vânătorii focii, a coridei, a crescătoriilor industriale și a oricărei forme de cruzime față de viețuitoare.

În ultimii ani, Brigitte Bardot a trăit retrasă la proprietatea sa din La Madrague, Saint-Tropez, înconjurată de numeroasele animale pe care le-a salvat și îngrijit. Deși sănătatea i s-a deteriorat considerabil în 2025 – fiind spitalizată de mai multe ori, inclusiv pentru o intervenție chirurgicală majoră în noiembrie – în mai 2025 a apărut rar la televizor, la BFMTV, unde a apărat cu patimă cauza abolirii vânătorii cu gonaci.

Advertisement

Franța și întreaga lume își iau astăzi adio de la o personalitate complexă: pentru unii, eterna seducătoare și muză a unei epoci, pentru alții, o militantă pasionată, uneori controversată, dar întotdeauna profund liberă. Brigitte Bardot lasă în urmă o moștenire uriașă în cinema, modă și în lupta neobosită pentru apărarea animalelor.