O nouă lovitură pentru români se pregătește la Palatul Victoria! Guvernul lucrează discret la o reformă fiscală dură, care va aduce impozite mai mari pentru milioane de cetățeni. Dacă ai o mașină veche, pregătește-te să scoți mult mai mulți bani din buzunar, iar dacă ai o locuință într-o zonă “bună”, și acolo vei plăti mai mult!

🚗 Taxă nouă pentru mașinile vechi și poluante!
Începând cu 2026, șoferii care conduc autoturisme vechi – în special cele mai poluante – vor fi cei mai afectați. Impozitul pentru o mașină de 15-20 de ani s-ar putea dubla sau chiar tripla, spun surse din interiorul Guvernului. În schimb, posesorii de mașini electrice ar putea scăpa complet de plată.

🚛 Transportatorii, taxați la kilometru!
Și firmele de transport vor resimți din plin schimbările. Se renunță la rovinieta anuală, iar TIR-urile vor plăti o taxă pe kilometru, în funcție de cât circulă. Asta înseamnă costuri mai mari care, cel mai probabil, se vor reflecta în prețurile la raft.

🏠 Impozit mai mare și pe locuințe!
Nici proprietarii de case sau apartamente nu scapă. Statul vrea să mărească taxele în funcție de:

Advertisement

• Zona în care se află locuința (cartierele “bune” vor plăti mai mult);

• Valoarea reală a proprietății;

• O grilă notarială actualizată, care va ridica serios sumele de plată.

🔍 Toate aceste măsuri sunt încă în discuție, dar intențiile sunt clare: mai multe taxe, mai puține scutiri, mai multă presiune pe cetățean. Reforma ar urma să intre în vigoare începând cu 2026, dar deja se simte ca o factură în avans pentru toți românii.

Pentru a patra zi consecutiv, sediul Ministerului Educației și Cercetării este pichetat de reprezentanții principalelor federații sindicale din învățământ, care solicită demisia ministrului Daniel David, potrivit unei informări transmise de Agerpres.

Protestatarii afișează mesaje precum „Educația nu este o cheltuială, este o investiție” și scandează lozinci prin care își exprimă nemulțumirea față de politicile actuale din domeniu. Solicitarea de demitere a ministrului a fost formulată public încă de la începutul săptămânii trecute.

Într-un comunicat comun, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația „Spiru Haret” și Federația Națională „Alma Mater”, care susțin interesele a peste 250.000 de salariați din sistem, își exprimă profunda dezaprobare față de prevederile Legii nr. 141/2025 privind educația, considerând că acestea generează „o criză fără precedent în ultimii 35 de ani”.

Deși sindicaliștii au purtat discuții cu Președintele României, cu Prim-ministrul, cu Ministrul Educației și cu lideri ai partidelor aflate la guvernare, iar în paralel au organizat acțiuni de protest în fața Parlamentului, legea a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial. În opinia acestora, actul normativ este profund antisocial și adoptat fără o consultare reală sau studii de impact relevante.

Advertisement

Printre principalele nemulțumiri semnalate de sindicate se numără:

• majorarea normei didactice de predare cu două ore;
• comasarea a sute de unități de învățământ, fapt ce ar putea duce la concedieri de personal auxiliar și administrativ;
• creșterea numărului de elevi în clase;
• diminuarea tarifelor pentru plata cu ora;
• extinderea obligațiilor de catedră pentru directori și inspectori;
• subfinanțarea învățământului superior, prin neactualizarea costului standard per student echivalent.

De asemenea, sindicatele atrag atenția asupra subfinanțării instituțiilor de cercetare și a bibliotecilor centrale universitare, menționând că bugetele acestora nu reflectă necesarul real pentru resursa umană și cheltuielile operaționale.

Reprezentanții celor trei federații sindicale au anunțat organizarea unui amplu protest național – „Mitingul Educației” – care va avea loc pe 8 septembrie, în prima zi a noului an școlar, și la care sunt așteptați să participe peste 30.000 de membri de sindicat.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a fost informat oficial luni, 4 august, că statutul său în dosarul instrumentat de Parchetul General s-a schimbat din suspect în inculpat. Acesta este cercetat pentru implicarea în activități care vizează subminarea ordinii constituționale, în contextul anulării alegerilor din 2024.

Potrivit unui comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, încadrarea juridică a faptelor a fost modificată în complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false în formă continuată. În același dosar este vizat și Horațiu Potra, liderul unei grupări radicale aflate în exil, cu care Georgescu ar fi colaborat.

Surse judiciare susțin că ancheta a scos la iveală indicii privind planuri de destabilizare a statului, coordonate în secret la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea scrutinului prezidențial. Vineri, 1 august, procurorii au audiat 18 persoane presupuse a fi membri ai acestei grupări, implicați în încercări de infiltrare a protestelor de stradă.

Georgescu nu este la prima acuzație în acest dosar. În februarie 2025, acesta a fost pus sub acuzare pentru instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, inițierea unei organizații cu caracter fascist și fals în declarații privind finanțarea campaniei electorale. Atunci, el a fost plasat sub control judiciar, fiind vizat pentru infracțiuni motivate de ură.

Advertisement

Printre acuzațiile formulate în prezent se regăsesc:
– acțiuni împotriva ordinii constituționale,
– fals în declarații în formă continuată,
– inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob,
– promovarea cultului persoanelor vinovate de infracțiuni grave, inclusiv genocid sau crime de război.

Dacă va fi găsit vinovat, Călin Georgescu riscă o pedeapsă de până la 25 de ani de închisoare. Ancheta este în plină desfășurare, iar autoritățile nu exclud extinderea cercetărilor asupra altor persoane implicate.