La zi
A murit Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiției în guvernul Năstase, la 86 de ani
Profesoara universitară Rodica Mihaela Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între decembrie 2000 și martie 2004, a încetat din viață pe 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.
Născută pe 10 mai 1939 în localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură importantă în justiția românească de la începutul anilor 2000, într-o perioadă de intense reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană și de controverse privind independența sistemului judiciar.
După 1990, a intrat în politică, devenind senator din partea PDSR (ulterior PSD) pentru județul Olt, cu mai multe mandate consecutive începând din 1996.
Pe plan academic, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, a obținut doctoratul în drept în 1975 și a urmat stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a predat la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, fiind autoare a numeroase lucrări în domeniul criminologiei și dreptului penal.
Mandatul de ministru al Justiției
Numită în decembrie 2000, Rodica Stănoiu a coordonat reorganizarea Ministerului Justiției și numiri cheie în sistem, în contextul monitorizării europene. Mandatul său a fost asociat cu dezbateri aprinse privind arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), suspectate că ar fi fost folosite pentru presiuni asupra magistraților.
După 2004, a ocupat poziții precum consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în mandatul lui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Senat. Ulterior, s-a retras treptat din politică, rămânând activă în mediul academic și în dezbateri de specialitate pe teme de drept penal.
Specialistă în criminologie și drept penal
Dincolo de cariera politică, Rodica Stănoiu a fost recunoscută ca expert în criminologie, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și participant la conferințe internaționale. A condus asociații profesionale în domeniu și a contribuit la proiecte de lege în materie penală. Foști studenți și colaboratori i-au apreciat contribuția la formarea generațiilor de juriști, deși numele său a rămas legat de controversele anilor 2000.
În ultimii ani, a apărut rar în public, limitându-se la comentarii punctuale pe teme de justiție și politică penală.
Verdictul definitiv de colaborare cu Securitatea
Cariera Rodicăi Stănoiu a fost umbrită de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că ar fi furnizat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între 1983 și 1987. Ea a contestat decizia, invocând erori și falsuri.
După un lung proces, Curtea de Apel Oradea a menținut verdictul în 2012, iar Înalta Curte de Casație și Justiție l-a confirmat definitiv în 2014, concluzionând că a colaborat ca poliție politică. Pe fondul scandalului, a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator în 2007. Până la final, a negat public acuzațiile, susținând că notele i-au fost atribuite pe nedrept.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Stimați utilizatori, vă transmitem atașat lista cu planificarea citirii contoarelor din apartamente, aferente lunii DECEMBRIE 2025
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Camera Deputaților a avut o ședință-maraton în 3 decembrie 2025, în care aleșii au votat pe bandă rulantă legi cu impact direct asupra buzunarului public, infrastructurii și instituțiilor-cheie din țară. Totul într-un ritm alert, în stilul deja cunoscut de final de an, când Parlamentul trage tare să închidă restanțele legislative.
Legi adoptate la foc automat
✔ Punct unic de acces european la informații publice
Românii ar trebui să aibă, teoretic, acces mai ușor la informațiile din domeniul financiar și al pieței de capital. O lege tehnică, dar extrem de importantă pe hârtie, a trecut fără emoții.
✔ Modificări la circulația pe drumurile publice
OUG nr. 1/2025, care completează celebra OUG 195/2002, a primit undă verde. Noi reguli și ajustări pentru trafic, într-o țară unde problemele din teren se văd cel mai bine la orele de vârf.
✔ Actualizări legislative diverse
OUG 23/2025 a fost aprobată, aducând completări la alte acte normative. Un pachet tehnic, dar esențial pentru „curățenia” legislativă.
✔ Noua Agenție Națională pentru Droguri și Adicții – înființată oficial
O structură cu rol de coordonare în domeniul consumului de droguri și al sănătății mintale. Promisiunea? Politici mai coerente și prevenție. Rămâne de văzut cu ce rezultate.
Banii europeni, în prim-plan – două proiecte majore aprobate
Camera Deputaților a fost for decizional pentru două contracte grele, care privesc infrastructura feroviară:
-
Modernizarea liniei CF Caransebeș–Arad, finanțată prin MRR, cu acte semnate la București și Luxemburg.
-
Reabilitarea liniei Cluj-Napoca–Episcopia Bihor, un alt proiect european strategic pentru vestul țării.
Tot aici a trecut și modificarea Codului administrativ, un subiect mereu fierbinte pentru administrațiile locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
S-a terminat cu șmecheriile! ANAF pune capăt epocii de aur a samsarilor de mașini second-hand din Europa
S-a încheiat era profiturilor ușoare pentru samsarii de mașini second-hand. ANAF a dezvoltat un sistem avansat de monitorizare a importurilor de autoturisme din Uniunea Europeană, anunțând rezultate impresionante în combaterea evaziunii fiscale.
Principala țintă nu sunt persoanele fizice care își cumpără mașini din străinătate (unde regulile sunt simple), ci firmele și PFA-urile care aduc vehicule din UE, inclusiv modele de lux sau „vechituri”. România rămâne o piață atractivă pentru astfel de importuri, dar regulile fiscale sunt stricte.
Una dintre cele mai importante prevederi: deducerea TVA la achiziția, leasingul sau închirierea autoturismelor este limitată la 50% dacă mașina este folosită mixt (profesional și personal). Aceeași limită se aplică și la cheltuielile aferente (reparații, combustibil etc.). Doar utilizarea exclusiv profesională permite deducere integrală, dar trebuie dovedită cu documente solide: foi de parcurs, ordine de deplasare etc. În lipsa lor, ANAF consideră utilizare mixtă și aplică sancțiuni.
În iulie 2025, Fiscul a emis decizii de impunere de peste 12,5 milioane de lei către 286 de firme (din 470 controlate), care au dedus ilegal TVA la 542 de mașini de lux importate, în valoare totală de 48,6 milioane euro. Amenzile s-au ridicat la aproape 720.000 de lei.
Cum funcționează verificările ANAF? Achizițiile intracomunitare sunt analizate special după patru criterii: vechimea mașinii, tipul beneficiarului (fizic sau juridic), dacă e comerciant sau nu și proveniența furnizorului. Se vânează fraude precum „missing trader” (cumpără fără TVA, vinde cu TVA și dispar) sau „remote trader” (vânzări online fără înregistrare TVA).
ANAF primește date în timp real de la Registrul Auto Român (RAR) și Eurofisc, ceea ce permite identificarea rapidă a neregulilor, inclusiv facturi false. Recent, la finalul lui noiembrie 2025, a fost descoperit un prejudiciu de 29 milioane de lei la o firmă din comerțul cu mașini second-hand, care aplica abuziv regimul de marjă de profit. Un alt dosar, deschis cu DNA, vizează un lanț de firme fantomă cu prejudiciu de peste 90 milioane lei.
Controalele masive continuă, iar cei care încearcă să ocolească regulile riscă amenzi usturătoare și obligații suplimentare de plată. Epoca importurilor fără griji s-a încheiat definitiv!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
A murit Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiției în guvernul Năstase, la 86 de ani
DECEMBRIE 2025 – PROGRAMARE CITIRI CONTOARE ÎN APARTAMENTELE DIN MUNICIPIUL CĂLĂRAȘI
ȘOC pe piața muncii din Călărași! Șomajul sare din nou, iar peste 4.300 de oameni caută loc de muncă
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
