Sala Muzeului Municipal Călărași a fost plină vineri, 26 iunie, la proiecția documentarului „Vocile Bărăganului. Deportarea din 1951”, realizat de Valeriu Antonovici și Claudia-Florentina Dobre. Evenimentul a adus în fața publicului una dintre cele mai dureroase pagini din istoria României comuniste: deportarea în Bărăgan a mii de oameni, în noaptea de 18 iunie 1951.
După vizionarea filmului, publicul a participat la o dezbatere despre memoria deportărilor, traumele lăsate în familiile celor mutați forțat și experiențele supraviețuitorilor regimului comunist.
Documentarul reconstruiește drama celor deportați prin mărturii directe. Sunt evocate casele lăsate în urmă, lipsurile și sărăcia îndurate în câmpia Bărăganului, solidaritatea dintre vecini, dar și efortul părinților de a le oferi copiilor educație în condiții extrem de grele.
La finalul proiecției, mai mulți participanți au împărtășit povești din propriile familii și au vorbit despre modul în care deportații au reușit să supraviețuiască iernilor grele dintre anii 1953 și 1954.
„Filmul reflectă perspectiva celor care au fost deportați în Bărăgan. Nu am folosit inteligența artificială, ci am redat strict munca noastră și mărturiile celor intervievați”, a declarat Claudia-Florentina Dobre.
La rândul său, Valeriu Antonovici a explicat că interesul său pentru această temă a pornit din copilărie, când a cunoscut persoane deportate în Siberia, care au ales ani la rând să nu vorbească despre suferințele trăite.
Realizatorul a precizat că fragmente din documentar au fost publicate în ultimele săptămâni pe rețelele sociale, iar reacțiile au fost peste așteptări. „Au adunat un număr mare de vizualizări. Înseamnă că tot mai mulți tineri ajung să afle aceste povești”, a transmis acesta.
Proiecția de la Călărași a fost nu doar un eveniment cultural, ci și un moment de recuperare a memoriei colective, într-un loc în care istoria Bărăganului continuă să fie spusă de cei care au trăit-o.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
