Sursa informațiilor: G4Media / Credit foto: Recorder.ro
Parlamentul a respins, luni seară, învestirea Guvernului condus de Adrian Veștea. Executivul propus a obținut doar 189 de voturi „pentru” și 23 de voturi „împotrivă”, deși avea nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a trece.
Adrian Veștea a susținut, în fața parlamentarilor, că a intrat în acest proiect „cu bună credință” și că obiectivul său a fost deblocarea țării. Acesta a vorbit despre criza de încredere dintre cetățean și stat, despre necesitatea stabilității și despre continuarea proiectelor majore, inclusiv PNRR, aderarea la OCDE și programul SAFE.
„Țara noastră e în criză și nu ne mai permitem să o ținem blocată”, a transmis Veștea, care a recunoscut că formula propusă a fost rezultatul unui compromis politic. După vot, acesta a declarat că are „conștiința împăcată” și că și-a făcut datoria, precizând că a discutat cu toate partidele care i-au solicitat acest lucru.
PSD, prin vocea Nataliei Intotero, a susținut Guvernul Veștea, prezentându-l drept „un executiv echilibrat, format din profesioniști”. Social-democrații au afirmat că România avea nevoie rapid de un guvern funcțional și au acuzat că votul arată „cine susține România și cine o trădează”.
Sorin Grindeanu a declarat, la ieșirea din plen, că PSD „nu fuge de responsabilitate” și că partidul a votat pentru formarea unui guvern stabil. Liderul PSD a respins însă varianta unui guvern minoritar PNL-USR-UDMR și a spus că, dacă președintele va chema PSD la consultări, partidul va merge la Cotroceni.
PNL a refuzat să susțină guvernul. Ilie Bolojan a acuzat că includerea numelui PNL în formula guvernamentală reprezintă „o formă de abuz” și o folosire nelegitimă a partidului. Daniel Fenechiu a anunțat că liberalii contestă această includere, iar Mircea Abrudean a spus că rezultatul votului confirmă respingerea unei propuneri făcute fără transparență și fără consultări.
Robert Sighiartău a avut una dintre cele mai dure reacții, afirmând că „Guvernul trădării a pierdut” și că liberalii care au votat pentru Cabinetul Veștea vor fi sancționați politic.
USR, prin Dominic Fritz, a cerut consultări urgente și transparente la Cotroceni. Liderul USR a transmis că formațiunea este pregătită să intre într-un guvern minoritar alături de PNL și UDMR, pentru reforme și stabilitate.
UDMR nu a participat la vot. Kelemen Hunor a anunțat că parlamentarii Uniunii vor părăsi sala, acuzând o criză politică profundă și afirmând că, în opinia sa, marele câștigător al serii este George Simion.
AUR a părăsit, de asemenea, sala înaintea votului. George Simion a declarat că partidul său nu va participa la ceea ce a numit o nouă „trădare” politică. Petrișor Peiu a criticat programul de guvernare, susținând că acesta nu răspunde unei crize economice și politice reale.
După respingerea Guvernului Veștea, PNL și USR cer președintelui Nicușor Dan să convoace rapid noi consultări, în timp ce PSD transmite că nu va susține un guvern minoritar PNL-USR-UDMR. România rămâne astfel în criză politică, fără un guvern cu puteri depline.
Ce urmează după respingerea Guvernului Veștea? România poate ajunge la alegeri anticipate
Respingerea Guvernului Adrian Veștea nu înseamnă doar prelungirea crizei politice, ci poate deschide drumul către unul dintre cele mai importante mecanisme constituționale: dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate.
Potrivit articolului 89 din Constituția României, președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Ce se întâmplă acum?
După votul prin care Guvernul Veștea a fost respins, președintele Nicușor Dan trebuie să cheme din nou partidele parlamentare la consultări și să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru.
Noul premier desemnat va avea la dispoziție o perioadă pentru negocierea unei majorități și prezentarea unei noi liste de miniștri și a programului de guvernare.
Dacă și al doilea guvern pică?
Dacă și această a doua propunere este respinsă de Parlament, iar cele două încercări au avut loc în intervalul constituțional de 60 de zile, președintele are posibilitatea de a dizolva Parlamentul, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.
Important de precizat este că dizolvarea Parlamentului nu este obligatorie, ci reprezintă o atribuție pe care șeful statului o poate exercita dacă apreciază că nu mai există o majoritate capabilă să formeze un guvern.
Ce înseamnă alegeri anticipate?
În cazul dizolvării Parlamentului, Guvernul rămas în funcție va avea atribuții limitate și va administra doar problemele curente ale statului până la organizarea alegerilor și instalarea unui nou Executiv.
Alegerile anticipate ar avea ca scop alegerea unui nou Parlament, din care să rezulte o majoritate politică stabilă și un guvern cu susținere parlamentară.
Există și un alt scenariu
Înainte de a se ajunge la anticipate, partidele pot negocia o nouă majoritate. De altfel, imediat după respingerea Guvernului Veștea, PNL și USR au solicitat consultări pentru formarea unui guvern minoritar împreună cu UDMR, în timp ce PSD a anunțat că nu va susține o astfel de formulă și că este pregătit să participe la noi negocieri pentru o altă variantă de guvernare.
Astfel, următoarele zile vor fi decisive: fie se conturează o nouă majoritate parlamentară, fie România poate intra pentru prima dată după mulți ani pe drumul unor alegeri parlamentare anticipate.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
