Guvernul României a început oficial seria consultărilor pentru noua Lege a salarizării bugetarilor, un proiect care ar putea schimba din temelii modul în care sunt plătiți angajații din sistemul public. Însă, înainte ca discuțiile să intre în linie dreaptă, tensiunile dintre Executiv și sindicate cresc de la o zi la alta.
Ministerul Muncii a anunțat că, în perioada 26 mai – 4 iunie 2026, vor avea loc reuniuni de lucru cu ministere, instituuții publice și federații sindicale din toate marile domenii: sănătate, educație, administrație publică, cultură, justiție, diplomație, ordine publică și securitate națională.
Printre cele mai urmărite întâlniri sunt cele dedicate sistemului sanitar, învățământului și structurilor de apărare, acolo unde liderii sindicali spun deja că nu vor accepta „tăieri mascate” sau plafonări ale sporurilor.
Deși Guvernul susține că aceste întâlniri reprezintă doar un demers tehnic și instituțional de pregătire a viitoarei legi, faptul că discuțiile se desfășoară fără accesul presei și al publicului a stârnit deja suspiciuni și nemulțumiri.
Mai multe organizații sindicale acuză Executivul că pregătește reforma „sub presiunea deficitului bugetar și a PNRR”, fără garanții clare pentru angajați. Liderii din sănătate, poliție și administrație avertizează că orice diminuare salarială sau modificare a grilelor poate declanșa proteste de amploare.
În culisele sistemului public, mulți bugetari privesc aceste consultări cu neîncredere, considerând că noua lege ar putea aduce mai degrabă înghețări de venituri și conflicte sociale decât rezolvarea inechităților salariale promise de ani de zile.
Subiectul este unul extrem de sensibil, mai ales într-o perioadă în care inflația, costurile de trai și presiunea economică apasă deja puternic asupra angajaților din sectorul public.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
