Deputatul PNL Ciprian Pandea avertizează asupra unei crize mai puțin vizibile, dar cu impact major asupra economiei și alimentației: blocajele din zona Strâmtorii Ormuz, care afectează nu doar piața petrolului, ci și lanțul global de aprovizionare cu îngrășăminte.
Într-o postare publică, acesta explică faptul că prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează o parte importantă din comerțul mondial cu fertilizanți, precum ureea, amoniacul sau fosfații – materii esențiale pentru agricultură. Potrivit lui, aproximativ o treime din acest comerț depinde de această rută, iar efectele blocajelor au început deja să se vadă în creșterea prețurilor, ureea înregistrând scumpiri de până la 40%.
Consecințele, spune parlamentarul, nu sunt imediate pentru consumatori, dar vor deveni vizibile în lunile următoare. Fermierii reduc achizițiile de îngrășăminte, ceea ce va duce la scăderea randamentelor agricole și, implicit, la recolte mai mici. În final, impactul se va reflecta în prețurile alimentelor.
Pandea atrage atenția și asupra vulnerabilității României în acest context. El susține că țara noastră a închis, în timp, majoritatea combinatelor de îngrășăminte și a ajuns să depindă aproape integral de importuri. Mai mult, singurul combinat rămas, Azomureș, și-ar fi oprit activitatea în 2025, ceea ce accentuează dependența externă.
„Tocmai când piața globală explodează, noi nu mai avem cu ce ne apăra”, avertizează deputatul, subliniind necesitatea unei reacții rapide din partea autorităților.
În acest context, Ciprian Pandea solicită ca statul să trateze situația din agricultură cu aceeași seriozitate ca pe cea din sectorul carburanților, unde a fost deja declarată criză. În opinia sa, fără măsuri urgente, România riscă să intre în sezonul agricol 2026 cu producții reduse și o creștere semnificativă a prețurilor alimentare.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
