Un infarct miocardic apare atunci când o arteră coronară se blochează sau se îngustează brusc, iar o parte a mușchiului inimii nu mai primește suficient sânge bogat în oxigen. Procesul începe de obicei cu depuneri de grăsimi și colesterol care se acumulează treptat în pereții vaselor, fenomen cunoscut ca ateroscleroză, iar dacă aceste depuneri se rup, se formează un cheag care poate opri circulația și poate provoca ischemie, adică lipsa acută de oxigen în țesutul cardiac. Dacă această situație persistă, celulele inimii încep să moară, iar leziunile devin ireversibile.
Factorii de risc sunt numeroși și includ fumatul, stresul constant, obezitatea, sedentarismul, hipertensiunea, colesterolul crescut și diabetul, iar renunțarea la nicotină, controlul regulat al valorilor medicale și un stil de viață echilibrat reduc semnificativ probabilitatea unui eveniment cardiac. După vârsta de 35 de ani, controalele medicale periodice devin esențiale pentru depistarea timpurie a problemelor cardiovasculare.
Simptomele unui infarct sunt variate și nu întotdeauna evidente. Mulți oameni asociază infarctul cu durerea intensă în piept, însă acesta poate provoca și dureri iradiate în braț, gât, maxilar sau abdomen, senzație de presiune sau strângere în piept, greață, transpirații, amețeală sau slăbiciune accentuată. La femei, manifestările sunt adesea mai puțin tipice și pot include dificultăți de respirație, greață sau amețeală fără dureri puternice în piept, ceea ce face ca recunoașterea rapidă a situației să fie mai dificilă. În orice caz de suspiciune, apelarea imediată la serviciul de urgență este vitală.
Diagnosticul se stabilește prin evaluarea simptomelor, examinare clinică, analize de sânge, EKG și metode imagistice precum ecografia cardiacă sau coronarografia, iar viteza intervenției este decisivă. Primele minute și ore sunt critice, deoarece în acest interval se poate salva o parte importantă din mușchiul inimii. Tratamentul urmărește restabilirea fluxului sanguin prin medicamente care dizolvă cheagul, intervenție coronariană percutană cu montarea unui stent sau, în cazuri severe, operație de bypass.
Prevenția rămâne cea mai eficientă strategie împotriva infarctului. O alimentație echilibrată, activitatea fizică regulată, renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți sănătoase, controlul tensiunii arteriale, al colesterolului și al glicemiei, precum și un somn adecvat de șapte până la nouă ore pe noapte contribuie la protejarea inimii. Gestionarea stresului și pauzele de relaxare în rutina zilnică reduc suplimentar riscurile.
În situația în care o persoană suferă un infarct, primul pas este apelarea imediată la serviciile de urgență. Dacă victima nu respiră, trebuie începută resuscitarea cardio-respiratorie până la sosirea echipajului medical, iar dacă este conștientă, se recomandă poziționarea cu trunchiul ușor ridicat, desfacerea hainelor strâmte și evitarea oricărei surse de stres sau efort. Monitorizarea continuă a stării sale până la sosirea ajutorului poate face diferența între viață și moarte.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
