România se menține printre țările cu cele mai ridicate prețuri la energia electrică din Uniunea Europeană, iar povara finală cade tot pe consumatori. Deși costul energiei active a scăzut față de perioada de criză, factura rămâne mare deoarece aproape jumătate din valoarea ei este formată din taxe, contribuții și tarife reglementate care ajung direct sau indirect la stat. Tarifele de transport și distribuție, certificatele verzi, contribuția pentru cogenerare, acciza și TVA formează un sistem în care partea fiscală cântărește mai mult decât energia în sine.
În acest peisaj, rolul așa‑numiților „băieți deștepți” din energie continuă să fie invocat de opinia publică. Termenul descrie grupuri care, de-a lungul anilor, au beneficiat de contracte avantajoase, influență în piață sau acces preferențial la resurse, în timp ce populația a suportat costurile. Chiar dacă piața este liberalizată, percepția că anumite interese private și rețele de influență profită din sistem persistă, alimentată de lipsa de transparență și de diferențele mari dintre prețul real al energiei și prețul final plătit de consumatori.
Statul rămâne însă principalul beneficiar al structurii actuale. Fiecare componentă fiscală din factură aduce venituri consistente la buget, iar reintroducerea unor taxe precum „taxa pe stâlp” se reflectă imediat în costurile de rețea. În timp ce alte state europene au redus presiunea fiscală pentru a proteja gospodăriile, România menține un nivel ridicat al taxării, ceea ce amplifică povara asupra populației și întărește percepția că sistemul energetic funcționează în favoarea unor grupuri restrânse, nu a consumatorului obișnuit.
Pentru gospodării, rezultatul este același: facturi mari, indiferent de consum. Pentru economie, prețurile ridicate reduc competitivitatea și cresc costurile de producție. Fără reforme reale în infrastructură, transparență și fiscalitate, România riscă să rămână liderul nedorit al prețurilor la energie în UE, în timp ce populația continuă să suporte costurile unui sistem care pare construit pentru a avantaja statul și grupurile privilegiate din jurul sectorului energetic.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
