Guvernul analizează introducerea unei prime de stabilitate, o măsură menită să încurajeze angajarea persoanelor aflate în situații vulnerabile. Proiectul de ordonanță de urgență discutat prevede acordarea unui sprijin financiar consistent, atât pentru angajați, cât și pentru angajatori, cu scopul de a reduce rata șomajului și de a stimula integrarea profesională.
Cine sunt beneficiarii principali
În centrul acestei măsuri se află tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani care nu lucrează, nu urmează nicio formă de învățământ și nu participă la cursuri de calificare. Este vorba despre categoria cunoscută drept „tineri inactivi”, unde România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană. Conform datelor oficiale, aproape 27% dintre tinerii între 15 și 27 de ani sunt șomeri, ceea ce plasează țara pe primul loc în UE la acest capitol.
Alte categorii vizate
Pe lângă tineri, proiectul include și alte grupuri vulnerabile:
- șomeri cu vârste între 45 și 50 de ani
- mame care au în întreținere cel puțin trei copii
- persoane care au executat o pedeapsă cu închisoarea și au fost eliberate
Toate aceste categorii sunt considerate a avea dificultăți sporite în găsirea unui loc de muncă stabil.
Cum funcționează prima de stabilitate
Sprijinul financiar va fi acordat angajatorilor sub formă de subvenție, în valoare totală de 27.000 de lei, pentru o perioadă de doi ani. Condiția esențială este ca persoanele angajate să aibă contract pe perioadă nedeterminată.
În ceea ce privește angajații, aceștia vor primi lunar:
- 1.000 de lei în primul an, pe lângă salariul de bază
- 1.250 de lei în al doilea an, ca stimulent pentru menținerea locului de muncă
Măsura urmărește să ofere stabilitate financiară celor care intră pe piața muncii și să reducă riscul de abandon profesional în primele luni de activitate.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
