În fața primarilor, premierul a transmis că România intră într-o perioadă cu presiuni bugetare majore, generate de deficitele ridicate pe care statul s-a angajat să le corecteze. În acest context, capacitatea Guvernului de a crește transferurile către administrațiile locale este „foarte scăzută”.
Ilie Bolojan a subliniat că nu pot fi așteptate majorări consistente ale fondurilor de la bugetul de stat, indiferent de viitoarea configurație politică. În prezent, aproximativ 80% din bugetele locale provin din transferuri, față de media europeană de 50%. Totodată, aproape jumătate din investițiile din România sunt realizate prin autoritățile locale, un procent dublu față de cel din UE.
Premierul a prezentat două scenarii pentru anii următori: fie administrațiile locale demonstrează că pot deveni mai eficiente în structura actuală, fie, cel târziu în 2028, se va ajunge la o reformă administrativă ce ar putea include comasări și reducerea numărului de comune.
Un „pachet pentru administrație” ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare, vizând întărirea capacității de planificare a primarilor, dar și reducerea personalului acolo unde se depășesc limitele ce vor fi stabilite.
La capitolul taxe locale, Bolojan a explicat că nivelul actual nu mai poate fi menținut, în condițiile în care România colectează doar 0,55% din PIB din aceste surse, față de media europeană de 1,8%. Taxele din 2026 sunt considerate „de tranziție”, urmând ca din 2027 impozitele să fie raportate la prețurile de piață stabilite de Ministerul Finanțelor. Procentul aplicat va rămâne la latitudinea autorităților locale, astfel încât nivelul taxelor să fie similar cu cel din 2026, iar veniturile suplimentare să rămână în bugetele locale.
Premierul a atras atenția și asupra diferențelor mari dintre localități, unde unele orașe au venituri mult mai mari pe cap de locuitor decât comunele mici, aflate în dificultate.
Discursul său a venit după intervenția liderului PSD, Sorin Grindeanu, care a cerut sprijin suplimentar pentru administrațiile locale și a respins ideea înghețării investițiilor, pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare.
