Cerul deasupra Bucureștiului era întunecat în acea noapte de 13 noiembrie 1594, dar nu din cauza norilor. Fumul și mirosul de sânge acopereau strada principală, unde trupele lui Mihai Viteazul se năpustiră cu furie peste garnizoana turcească și asupra creditorilor care îi sugrumaseră ani la rând pe munteni cu datorii și biruri.

Voievodul plănuise totul cu precizia unui maestru șahist. Știa că Poarta nu va ierta niciodată o asemenea îndrăzneală, dar știa și că Țara Românească nu mai putea respira sub jugul otoman. Creditorii turci, greci, evrei și armeni controlau comerțul, aveau drept de viață și de moarte asupra negustorilor români, impuneau dobânzi care transformau oamenii liberi în sclavi ai datoriilor. Ei nu erau simpli comercianți – erau tentaculele Imperiului, mai periculoase decât orice armată, pentru că îngenuncheau poporul fără să tragă o sabie.

Atacul nu a fost un impuls barbar, ci o execuție metodică a unui plan maturizat luni de zile. Mihai adunase în taină oșteni munteni loiali, primise asigurări de sprijin de la unguri, și aștepta momentul potrivit. Garnizoana turcească din București nu era numeroasă – otomanii nu anticipau niciodată că un domnitor vasal ar avea curajul să-și ridice mâna împotriva stăpânului. Această aroganță le-a fost fatală.

Când a căzut întunericul, soldații au ieșit din ascunzători. Turcii au fost prinși în somn, la mesele de ospăț, în hanuri. Creditorii au fost smulși din casele lor opulente, construite cu banii stoarși din sângele țăranilor munteni. Nimeni nu a scăpat. Era o curățenie necesară, brutală, sângeroasă – dar Mihai știa că nu poți declara independența cu jumătăți de măsură. Trebuia să ardă toate podurile cu Imperiul.

Veștile au ajuns la Constantinopol în câteva zile. Furia sultanului Murad al Treilea a fost apocaliptică. Un mic domnitor vasal îndrăznise să masacreze reprezentanții Porții? Pedeapsa trebuia să fie exemplară, astfel încât nici un alt voievod să nu mai viseze vreodată la asemenea nebunie.

Dar Mihai nu tremura. Știa ce urmează – o invazie masivă, bătălii cumplite, posibil sfârșitul său. Dar mai știa ceva: că acea noapte de 13 noiembrie nu a fost doar un măcel, a fost nașterea unui vis. Visul unei Țări Românești libere, care nu se mai pleacă în fața tiraniei, care nu mai acceptă să fie jefuită și umilită.

Creditorii uciși în acea noapte nu erau victime nevinovate, erau simboluri ale unui sistem care transforma oamenii în mărfuri, care punea prețuri pe suflete și vindea demnitatea cu dobândă. Mihai Viteazul a înțeles că nu poți negocia libertatea cu cei care te-au învățat doar să îngenunchezi.

În lunile și anii care au urmat, Mihai a câștigat bătălii imposibile, a unit pentru prima dată cele trei țări românești, a intrat în legendă. Dar totul a început în acea noapte însângerată din noiembrie, când un voievod a hotărât că moartea cu onoare este preferabilă vieții în lanțuri.

Bucureștiul s-a trezit în dimineața de 14 noiembrie într-o altă lume. Turcii dispăruseră, creditorii dispăruseră, frica dispărea încet și ea. În locul lor, ceva nou și fragil începea să crească: speranța.

Sing Sing rămâne una dintre cele mai notorii închisori din Statele Unite ale Americii. Este amplasată în localitatea Ossining, statul New York, la circa 50 de kilometri nord de Manhattan, chiar pe malul estic al râului Hudson. Clădirea principală, construită din piatră gri masivă extrasă de chiar deținuții din cariera vecină, domină peisajul cu zidurile ei înalte și turnurile de pază care par să scruteze permanent apa râului.

Lucrările au început în 1825 și s-au încheiat câțiva ani mai târziu. Deținuții au fost obligați să taie și să transporte piatra, sub pază înarmată, în condiții extrem de grele. Inițial numită Mount Pleasant Prison, a primit rapid porecla „Sing Sing” după numele indian al satului din apropiere. A devenit celebră prin introducerea sistemului Auburn: deținuții munceau împreună în tăcere absolută ziua, iar noaptea erau izolați în celule individuale mici, pentru a preveni orice comunicare și a frânge spiritul rebel.

Regimul de maximă securitate o plasează printre puținele închisori de tip supermax din țară. Zidurile exterioare ating 7–9 metri înălțime, sunt înconjurate de sârmă ghimpată cu mai multe straturi, garduri electrice, senzori de mișcare, camere de supraveghere și turnuri de pază permanente. Gardienii poartă arme automate, iar accesul se face prin multiple porți de securitate și culoare cu detectoare.

În prima jumătate a secolului XX, Sing Sing a fost locul a peste 600 de execuții, majoritatea prin scaunul electric poreclit „Old Sparky”. Ultima execuție a avut loc în 1963, înainte ca pedeapsa cu moartea să fie suspendată temporar în SUA. Mulți condamnați celebri au trecut pe aici: gangsteri din epoca Prohibition, mafioți din familiile italo-americane, spioni din timpul Războiului Rece, criminali în serie și lideri ai bandelor violente.

Numele închisorii a devenit atât de puternic încât expresia „a merge la Sing Sing” a intrat în limbajul popular american ca sinonim pentru o condamnare foarte grea sau pentru închisoare în general. În filme, cărți și seriale, apare frecvent ca simbol al pedepsei fără milă și al izolării totale.

Astăzi Sing Sing continuă să funcționeze ca penitenciar de maximă securitate. Găzduiește în principal condamnați pe viață, deținuți cu violență extremă, membri ai bandelor periculoase și persoane considerate risc major de evadare. Deși condițiile s-au îmbunătățit parțial față de secolul trecut, disciplina rămâne de fier, iar evadările sunt extrem de rare datorită sistemelor multiple de supraveghere.

Aspectul său întunecat, istoria plină de execuții și poziția dramatică pe malul râului Hudson îl transformă într-un loc iconic al justiției americane – un memento dur al consecințelor crimelor grave și al pedepsei implacabile.

Pe 9 februarie s-au consemnat momente istorice majore: încheierea victorioasă a Bătăliei de la Guadalcanal (1943, punct de cotitură în Pacific), revenirea misiunii Apollo 14 pe Pământ (1971) și singurul caz din istorie când un submarin scufundat a distrus altul (1945).

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1441 – S-a născut în orașul Herat, din vestul Afganistanului, poetul, gânditorul și omul de stat uzbec, Ali-Shir Nava’i.

1640 – A murit Murad al IV-lea, sultan al Imperiului Otoman;

1773 – S-a născut William Henry Harrison. A fost primul președinte al Statelor Unite ale Americii, asasinat după o guvernare de câteva luni;

1801 – Pacea de la Luneville confirmă tratatul de la Campoformio (octombrie 1797), semnat de Austria și Franța; Austria recunoaște anexarea Țărilor de Jos și pretențiile franceze asupra malului stâng al Rinului.

1826 – Țarul rus Nicolae I aprobă hotărârea Consiliului de Miniştri, privind statornicirea în Basarabia ţaristă a sârbilor, aflaţi în această provincie cotropită de Rusia, din anul 1814.

1846 – S-a născut Wilhelm Maybach, celebru designer si constructor de masini; (d. 29.12.1929).

1849 – La Roma, răsculțtii conduși de revoluționarul italian Giuseppe Mazzini proclamă Republica.

1861 – Războiul civil american: Jefferson Davis a fost ales președinte al Statelor Confederate ale Americii.

1863 – S-a înființat „Comitetul celor cinci”, precursorul Mișcarii Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie.

1866 – Împăratul Alexandru al II-lea al Rusiei, acceptă propunerea Consiliului de Stat de a interzice predarea limbii române în cadrul Liceului de băieţi din Chişinău, în Basarabia ţaristă.

1880 – N. Callimachi-Catargi, aflat în misiune specială la Bruxelles, notifică regelui Belgiei, Leopold al II-lea, independența României.

1881 – A murit Fiodor Mihailovici Dostoievski, scriitor rus (n. 1821)

1895 – Americanul William G. Morgan a inventat voleiul,  joc care inițial a fost numit Mintonette.

1904 – Bătălia de la Port Arthur (8 – 9 februarie 1904) Flota japoneză atacă pe neaşteptate fortareaţa rusă Port-Arthur, China, distrugând și blocând flota rusă.

1918 – S-a semnat Tratatul de la Brest-Litovsk (Ucraina – Puterile Centrale).

1919 – România și Polonia independentă au stabilit relații diplomatice, la nivel de reprezentanţă provizorie.

1920 – S-a semnat Tratatul Spitzbergenului, prin care se recunoaștea suveranitatea Norvegiei asupra Insulelor Svalbard.

1929 – S-a încheiat, la Moscova, între URSS, România, Letonia și Estonia un acord prin care statele semnatare se obligau să pună în aplicare Pactul Briand-Kellogg, de renunțare la război ca instrument de politică națională, încă înainte de ratificarea lui de către toate statele.

1934 – A avut loc semnarea la Atena, Grecia, de către reprezentanţii României, Iugoslaviei, Greciei şi Turciei a Pactului Înţelegerii Balcanice.

1943 – S-a încheiat Bătălia de la Guadalcanal cu o victorie a Aliaților pe frontul din Pacific din Al Doilea Război Mondial.

1944 – Acord economic romano-german privind modalitatile de achitare de către Reich a produselor furnizate armatei germane din România.

1945 – S-a descoperit o mare cantitate de arme și muniții (ascunse cu aprobarea vicepreședintelui Consiliului de Miniștri, Petru Groza, și a subsecretarului de stat de la Interne, Virgil Stănescu) care urmau a fi folosite într-o eventuală lovitură de forță pentru instaurarea unui guvern comunist.

1945 – Se promulgă Legea pentru epurarea presei, care prevedea sancționarea cu admonestare scrisă, suspendarea activității între 6 luni și 5 ani și interzicerea definitivă de a lucra în presă pentru acei ziaristi, publiciști și colaboratori ai presei care înainte de 23 august 1944 s-au pus în slujba hitlerismului sau a fascismului, au fost stipendați de către puterile Axei pentru propagandă în favoarea politicii lor, au îndemnat la acte de teroare, schingiuiri și omoruri.

1953 – Apariția colectiei “Livre de poche”, care a cunoscut un succes remarcabil.

1957 – Fostul dictator ungur Miklós Horthy, moare la Estoril in Portugalia.

1959 – Japonia a anunţat că renunţă la producerea și utilizarea de arme nucleare.

1964 – Primul concert al legendarei trupe The Beatles în SUA.

1965 – Războiul din Vietnam – Primele trupe americane sunt trimise în această țară.

1967 – La București, a avut loc premiera filmului “Dacii” (debutul cu o pelicula de lung metraj a regizorului Sergiu Nicolaescu; scenariul: Titus Popovici).

1969 – Primul zbor al unui “jumbo jet”. Cel mai mare avion din lume, Boeing 747, poreclit “jumbo jet”, face primul test de zbor în Statele Unite.

1971 — Misiunea Apollo 14 s-a întors pe Pământ după ce a fost a treia misiune care a dus oameni pe Lună.

1977 – Postul de radio Europa Liberă a transmis scrisoarea deschisă prin care scriitorul Paul Goma se solidariză cu protestatarii anti-comunişti ai Chartei 77 din Cehoslovacia.

1981 – A murit Bill Haley, cântăreț, compozitor, textier, actor, dirijor și chitarist american, autorul primei piese rock and roll, Crazy Man Crazy (n. 1925).

1984 – A murit Iuri Andropov, secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (n. 1914).

1990 – În Romania se constituie CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională), prin restructurarea CFSN, organ legislativ şi al puterii de stat, avînd ca scop asigurarea pregătirii şi desfăşurării alegerilor programate pentru 20.05.1990.

1991 – În timpul epidemiei de holeră, guvernul peruan numește o urgență națională.

1991 – Electoratul lituanian votează independența tării față de fosta URSS.

1992 – În Romania au avut loc primele alegeri libere în administraţia publică locală, după 1989.

1994 – A decedat Gherasim Luca, poet, prozator, aderent la mişcarea de avangardă.

1995 – Alain Delon, actor, regizor și producător francez , a primit “Ursul de aur” pentru întreaga carieră, la Festivalul de film de la Berlin.

1998 – La Tbilisi, Eduard Șevardnadze, preșdintele Georgiei independențe și fost ministru de externe al URSS, supraviețuiește unui atentat îndreptat asupra lui.

2001 – Reprezentanții bisericilor Catolice, Luterane și Reformate, s-au reunit pentru a analiza problema indulgențelor, pentru prima oară de la marea schismă din 1517.

2002 – Sora mai mică a reginei Elisabeta a II-a Marii Britanii, Principesa Margareta moare în urma unui accident vascular cerebral care a lăsat-o parţial oarba şi paralizata.

2006 – A început Festivalul de Film de la Berlin, desfăşurat în perioada 9.02 – 20.02.2000. Festivalul s-a desfăşurat la Post Potsdamer Platz şi a avut în deschidere filmul lui Luc Besson, “Jeanne d’Arc”, şi pe cel al realizatorului german Wim Wenders, “The Million Dollar Hotel”.