Dinastia Mamelucă reprezintă una dintre cele mai surprinzătoare și paradoxale construcții politice ale lumii medievale. Născută din rândul unor tineri aduși ca sclavi-soldați, crescuți în disciplina armelor și în spiritul unei loialități absolute, această elită militară a reușit să răstoarne ordinea firească a puterii și să ridice un stat care a dominat Egiptul și Siria timp de secole.

Mamelucii proveneau din zone întinse ale stepelor eurasiatice, din Caucaz sau din regiunile turcice. Copii fiind, erau cumpărați, aduși în Egipt și instruiți într-un sistem militar riguros, unde învățau arta luptei, strategia și devotamentul față de corpul lor militar. Această fraternitate a devenit temelia identității lor, mai puternică decât orice legătură de sânge. Odată eliberați, mamelucii nu deveneau oameni obișnuiți, ci soldați de elită, gata să servească și, la nevoie, să preia puterea.

Ascensiunea lor politică a fost rapidă și decisivă. În secolul al XIII-lea, profitând de slăbiciunea conducătorilor pe care îi serveau, mamelucii au preluat controlul asupra Egiptului. Momentul care le-a consacrat autoritatea a fost victoria de la Ain Jalut, unde au reușit să oprească avansul mongol, o forță considerată de neoprit. Această bătălie nu a fost doar o izbândă militară, ci un act de salvare a întregului Orient Apropiat.

În același timp, mamelucii au pus capăt prezenței cruciate în Levant, cucerind ultimele bastioane ale acestora. Sub conducerea lor, Cairo s-a transformat într-un centru al culturii, comerțului și arhitecturii. Moscheile, madrasalele și hanurile ridicate în această perioadă reflectă o civilizație care, deși născută din sabie, a știut să cultive rafinamentul și să susțină dezvoltarea artistică.

Dinastia Mamelucă s-a împărțit în două mari ramuri: mamelucii Bahri, de origine predominant turcică, și mamelucii Burji, proveniți în mare parte din Caucaz. Ambele perioade au fost marcate de rivalități interne, comploturi și schimbări rapide de conducători, deoarece sultanul era ales dintre cei mai capabili comandanți, nu prin moștenire. Această instabilitate nu a împiedicat însă statul mameluc să rămână o forță militară și economică de prim rang.

Declinul lor a venit în secolul al XVI-lea, când Imperiul Otoman, aflat în plină expansiune, a înfrânt armata mamelucă. Chiar și după cucerirea otomană, mamelucii au continuat să joace un rol important în administrarea Egiptului, păstrându-și prestigiul și influența.

Astăzi, Dinastia Mamelucă rămâne un exemplu unic de transformare istorică: o comunitate adusă în lanțuri, care a reușit să-și croiască un drum spre putere, să construiască un stat durabil și să lase o amprentă profundă asupra lumii islamice.

Pe 5 februarie s-au petrecut momente definitorii în istorie, de la sfârșitul celui de-al Treilea Război Punic și distrugerea Cartaginei (146 î.Hr.), până la aselenizarea misiunii Apollo 14 (1971) și premierele unor filme legendare ca Modern Times al lui Chaplin (1936). În context românesc, ziua marchează recunoașterea guvernului Petru Groza de către SUA și Marea Britanie (1946).

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

62 – Orașul Pompeii a fost lovit de un cutremur catastrofal, cu 17 ani înainte de a fi distrus de erupția Vezuviului.

1286 – Filip cel Frumos este încoronat la Reims rege al Franței (m. la 29 noiembrie, 1314)

1535 – In Franta apare prima lege specifică referitoare la săraci, votata de Parlamentul din Paris.

 1576 – Henric de Navara reneagă catolicismul și se alătură forțelor protestante în războaiele religioase din Franța.

1597 – Execuția celor 26 de martiri de la Nagasaki, prima execuție a unor creștini în Japonia.

1601 – Baba Novac, vestit haiduc sârb, căpitan al lui Mihai Viteazul, este ars pe rug, în piața Clujului, de către nobilii maghiari.

1690 – S-a încheiat, la Sibiu, tratatul dintre domnul Moldovei, Constantin Cantemir (1685 – 1693), şi Sfântul Imperiu Romano- German, reprezentat prin generalul imperial Donald Heissler.

1818 – Jean-Baptiste Bernadotte, fost general al lui Napoleon, este ales rege al Suediei și Norvegiei.

1840 – S-a nascut in Statele Unite, inventatorul Hiram Steven Maxim; printre inventiile sale se numară mitraliera.

1851 – S-a născut Ştefan Hepites, fizician și meteorolog, membru al Academiei Române; a înființat, în 1878, prima stație meteorologică românească, iar în 1884 a creat prima stațiune meteorologică la București, la Școala de Agriculturaă de la Herăstrău, mutată în 1888 la Filaret.

1852 – Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg, Rusia, unul dintre cele mai mari și vechi muzee din lume, este deschis publicului.

1859 – A murit Alecu Russo, ideolog al generaţiei de la 1848. Este autorul volumului “Cîntarea României”, tipărit anonim; fără a revendica vreodată explicit această operă, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literară din istoria literaturii române;

1861 – La Sighet s–a înfiinţat “Asociaţia pentru cultura poporului român din Maramureş”.

1867 – S-a încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania și Banatul rămâneau încorporate Ungariei, pierzându-și autonomia.

1876 – Apare prima revistă română de medicină din Transilvania “Higiena şi şcoala”, editată de Paul Vasici–Ungureanu.

1878 – S-a născut André Citroën, pionier al automobilelor franceze (d. 1935)

1885 – Regele Leopold al II-lea al Belgiei a înființat Statul Independent Congo din Africa, stat pe care apoi l-a condus ca pe o posesiune personală.

1889 – La 24 ianuarie/5 februarie, Ministrul de externe al României P.P. Carp cere Direcţiunii Generale a Telegrafelor şi Poştelor, din subordinea Ministerului de Interne, să ofere Agenţiei Telegrafice Române, care este în curs de organizare la Bucureşti, o “odae mare în casele ce ocupă”.

1896 – S-a născut Nicolae Bagdasar, filosof, academician român;

1905 – A avut loc premiera piesei “Manasse” de Ronetti Roman, la Teatrul Național din București, cu Constantin Nottara în rolul principal.

1919 – A fost creată compania United Artists (UA), unele dintre cele mai mari studiouri cinematografice ale secolului trecut de către Charlie Chaplin, Mary Pickford, Douglas Fairbanks şi D.W. Griffith.

1919 – Partidul Muncii, format de un grup de oameni de cultură la Iaşi, România, în frunte cu Paul Bujor şi Constantin I.Parhon, fuzionează cu Partidul Ţărănesc din Romania.

1925 – Stabilirea de relații diplomatice la nivel de legație între România și Chile,

1935 – Moare Constantin C. Bacalbaşa, publicist (“Bucureştii de altădată”); (n.21.08.1856).

1939 – A decedat matematicianul Gheorghe Ţiţeica, deschizător de drumuri în geometria diferenţială, membru, vicepreşedinte (1924-1925) şi secretar general (1929-1939) al Academiei Române;

1945 – Are loc in București o demonstraţie violentă împotriva guvernului Rădescu, organizată şi plătită de comuniști.

1946 – Anglia şi Statele Unite ale Americii recunosc guvernul condus de dr. Petru Groza şi reiau legăturile diplomatice cu România.

1953 – S-a stins din viaţă, în închisoarea de la Sighet, Iuliu Maniu, om politic român, președinte al Partiului Național Țărănec Român, fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României, arestat de regimul comunist după 1947, decedat în închisoarea Sighet.

1956 – Iau sfârșit Jocurile Olimpice de iarnă de la Cortina d’Ampezzo, Italia. Au participat reprezentanții a 32 de națiuni. 821 atleti (134 femei si 687 barbati), s-au intrecut in 24 de probe olimpice, intre 26 ianuarie si 5 februarie.

1958 – O bombă cu hidrogen americană s-a pierdut în Oceanul Atlantic. O bombă nucleară de 3500 kg se pierde în ocean în apropierea coastelor statului Georgia, după ce avionul care transporta bomba s-a ciocnit în aer cu un avion de vânătoare. Bomba nu a mai fost gasită niciodată.

1963 – S-a stins din viaţă, la Penitenciarul din Râmnicu Sărat, Ion Mihalache, om politic, ministru în mai multe guverne, fondator și președinte al Partidului Țărănesc, vicepreședinte al Partidului Național-Țărănesc (n. 1882)

1965 – S-a născut Gheorghe Hagi, considerat cel mai bun fotbalist român al tuturor timpurilor.

1971 – A aselenizat nava cosmică americană “Apollo 14″. A fost lansată în spațiu la 31 ianuarie 1971, comandant al navei fiind Alan Shepard.

1979 – Are loc premiera filmului “Nea Mărin Miliardar” în regia lui Sergiu Nicolaescu, avandu-l în rolul principal pe cunoscutul actor, Amza Pellea.

1983 – Anișoara Cușmir realizează un nou record mondial de sală la săritura în lungime (6,92 m).

1985 – S-a născut fotbalistul portughez Cristiano Ronaldo.

1990 – A fost înființat la București Muzeul Țăranului Român, continuatorul muzeului de etnografie, artă națională, artă decorativă și industrială, inaugurat la 1 octombrie 1906, director fiind numit pictorul Horia Bernea.

1991 – România a fost aleasă membră a Comitetului ONU pentru Resurse Naturale, la sesiunea anuală a ESCOSOC (Consiliul Economic și Social al ONU).

1991 – Franţa, Spania şi Italia au semnat protocolul cu privire la elaborarea unui sistem comun de rachete antiaeriene.

1999 – Reuniunea Comitetului Internaționalei Socialiste pentru Europa Centrală și de Est (București, 5–6)

2000 – Forțele ruse masacrează cel puțin 60 de civili în Novâie Aldi, suburbie a capitalei Groznâi din Cecenia.

2003 – Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a anunţat decizia Consiliului de Administraţie al Băncii Centrale ca România să folosească drept monedă de referinţă euro, cu începere de la 01 martie 2003, în locul dolarului SUA.

2003 – A intrat în vigoare Charta Constituțională a Serbiei și Muntenegru, după adoptarea de către Parlamentul Federal de la Belgrad.

2004: România a devenit membră de facto a NATO, toate cele 19 state membre ale NATO ratificând protocolul de aderare.

2004 – A murit John Hench, desenatorul oficial al celebrului personaj animat Mickey Mouse;

2015 – Tabloul Nafea Faa Ipoipo (“Când te vei căsători?”), pictat de francezul Paul Gauguin în 1892 și care prezintă două fete din Tahiti, a fost vândut pentru 300 de milioane de dolari, devenind cea mai scumpă operă de artă din istorie.

Mannikin‑ul cu piept solzos este o pasăre mică, dar extrem de adaptată mediilor deschise din regiunile tropicale ale Asiei, unde trăiește în grupuri compacte și își petrece cea mai mare parte a timpului căutând hrană. Dieta ei este dominată de semințe fine, pe care le desprinde cu ușurință datorită ciocului scurt și puternic, perfect construit pentru a sparge boabe mici. În zonele agricole consumă adesea mei, orez sau sorg, iar în perioadele în care vegetația este mai bogată se hrănește cu semințe de ierburi spontane. În sezonul ploios, când resursele se diversifică, adulții includ în alimentație și mici insecte, mai ales atunci când au pui de hrănit și au nevoie de un aport proteic suplimentar.

Reproducerea acestei specii este la fel de bine organizată ca viața ei socială. Cuibul, construit din fire de iarbă și materiale vegetale, are o formă sferică și o intrare laterală, fiind ascuns în tufișuri dense sau în arbori mici. Femela depune de obicei între patru și șapte ouă, iar clocitul este împărțit între ambii părinți, care alternează perioadele de încălzire a pontei timp de aproape două săptămâni. După eclozare, puii sunt hrăniți cu semințe moi și insecte ușor de digerat, iar la aproximativ trei săptămâni își iau primul zbor, rămânând totuși dependenți de adulți pentru o scurtă perioadă.

Această specie, deși discretă, impresionează prin eficiența cu care îmbină hrănirea specializată cu un ritm reproductiv constant, adaptându-se perfect la mediile în care trăiește și menținând o structură socială stabilă. Dacă dorești, pot integra aceste informații într-un text mai amplu, cu ton editorial sau narativ.