Un nou act normativ schimbă fundamental modul în care companiile din România trebuie să gestioneze sănătatea psihică a angajaților. Epuizarea profesională, cunoscută sub numele de burnout, devine oficial un risc ce trebuie prevenit prin măsuri clare, obligatorii și verificabile. Autoritățile susțin că legea răspunde unei realități tot mai vizibile: presiunea constantă, volumul excesiv de muncă și lipsa echilibrului între viața profesională și cea personală afectează direct performanța și sănătatea lucrătorilor.
Evaluarea riscurilor psihosociale devine obligatorie
Potrivit noilor prevederi, angajatorii sunt obligați să includă în evaluarea riscurilor factori precum stresul ocupațional, suprasolicitarea, conflictele interne, lipsa predictibilității sau presiunea termenelor. Evaluarea trebuie realizată periodic și integrată în planul general de prevenire, la fel ca riscurile fizice sau tehnice.
Specialiștii în resurse umane consideră că această schimbare va obliga companiile să privească sănătatea mentală ca pe o componentă esențială a siguranței la locul de muncă, nu ca pe un subiect secundar.
Măsuri concrete pentru reducerea stresului
Legea introduce obligația implementării unor programe interne de prevenire a epuizării profesionale. Printre măsurile vizate se numără:
- reorganizarea sarcinilor pentru evitarea suprasolicitării;
- stabilirea unor limite clare privind disponibilitatea în afara programului;
- sesiuni de informare și instruire privind gestionarea stresului;
- acces la consiliere psihologică sau suport specializat;
- monitorizarea atentă a volumului de muncă în perioadele de vârf.
Angajatorii trebuie să demonstreze că au aplicat aceste măsuri, iar nerespectarea lor poate atrage sancțiuni.
Control mai strict asupra timpului de lucru
Un alt element central al legii îl reprezintă monitorizarea timpului de lucru. Companiile trebuie să asigure respectarea orelor de program, a pauzelor și a perioadelor de repaus. Orele suplimentare devin o excepție justificată, nu o practică permanentă.
Inspectorii de muncă vor putea verifica dacă angajații sunt solicitați în mod repetat în afara programului, iar angajatorii care încurajează cultura „muncii non-stop” riscă amenzi.
Dialog obligatoriu între angajatori și angajați
Legea pune accent pe comunicare și transparență. Angajatorii trebuie să creeze mecanisme prin care angajații pot semnala suprasolicitarea, conflictele sau disfuncționalitățile organizaționale fără teama de represalii. Consultarea periodică a personalului devine o obligație, iar feedbackul angajaților trebuie integrat în planurile de prevenire.
Responsabilitate directă pentru manageri
Conducerea companiilor are un rol esențial în aplicarea noilor reguli. Managerii trebuie instruiți să recunoască semnele epuizării profesionale și să intervină înainte ca situația să se agraveze. Lipsa acțiunii poate fi considerată neglijență, întrucât burnout-ul este tratat ca un risc profesional ce trebuie gestionat la nivel organizațional.
Un pas necesar într-o piață a muncii tensionată
Specialiștii consideră că legea vine într-un moment în care tot mai mulți angajați reclamă presiune, lipsă de predictibilitate și volum excesiv de muncă. În același timp, companiile se confruntă cu dificultăți în retenția personalului, iar prevenirea epuizării profesionale devine un element strategic.
Noua legislație schimbă paradigma: sănătatea psihică nu mai este o responsabilitate individuală, ci una instituțională. Angajatorii sunt obligați să creeze un mediu de lucru echilibrat, în care performanța nu se obține prin suprasolicitare, ci prin stabilitate, organizare și respect pentru limitele umane.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
