Piticul roșcat e mic cât un pumn, dar prezența lui umple tot desișul. Mișcările îi sunt rapide și precise: sare de pe crenguță pe frunză, se strecoară printre liane, dispare o clipă și reapare la doar câțiva pași, cu coada ridicată și penele de pe piept sclipind într-un roșcat intens, cald, ca jarul stins.

Trăiește în America Centrală și de Sud: Mexic, Belize, Guatemala, Honduras, Nicaragua, Costa Rica, Panama, Columbia, Venezuela, Ecuador și nord-vestul Peru. Continent: America.

Când cântă, trilul lui izbucnește brusc, puternic, clar, cu note ce se înalță și coboară rapid, ca un șuvoi de cristal spart de stânci. Sunetul taie liniștea junglei și răsună surprinzător de departe.

Se ascunde în tufișuri dese, printre rădăcini răsucite și frunziș umed. Mănâncă insecte mici, păianjeni și omizi, prinse cu ciocul fin și agil. E curios și curajos: la zgomote neobișnuite apare să cerceteze, cu capul înclinat.

Cuibul și-l face jos, aproape de sol, în scorburi sau printre rădăcini – o sferă compactă din frunze uscate, fibre și pânze de păianjen, cu intrare laterală îngustă. Femela depune 2–4 ouă albăstrui, pătate fin; ambii părinți hrănesc puii.

În ciuda mărimii, e stăpân discret al teritoriului: vocea lui marchează hotarele, alungă intrușii și cheamă perechea. Un mic titan al umbrei, cu tril de cristal și piept de foc.

Ziua Unirii Principatelor Române

În 1859, în ziua de 24 ianuarie/5 februarie, Alexandru Ioan Cuza era ales, în unanimitate, domn al Țării Românești, după ce fusese ales domn al Moldovei la 5/17 ianuarie 1859, ceea ce a reprezentat, în fapt, unirea celor două principate românești sub același conducător.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1444 – S-a născut Galeazzo Maria Sforza, duce de Milano.

1458 – Matei Corvin, al doilea fiu al guvernatorului lui Ioan Corvin, a fost ales rege al Ungariei.

1536 – Regele Henric al VIII-lea al Angliei suferă un accident în timp ce se afla la turnir, ceea ce duce la o leziune cerebrală despre care istoricii spun că ar fi putut influența comportamentul său ulterior neregulat și posibila impotență.

1679 – Regele Carol al II-lea al Angliei a dizolvat Parlamentul.

1712 – S-a născut Frederic al II-lea, supranumit „cel Mare”, rege al Prusiei, din dinastia Hohenzolern.

1742 – Carol Albert de Bavaria a devenit împărat al Sfântului Imperiu Romano – German.

1746 – S-a născut regele Gustav al -II-lea al Suediei; (d.1792).

 1779 – S-a născut Elisabeta Alexeievna, soţia ţarului Alexandru I al Rusiei.

1828 – S-a întemeiat în Grecia instituția numită Președinția Greciei.

1848 – La Moara lui Sutter din Coloma, California, colonistul american James Marshall descoperă aur. Aceasta avea să ducă la Goana după aur din California de la jumătatea secolului al XIX-lea.

1849 – S-a născut Badea Cârţan, ţăran român autodidact, luptător pentru eliberarea naţională a românilor din Transilvania.

1859 – Adunarea Electivă a Țării Românești s-a pronunţă pentru alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, ceea ce a însemnat unirea în fapt a Principatelor Moldovei şi Munteniei si punerea temeliei României moderne.

1862 – Deschiderea primului Parlament unic al României la Bucureşti. Domnitorul Al.I.Cuza proclamă solemn, în faţa Adunărilor Moldovei şi Ţării Româneşti, “Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti este proclamat capitala ţării.

1864 – A fost promulgată legea privind înfiinţarea Curţii de conturi din România, instituţie creată pentru verificarea şi controlul administrării şi mânuirii banilor publici.

 1866 – A murit Aron Pumnul, cărturar român, lingvist, filolog, participant la evenimentele Revoluţiei de la 1848 din Transilvania.

1878 – Trupele române ocupă localitatea Smîrdan (astazi în Bulgaria), punct important al sistemului otoman de apărare a Vidinului, în timpul războiului de independenţă a României.

1882 – S-a înfiinţat, la Bucureşti, societatea “Iridenţa Română”, care, din 1883, s-a numit “Carpaţi”. Societatea, din care facea parte și poetul Mihai Eminescu a militat pentru ajutorarea românilor transilvăneni.

1891 – Îşi începe activitatea, la Bucureşti, “Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”.

1893 – Apare la Bucureşti, revista satirică “Moftul român”, sub conducerea lui Ion Luca Caragiale şi Anton Bacalbaşa.

1901 – S-a născut Florica Bagdasar, medic neuropsihiatrie infantilă, prima femeie ministru din România.

1905 – S-a născut Grigore Vasiliu Birlic, actor român cu o îndelungată şi prestigioasă carieră teatrală (Teatrul National din Bucureşti).

1905 – A murit Nicolae Ionescu, publicist şi om politic, membru fondator al Societăţii Academice Române;

1915 – A apărut la Craiova revista “Drum drept”, sub conducerea lui Nicolae Iorga. Revista va apărea până în anul 1946.

1918 – În Rusia este introdus Calendarul gregorian, printr-o hotărâre a Consiliului Comisarilor Poporului (bolșevic), care urma să intre în vigoare la 14 februarie (s.n)

1918 – Sfatul Ţării din gubernia rusă Basarabia proclamă independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti.

1920 – A murit pictorul si sculptorul italian Amedeo Modigliani; (n.12.07.1884).

1921 – S-a născut Valeriu Gafencu în localitatea Sîngerei, județul Bălți, Basarabia. A fost arestat în 1941, pe când era student la Facultatea de Drept din Iași, și condamnat la 25 de ani de muncă silnic, pentru că organizase o grevă împotriva lui Antonescu în ianuarie 1941.

1924 – Orașul rusesc Sankt Petersburg, numit în perioada 1914-1924, Petrograd, a fost redenumit Leningrad.

1932 – A fost desființat Ordinul Iezuitilor din Spania. Abolirea ordinului iezuiților a fost de scurtă durată, acesta fiind reînființat de către Vatican la începutul celei de-a doua decade a secolului al XIX-lea, o dată cu reinstalarea la putere a guvernelor conservatoare, spaniole.

1943 – Se încheie Conferința de la Casablanca în care președintele american F.D. Roosevelt și primul ministru britanic Winston Churchill au luat hotărâri importante în legatură cu desfășurarea războiului dus împotriva Axei.

1946 – Adunarea Generală a ONU adoptă prima rezoluţie. Aceasta se referea la utilizarea în scopuri paşnice a energiei atomice şi eliminarea armelor atomice sau a altor arme de distrugere în masă.

1948 – Începe construcția Fabricii de confecții, “APACA“, din București. La 1 mai 1948, fabrica a început să producă.

1958 – Doi cercetători, Sir John D. Cockcroft (Marea Britanie) şi Lewis L. Strauss (SUA), anunţă public reuşita primei fuziuni controlate a două nuclee atomice uşoare, transformate într-unul greu. Energiile degajate sunt foarte mari, similare cu efectele exploziei unei bombe cu hidrogen.

1960 – Fosta colonie Camerun devine independentă de Franţa.

1965 – A murit Winston Churchill, fost prim-ministru al Marii Britanii, scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1953;

1972 – În apropiere de Guam, a fost descoperit soldatul japonez Shoichi Yokoi, care a petrecut 28 de ani în junglă, după ce a aflat în 1952 că Al Doilea Război Mondial se încheiase.

1976 – A încetat din viaţă Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. (n. 1904)

1977 – ‘A avut loc ‘Masacrul de la Atocha” –  Carlos Garcia Julia şi alţi câţiva militanţi de extremă dreapta au împuşcat mortal trei avocaţi comunişti, un student la Drept şi un funcţionar.

1978 – Satelitul sovietic Kosmos 954, care avea la bord un reactor nuclear, arde în atmosfera terestră, împrăștiind resturi radioactive deasupra Teritoriilor de Nord-Vest din Canada. Doar 1% este recuperat.

1979 – Coca Cola se pune pentru prima dată în vânzare în China, sub numele de Ke Kou Ke lo. Până atunci această băutură răcoritoare era blamată de propaganda comunistă, fiind considerată un simbol al imperialismului american și al decadenței occidentale.

1983 – În Italia, 32 de teroriști, membri ai organizației marxiste extremiste „Brigăzile Roșii”, sunt condamnați la închisoare pe viață, pentru răpirea și asasinarea în 1978 a politicianului Aldo Moro, fost prim ministru al guvernului italian, in 1978.

1984 – Apple Computer a pus în vânzare în Statele Unite computerul personal Macintosh.

1986 – A avut loc prima survolare a planetei Uranus, nava spațială Voyager 2 trecând la 81.500 km de planetă.

1989 – A avut loc arestarea grupului de ziariști care pregătise publicația anticomunistă România. Un grup de ziarişti români a încercat în cursul anului 1988 imposibilul: tipărirea unui ziar ilegal. După ce au încercat mai multe variante tehnice, Petre Mihai Băcanu, Anton Uncu, Mihai Creangă şi Ştefan Niculescu Maier, împreună cu tipograful Alexandru Chivoiu, au recurs la metoda culegerii manuale, cu litere de plumb sustrase din Combinatul „Casa Scânteii”. Lotul România Liberă format din redactori şi apropiaţi ai ziarului cu acelaşi nume, a fost arestat în zilele de 24 – 25 ianuarie 1989, după ce, în urma unui denunţ, a fost descoperită presa tipografică rudimentară pe care membrii săi imprimaseră sute de exemplare dintr-un ziar anticomunist ilegal, difuzat în diverse oraşe ale ţării.

1990 – Ion Raţiu, preşedintele fondator al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi (UMRL), a revenit în România după 50 de ani de exil.

1990 – Prin Decretul-Lege nr. 40 al Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN), s-a adoptat Imnul de Stat al României, “Deşteaptă-te, Române” (versuri de Andrei Mureşeanu, muzica Anton Pann)

1990 – Japonia a lansat Hiten, prima sondă lunară a țării, prima sondă lunară robotizată de la Luna 24 a Uniunii Sovietice din 1976 și prima sondă lunară lansată de o altă țară decât Uniunea Sovietică sau Statele Unite.

2004 – A început desfăşurarea proiectului cultural “Oraşul de sub oraş”, care a constat în spectacole susţinute de actorii Teatrului Masca în staţiile de metrou din Bucureşti.

2010 – Crina “Coco” Popescu în vârstă de 15 ani a escaladat cel mai înalt vârf al Oceaniei – Carstensz Pyramid (4884m) din Indonezia, devenind astfel cea mai tânără alpinistă din lume care urcă acest munte.

Pe 23 ianuarie 1941, armata română înăbușe definitiv Rebeliunea Legionară (21-23 ianuarie), declanșată de Mișcarea Legionară (Garda de Fier) împotriva generalului Ion Antonescu. Evenimentul marchează sfârșitul Statului Național-Legionar (14 septembrie 1940 – 23 ianuarie 1941) și concentrarea puterii exclusive în mâinile lui Antonescu.

Rebeliunea a început pe 21 ianuarie, după demiterile miniștrilor legionari și ocuparea unor instituții publice. Legionarii au organizat atacuri armate în București și alte orașe (Brașov, Piatra Neamț etc.), culminând cu acte teroriste.

Cel mai grav aspect a fost Pogromul de la București: legionarii au masacrat peste 120 de evrei (estimări între 120-130), au devastat și incendiat sinagogi, magazine și locuințe evreiești (peste 1000 de proprietăți afectate), au torturat și ucis în locuri precum Abatorul Bucureștiului sau pădurea Jilava (unde 88-91 evrei au fost executați). Violențele antisemite au fost sistematice în cartierele evreiești (Văcărești, Dudești).

Antonescu a mobilizat armata, a declarat stare de asediu și a reprimat revolta cu tancuri și artilerie. Până pe 23 ianuarie, armata a preluat controlul; Horia Sima și alți lideri legionari au fugit în Germania. Hitler l-a sprijinit pe Antonescu, nu pe legionari.

La 27 ianuarie Antonescu formează un guvern militar; la 14 februarie abrogă oficial Statul Național-Legionar, instaurând dictatura militară.

Uzinele Malaxa (fabricante sub licență a 126 de șenilete Renault UE) au fost confiscate de stat după ce Nicolae Malaxa a predat două șenilete direct de pe linia de producție legionarilor rebeli.

Perspective opuse: Antonescienii au descris rebeliunea ca o tentativă de destabilizare gravă (volumele „Pe marginea prăpastiei”, 1941). Legionarii au considerat-o lovitură de stat a lui Antonescu pentru monopolizarea puterii.