Wyatt Earp a crescut într-o lume în care praful drumurilor și ecoul armelor făceau parte din viața de zi cu zi. Era fiu de fermier, dar inima lui nu bătea pentru liniștea câmpurilor. Încă din adolescență, îl atrăgeau orașele de frontieră, acele așezări în care fiecare zi putea aduce o nouă amenințare, iar legea era adesea doar o vorbă rostită de cei puternici.

Când a devenit om al legii, Earp nu era un erou în sensul clasic. Era un bărbat tăcut, calculat, cu o privire rece, care nu se lăsa intimidat. Avea reputația unui om care nu trage primul, dar care nu ratează niciodată când este obligat să o facă. În orașele în care ajungea, ordinea se instala treptat, iar cei care trăiau din intimidare și violență începeau să fie mai puțin curajoși.

Povestea lui a devenit legendă în ziua în care a avut loc confruntarea de la O.K. Corral. Orașul era în fierbere, iar tensiunile dintre clanuri atinseseră punctul de rupere. Wyatt, frații lui și prietenul lor apropiat, Doc Holliday, au pășit spre locul unde îi așteptau rivalii. Nimeni nu știa ce avea să se întâmple, dar toți simțeau că acel moment va schimba ceva. Schimbul de focuri a durat puțin, însă a rămas în istorie ca una dintre cele mai intense confruntări din Vestul Sălbatic. Pentru unii, Earp a devenit un salvator; pentru alții, un om nemilos. Dar pentru toți, a devenit o figură imposibil de ignorat.

După acel episod, viața lui Wyatt Earp nu s-a liniștit. A rătăcit prin teritorii vaste, a lucrat în mine, a încercat afaceri și a trăit mereu cu umbra trecutului în spate. A fost admirat, contestat, temut și respectat. Însă, indiferent unde ajungea, oamenii știau că în fața lor se află un bărbat care nu se dă înapoi atunci când dreptatea este pusă la încercare.

La finalul vieții, Earp nu mai era doar un fost om al legii. Era un simbol. O poveste spusă la lumina focului, un nume rostit cu uimire și curiozitate. Un om care a trăit într-o epocă în care curajul era singura monedă valabilă și în care fiecare decizie putea fi ultima.

Ziua de 21 ianuarie a rămas în istorie prin momente decisive care au modelat evoluția lumii: de la schimbări politice majore și acte de curaj colectiv, până la evenimente culturale și sociale cu ecou internațional. Este o zi în care se întâlnesc sfârșituri dramatice, începuturi îndrăznețe și repere care continuă să influențeze prezentul.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1338 – S-a născut Carol al V-lea cel Înțelept ( d. 16 septembrie 1380), rege al Franței în perioada 1364–1380, ca fiu și succesor al lui Ioan al II-lea. Domnia sa marchează sfârșitul primei faze a Războiului de 100 de ani, în care s-a remarcat ca unul dintre marii regi din perioada acestui lung conflict, datorită faptului că a pus accent pe pregătirea militară.

1519 – A murit conchistadorul spaniol Vasco Nunez de Balboa (n.1475), fondatorul primei colonii permanente din Lumea Nouă, pe teritoriul actual al statului Panama, în anul 1512. Este cunoscut de asemenea ca primul european care a descoperit Oceanul Pacific.

1596 – Charles de Montmorency, duce de Damville este numit amiral al Franței de către regele francez Henric al IV-lea.

1643 – Navigatorul olandez Abel Tasman a descoperit arhipelagul Tonga din Oceanul Pacific.

1648 – La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, sub îngrijirea mitropolitului ortodox al Transilvaniei, Simion Stefan.

1793 – A fost decapitat sub acuzația de trădare, Regele Franţei, Ludovic al XVI-lea.

1793 – Rusia și Prusia împart Polonia.

1805 – S-a născut istoricul român Aaron Florian. A realizat prima periodizare și a tras atenţia asupra ştiinţelor auxiliare ale istoriei (genealogia, heraldica, numismatica, epigrafia, diplomatica, ştiinţa sigiliilor); (d.12 iulie 1887).

1840: Navigatorul francez Jules Dumont d’Urville descoperă Țara Adélie din Antartica. Teritoriul se învecinează la est și la vest cu Teritoriul Antarctic Australian, iar Jules Sébastien César Dumont d’Urville l-a denumit după soția sa, Adélie. Polul Magnetic, a cărui poziție variază odată cu câmpul magnetic terestru, se află în proximitatea Teritoriului Adélie.

1870 – Decret privind înființarea Societății generale de asigurare reciprocă “Transilvania“, cu sediul la Sibiu.

1885 – S-a născut geograful român George Vâlsan, membru titular al Academiei Romane; (d. 6 august 1935).

1898 – S-a născut Gheorghe I.Brătianu istoric, om politic, membru al Academiei Române, fiul lui Ionel I.C.Bratianu.

1899 – În Germania s-a produs primul automobil Opel „Made in Ruesselsheim”.

1900 – S-a născut Victor Papacostea, istoric, specialist în istoria comparată a ţărilor balcanice, fondator și director al Institutului de Studii și Cercetari Balcanice și al revistei “Balcanica”; (d.20.06.1962).

1905 – S-a născut designerul Christian Dior; (d. 24 octombrie 1957). A fost un designer de modă francez care a exercitat o influență deosebită în lumea modei.

1911 – A avut loc prima ediţie a Raliului Monte Carlo.

1919 – Adunarea Constituantă, convocată la Dublin, proclamă Irlanda republică independentă. Este format un guvern naţional irlandez. Eamon de Valera este numit preşedintele Republicii Irlanda şi şeful guvernului.

1920 – S-au încheiat lucrările Conferinței de Pace de la Paris (18 ianuarie 1919 – 21 ianuarie 1920), la care a participat inclusiv şi delegaţii din partea României (Ionel I.C.Brătianu, Alexandru Vaida-Voievod, Constantin Angelescu, Victor Antonescu, etc.) şi ai guberniei Basarabia (Ion Pelivan-preşedinte, Ion Codreanu, Sergiu V.Cujbă, Gheorghe Năstase).

1921 – A fost creat Partidul Comunist Italian.

1924 – A murit Vladimir Ilici Lenin (Ulianov), revoluţionar comunist, lider al partidului bolşevic marxist si al revolutiei bolsevice din Rusia;

1941 – S-a născut tenorul spaniol Placido Domingo.

1941 – În România a început Rebeliunea legionară și Pogromul de la București (21-23 ianuarie 1941). După reprimarea ei, Generalul Ion Antonescu a impus o dictatură militară.

1950 – A murit scriitorul britanic George Orwell (“Ferma animalelor”, “1984″, “O gura de aer”, “Omagiul Cataloniei”)

1954 –  Primul submarin bazat pe energie nucleară – “USS Nautilus” este lansat la apă de Statele Unite la Groton, Conneticut.

1957 – În România este emis un decret privind desființarea cotelor obligatorii la produsele agricole vegetale și la lapte, stabilite prin decretele din 1953 si 1955.

1964 – Eugene Ionesco, dramaturg francez de origine română, este ales membru al Academiei Franceze (“Nu”, “Scaunele”, “Neintelegerea”).

1972 – La București s-a deschis reprezentanța Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

1976 – Supersonicul Concorde, rezultatul unei colaborări între specialistii francezi și englezi, a zburat pentru prima oară.

1991 – A decedat prințesa Ileana a României, fiica regelui Ferdinand şi a reginei Maria; (n. 05.01.1909.

1991 – S-a deschis, la București, Oficiul Fondului pentru Copii al Organizației Națiunilor Unite (UNICEF).

 1998 – Papa Ioan Paul al II-lea soseste în vizită la Havana, pentru prima dată în Cuba comunistă; (21.01-25.01.1998).

1999 – Marsul minerilor din Valea Jiului catre Bucuresti.

2009 – Președintele Barack Obama a repetat la Casa Albă jurământul de președinte, pentru a preveni orice contestare. La ceremonia oficială de învestire, emoționat, Obama a inversat câteva cuvinte ale textului jurământului.

Pe 30 octombrie 1961, la ora 11:32 dimineața, deasupra arhipelagului Novaia Zemlia din Oceanul Arctic, Uniunea Sovietică a detonat „Bomba Țarului” – cea mai puternică armă nucleară construită și testată vreodată de omenire.

Dispozitivul, oficial numit AN602, avea o putere proiectată inițial de 100 de megatone, dar a fost redusă la aproximativ 50 de megatone pentru a limita contaminarea radioactivă. Chiar și așa, explozia a fost de peste 3.300 de ori mai puternică decât bomba de la Hiroshima.

Ciuperca atomică s-a ridicat la peste 64 de kilometri înălțime, depășind stratosfera și atingând mezosfera – cea mai înaltă ciupercă nucleară înregistrată vreodată. Șocul seismic a înconjurat planeta de trei ori. Geamurile s-au spart la sute de kilometri distanță, iar unda de șoc a fost simțită chiar și în Norvegia și Finlanda. Temperatura la sol a atins instantaneu mii de grade, iar mingea de foc a avut un diametru de aproape 10 kilometri.

Testul a fost efectuat la o altitudine de circa 4 kilometri, tocmai pentru a evita contaminarea excesivă a solului. Totuși, efectele au fost devastatoare: o undă termică a ars totul pe o rază de zeci de kilometri, iar fulgerul orbitor a fost vizibil de la peste 1.000 de kilometri distanță.

Bomba Țarului nu a fost gândită ca armă practică de luptă – era prea grea, prea mare și prea greu de livrat cu un avion obișnuit. A fost o demonstrație pură de forță supremă: un mesaj adresat direct Statelor Unite, lumii occidentale și propriului popor că Uniunea Sovietică deținea cea mai terifiantă putere distructivă din istorie.

În doar câteva secunde, pe 30 octombrie 1961, omenirea a atins un prag pe care nu l-a mai depășit niciodată. A fost, și rămâne, cel mai puternic foc artificial aprins vreodată pe Pământ – un fulger îngrozitor care a arătat cât de aproape a fost lumea de autodistrugere totală în acei ani tensionați ai Războiului Rece.