Foto :Richard Cottingham – sursa Wikipedia

Unul dintre cei mai notorii criminali în serie din istoria Statelor Unite, Richard Cottingham, cunoscut sub sinistrul supranume de „Tăietorul” datorită modului extrem de violent și mutilant în care își ucidea victimele, a făcut o mărturisire cutremurătoare care a zguduit anchetatorii și opinia publică. După aproape 47 de ani de la comiterea faptei, Cottingham a recunoscut că el este autorul uciderii unei tinere studente la asistență medicală, în vârstă de doar 18 ani, din statul New Jersey.

Crima datează din anii ’70, perioadă în care Cottingham își desfășura activitatea criminală cu o cruzime ieșită din comun, lăsând în urmă scene de coșmar care au marcat pentru totdeauna anchetele poliției. Victima, o adolescentă plină de viață care visa să devină asistentă medicală și să ajute oamenii, a dispărut fără urmă, iar cazul a rămas nerezolvat timp de decenii întregi, devenind unul dintre acele dosare înghețate care bântuie familiile și anchetatorii.

Mărturisirea lui Cottingham, făcută în ultimii ani din închisoare, unde ispășește mai multe condamnări pe viață, a adus în sfârșit un răspuns tragic, dar clar, pentru apropiații tinerei. Detaliile dezvăluite de criminal sunt extrem de brutale și confirmă tiparul său de comportament sadic: răpire, tortură prelungită și mutilare post-mortem – semnele distinctive care i-au adus porecla macabră.

Deși Cottingham a fost condamnat în mai multe cazuri celebre, în special în New York și New Jersey, această mărturisire deschide o nouă pagină dureroasă în istoria crimelor sale. Pentru familia victimei, recunoașterea vine mult prea târziu, după zeci de ani de întrebări fără răspuns, nopți nedormite și speranțe zadarnice. Totuși, mărturisirea oferă un fel de închidere, fie ea cât de dureroasă, într-un caz care părea condamnat să rămână pentru totdeauna în umbră.

Richard Cottingham, ajuns acum la o vârstă înaintată în spatele gratiilor, continuă să fie considerat unul dintre cei mai periculoși și calculați criminali în serie din generația sa. Mărturisirea recentă reamintește lumii întregi că unele secrete întunecate pot rămâne ascunse decenii întregi, până când chiar și cel mai crud făptaș decide, din motive numai de el știute, să le aducă la lumină.

Ziua de 13 ianuarie este marcată în istorie prin evenimente politice, culturale și științifice de mare impact. De la reorganizarea statului roman sub Octavian Augustus în anul 27 î.Hr. până la publicarea celebrului „J’accuse” al lui Émile Zola în 1898 sau scufundarea navei Costa Concordia în 2012, această dată reunește momente care au influențat profund evoluția societății occidentale

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1524 – Radu de la Afumați (1522–1529) primește la Istanbul confirmarea celei de-a doua domnii a Țării Românești.

1602 – S-a publicat piesa lui William Shakespeare, Nevestele vesele din Windsor.

1610 – Galileo Galilei descoperă cel de-al patrulea satelit al planetei Jupiter, Callisto.

1776 – Războiul de independență al Statelor Unite – George Washington intră triumfal în New York, în fruntea trupelor sale.

1855 – Apare săptămînal la Iaşi, Moldova, revista ştiinţifică, istorică şi literară “România literară”, editată de Vasile Alecsandri.În paginile revistei, Alecu Russo publică (în versiune proprie) poemul “Cîntarea României “.

1864 – Împăratul rus Alexandru II-lea a aprobat cererea călugărilor veniţi de la mănăstirea Neamţ de a întemeia la Chiţcani în Basarabia ţaristă, mănăstirea Noul Neamţ.

1866 – S-a născut Constantin I.C. Bratianu, om politic și de stat din România, președinte al Consiliului de ministri din România.

1879 – S-a născut naturalistul român Ioan Borcea; alături de Grigore Antipa, a fost întemeietorul hidrobiologiei în România; fondatorul staţiunii zoologice marine de la Agigea (1926); membru corespondent al Academiei Române; (d. 1936).

1898 – Articolul “J’accuse” al lui Émile Zola a fost publicat în ziarul L’Aurore în legatură cu afacerea Dreyfus.

1906 – A murit Aleksandr Stepanovici Popov, savant fizician ru. În timpul unei ședințe a Sectiei de fizică a Societății ruse de fizică și chimie (7.05.1895), a demonstrat funcționarea primei stații de radioreceptie.(n. 4 martie s.v. /16 martie 1859 s.n. – d. 13 ianuarie /31 decembrie 1905).

1910 – A avut loc prima transmisie radiofonică de operă: Enrico Caruso cântând pe scena Metropolitan-ului din New York este captat la 30 de km distanţă.

1914 – Are loc, la sala Clasic, premiera filmului istoric „Cetatea Neamțului”, după nuvela lui Costache Negruzzi și piesa lui Vasile Alecsandri. Realizat cu mijloace modeste, cu concursul ansamblului Național craiovean, filmul (care s-a pierdut) interesează în special pentru faptul că a fost scris și realizat de scriitorii Emil Gârleanu și Corneliu Moldovan.

1915 – Un cutremur în Avezzano, Italia face 29.800 de victime.

1918 – Chemate de Sfatul Țării, din Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), trupele armatei române și franceze (armata generalului Berthelot) au intrat, aclamate de populatie, în Chisinau.

1918 – Guvernul bolşevic rus condus de Vladimir Ilici Lenin rupe relaţiile diplomatice cu România, între cele două ţări intervenind practic starea de război.

1923 – După instaurarea dictaturii fasciste în Italia, la 29 octombrie 1922, regele îl însărcinează pe Benito Mussolini cu formarea guvernului. crearea Marelui Consiliu Fascist.

1926 – România aderă la Convenția de la Geneva din 9 decembrie 1923, referitoare la regimul internațional al căilor ferate, și la Convenția de la Geneva din 3 noiembrie 1923, privind simplificarea formalităților vamale

1929 – A murit Wyatt Earp, legendarul justiţiar, unul dintre cei mai cunoscuţi pistolari din Vestul sălbatic (n.19.03.1848).

1937 – Cad pe frontul anticomunist de la Majadahonda (Madrid), luptătorii legionari Ion Mota și Vasile Marin, voluntari în războiul anti-comunist din Spania. Moartea lor a produs o adâncă emoție în România, fiind deplansă de mari personalități ale vremii, printre care și N.Iorga.

1941 – Generalul Ion Antonescu efectuează o vizită în Germania, la Berghof, în cursul căreia are o întrevedere cu Adolf Hitler, obținând sprijinul acestuia în conflictul intern dintre conducătorul statului și „Mișcarea Legionară”.

1942 – Producătorul american de automobile Henry Ford primește brevetul pentru automobilul din plastic, care este cu 30% mai ușor decât o mașină obișnuită.

1991 – Procesul de destramare a URSS – Evenimentele din ianuarie 1991 din Lituania. Trupele sovietice au ocupat Departamentul Securității Statului din Lituania. A avut loc atacul asupra televiziunii și centrului de presă din Vilnius, soldat cu morți și raniți.

1999 – Ultima mineriadă: ministrul de Interne, Gavril Dejeu, s-a deplasat la Târgu Jiu şi a convocat o întâlnire de urgenţă cu şefii forţelor de ordine mobilizate în defileul Jiului, pentru a stabili strategia de împiedicare a unei eventuale deplasări la Bucureşti a minerilor grevişti de la Petroşani.

2006 – A fost inaugurată Stația Law-Racoviță, prima stțtie românească permanentă de cercetare și explorare din Antarctica.

2012 – Nava de pasageri de croazieră Costa Concordia se scufundă pe coasta Italiei; 32 de decese, 2 persoane dispărute și 64 de răniți.

2020 –  Oamenii de știință anunță că granulele de praf stelar presolare din meteoritul Murchison s-au format acum cinci până la șapte miliarde de ani și sunt cele mai vechi materiale solide găsite pe Pământ până în prezent.

Ciocănitoarea cu aripi purpurii este o specie fascinantă de pasăre care trăiește în pădurile dense și umede din regiuni precum Malaezia, Indonezia și Brunei. Această creatură elegantă măsoară aproximativ 25-28 de centimetri în lungime și se remarcă prin penajul său viu colorat. Partea superioară a corpului este verde strălucitor, în timp ce aripile și coada dezvăluie nuanțe intense de purpuriu și roșu, care devin vizibile mai ales în zbor. Masculii au o creastă roșie proeminentă pe cap, în contrast cu femelele, care prezintă un model mai discret, cu dungi albe pe gât.

Această pasăre este un maestru al forajului, folosindu-și ciocul puternic și curbat pentru a ciocăni scoarța copacilor în căutarea insectelor, furnicilor și termitelor, care formează baza dietei sale. Limba lungă și lipicioasă o ajută să extragă prada din crăpături adânci. Trăiește de obicei în perechi sau grupuri mici, construindu-și cuiburile în scorburi naturale sau săpate în trunchiuri moi. Perioada de reproducere are loc în sezonul ploios, când femela depune 2-4 ouă albe, pe care ambii părinți le clocesc cu grijă.

Adaptată la mediul tropical, ciocănitoarea cu aripi purpurii evită zonele deschise și preferă pădurile secundare sau plantatiile, unde găsește hrană abundentă. Sunetele sale distinctive, un ciocănit rapid urmat de chemări stridente, răsună prin vegetația luxuriantă, semnalând prezența sa activă. Deși nu este considerată în pericol iminent, defrișările amenință habitatul său, făcând-o un simbol al necesității protejării ecosistemelor forestiere. Observarea acestei păsări în sălbăticie oferă un spectacol de culoare și energie, amintindu-ne de diversitatea uimitoare a naturii.