Curiozități și Istorie
Marșul Copiilor: Epopeea eroică a lui Mary Harris
Published
1 minut agoon
By
Bițuică Dan
În vara anului 1903, când soarele arzător al lunii iulie învăluia străzile prăfuite ale orașelor americane, o femeie cu voință de fier, pe nume Mary Harris, cunoscută sub numele de Mother Jones a pornit o aventură care avea să schimbe pentru totdeauna felul în care lumea privea munca copiilor. Cunoscută drept o apărătoare neobosită a celor oprimați, Mary a adunat un grup de copii muncitori, mulți dintre ei abia ieșiți din leagăn, și a inițiat un marș epic de la Philadelphia până la Oyster Bay, unde președintele Theodore Roosevelt își petrecea zilele libere. Această călătorie nu era doar o simplă plimbare; era un strigăt de revoltă împotriva unui sistem nemilos care transforma inocența copilăriei în sclavie industrială.
Copiii implicați în marș proveneau din medii sărace, orfani sau fii de imigranți, obligați să lucreze în fabrici întunecate, țesătorii zgomotoase sau mine periculoase. Ei manipulau mașinării uriașe, țeseau fire nesfârșite sau extrăgeau cărbune din adâncurile pământului, adesea pentru mai mult de doisprezece ore pe zi, în schimbul unor bănuți care abia le ajungeau pentru o bucată de pâine. Mary, cu experiența ei vastă în luptele sindicale, știa prea bine ororile acestor condiții: accidente frecvente, boli cronice și o copilărie furată. “Acești micuți ar trebui să învețe litere și cifre, nu să-și piardă degetele în roți zimțate!”, răsuna glasul ei puternic în fiecare oprire.
Marșul a început pe 7 iulie, cu un grup de aproximativ o sută de suflete tinere, însoțiți de adulți susținători. Ei au parcurs sute de kilometri pe jos, traversând state precum Pennsylvania și New Jersey, înfruntând ploi torențiale care îi udau până la piele, căldură sufocantă care le usca gâtlejurile și oboseală care le îngreuna pașii. În fiecare oraș sau sat prin care treceau, Mary organiza adunări publice, urcându-se pe cutii sau platforme improvizate pentru a ține discursuri care răscoleau sufletele ascultătorilor. Ea vorbea despre cum copiii erau exploatați de patroni lacomi, cum familiile lor erau condamnate la sărăcie perpetuă și cum societatea întreagă pierdea prin neglijarea educației viitoarelor generații. “Vedeți aceste mâini mici și rănite? Ele ar trebui să țină creioane, nu unelte grele!”, exclama ea, arătând mulțimilor trupurile slabe și fețele palide ale copiilor.
Pe parcurs, marșul a atras atenția presei locale și naționale. Ziarele publicau relatări detaliate despre suferințele copiilor, ilustrând povești sfâșietoare: un băiețel de nouă ani care pierduse un braț într-un accident de fabrică, o fetiță de zece ani care țesea țesături noaptea întreagă, fără să vadă lumina zilei. Susținători entuziaști se alăturau convoiului, oferind hrană, adăpost și încurajări, în timp ce oponenții – patroni influenți sau autorități locale – încercau să îi oprească, invocând legi vagi sau amenințări. Dar nimic nu putea opri determinarea lui Mary; ea continua să mărșăluiască, transformând fiecare obstacol într-o oportunitate de a amplifica mesajul.
După săptămâni de eforturi, pe 23 iulie, grupul a ajuns la Oyster Bay. Deși președintele Roosevelt a refuzat să îi primească personal, probabil temându-se de implicațiile politice, acțiunea a generat un val uriaș de opinie publică. Scrisori de protest curgeau spre Casa Albă, iar dezbaterile în Congres au început să ia avânt. Marșul Copiilor a pus bazele unor reforme esențiale: legi care limitau orele de muncă pentru minori, impuneau vârste minime de angajare și promovau educația obligatorie. Mary Harris a devenit un simbol al rezistenței, inspirând mișcări similare în întreaga lume și demonstrând că o singură voce, unită cu curajul multora, poate răsturna munți de nedreptate.
Această poveste nu este doar o pagină de istorie; este o lecție vie despre puterea solidarității și despre nevoia constantă de a proteja cei mai vulnerabili. Prin marșul ei, Mary a arătat că schimbarea vine nu din palate, ci din stradă, unde bătăile inimilor obișnuite pot zgudui temeliile unui sistem nedrept.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Minunea pătată a Australiei: Pardalotul Pătat
Published
11 minute agoon
17 ianuarie 2026By
Bițuică Dan
Pardalotul pătat (Pardalotus punctatus) este una dintre cele mai mici păsări din Australia, măsurând doar 8-10 centimetri lungime, dar plină de culori vii. Nativă în zonele estice și sudice ale continentului, trăiește în păduri de eucalipt până la altitudini de 2000 de metri.
Masculul are capul, aripile și coada negre, împânzite cu pete albe distincte, sprâncene palide, gât galben și crupă roșie. Adesea detectată prin chemarea sa caracteristică, asemănătoare cu “somn-poate-fi”, care i-a adus porecla de pasăre a durerii de cap în sezonul de reproducere.
Se hrănește cu insecte din frunziș, iar cuiburile le sapă în tuneluri în pământ. Este o specie comună în regiunile fertile, dar greu de observat de aproape datorită obiceiului de a sta sus în coroanele copacilor. Această pasăre mică simbolizează frumusețea ascunsă a naturii australiene, oferind un spectacol de culori și sunete celor atenți.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 17 ianuarie
Published
15 minute agoon
17 ianuarie 2026By
Bițuică Dan
Ziua de 17 ianuarie marchează evenimente istorice majore, precum nașterea lui Benjamin Franklin în 1706, răsturnarea monarhiei hawaiene în 1893, sosirea lui Robert Scott la Polul Sud în 1912, eliberarea Varșoviei de către sovietici și polonezi în 1945, începutul Războiului din Golf în 1991 și cutremurul devastator din Kobe în 1995. Aceste momente reflectă explorări, schimbări politice și dezastre naturale care au influențat lumea.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1468 – A murit Skanderbeg, eroul naţional al poporului albanez conducătorul luptei împotriva dominaţiei otomane.
1524 – Exploratorul italian Verrazano caută un drum spre China.
1595 – În timpul Războaielor religioase din Franța, regele Henric al IV-lea al Franței declară război Spaniei.
1706 – S-a născut la Boston, Benjamin Franklin,ultimul dintr-o familie cu 17 copii. Benjamin Franklin a fost una dintre cele mai faimoase figuri ale istoriei Americii, un om de ştiinţă şi litere si un mare inventator.
1749 – Domnitorul Țării Românești Grigore Ghica dă hrisovul prin care reorganizează învățământul din Țara Românească. Hrisovul stabilește și bugetul Academiei Domnești din București.
1820 – S-a născut Anne Brontë, scriitoare britanică (“Agnes Grey”, “Chiriaşa de la Wildfelt Hall”) (d. 28.05.1849).
1821 – A fost redactat documentul cu caracter constitutional ”Cererile norodului românesc”.
1852 – Marea Britanie a recunoscut independența statului burilor din Transvaal (Africa de Sud).
1859 – Vasile Sturdza este numit de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza primul prim-ministru al Moldovei.
1860 – S-a născut Anton Pavlovici Cehov, scriitor rus (“Doamna cu căţelul”, “Trei surori”, “Livada de vişini”, “Pescăruşul”);
1871 – S-a născut la Botoșani, Nicolae Iorga (d. 27 noiembrie 1940) istoric, documentarist, scriitor, dramaturg, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român de talie mondială.
1893 – A decedat Rutherford B. Hayes, cel de-al 19-lea preşedinte al SUA;
1899 – S-a născut Al Capone, supranumit „Cicatrice” (Scarface), cel care a dominat crima organizată în Chicago din 1925 pînă în 1931
1904 – Piesa de teatru Livada de vișini de Anton Pavlovici Cehov a fost interpretată în premieră la Moscova.
1906 – În baza legii asupra brevetelor de invenţii, se înfiinţează Oficiul român de invenţii, care înregistra atât invenţii româneşti, cât şi “brevete de importaţii”.
1912 – Robert Falcon Scott, căpitan în armata britanică, atinge Polul Sud, la o lună după norvegianul Roald Amundsen.
1913 – Raymond Poincaré este ales președinte al Franței. Își va începe mandatul ca cel de-al 10-lea președinte al Franței la 18 februarie.
1924 – S-a născut scriitorul român Radu Theodoru. Radu Theodoru a fost ofițer de aviație, pilot instructor, pilot de încercare. Devenit scriitor în timpul regimului comunist, a fost distins cu numeroase premii. romanul sau istoric Vulturul – 4 vol. – a fost distins cu Premiul Academiei Române, [1967]. După 1989 având convingeri politice de dreapta a devenit membru fondator al PRM. În urma unui conflict cu Corneliu Vadim Tudor, presedintele PRM, a fost exclus din acest partid.
1929 – A ieșit în lume pentru prima oară, Popeye marinarul, unul dintre cele mai iubite personaje de desene animate.
1933 – În România, are loc noua reducere a salariilor şi pensiilor cu 10-12,5% (a treia “curbă de sacrificiu”), aprobată de Parlament.
1936 – A murit Mateiu I. Caragiale, scriitor român (“Craii de Curtea Veche”, “Remember”); (n.25.03.1885).
1942 – S-a născut Muhammad Ali (pseudonimul lui Cassius Marcellus Clay), primul şi singurul boxer profesionist care a cîştigat campionatul de box la categoria supergrea de trei ori.
1945 – Eliberarea oraşului Varşovia de sub ocupaţia germană.
1946 – Se întruneşte pentru prima dată, la Londra, în palatul Westminster, Consiliul de Securitate al ONU şi sunt adoptate principiile de funcţionare ale acestui organism internaţional.
1949 – Se încheie, cu 11 condamnări la câte 5 ani de închisoare, procesul conducerii Partidului Comunist din SUA.
1957 – URSS și R.P.Chineză au emis o declarație comună prin care condamnau “Doctrina Eisenhower”.
1961 – Este asasinat Patrice Lumumba, prim ministru și om politic din Republica Democratică Congo, astazi Zair; (n. 02.07.1925).
1966 – Se produce gravul incident de la Palomares, în Spania, în care un bombardier american B 57 se ciocnește cu un alt avion și pierde patru bombe nucleare, dintre care una pe fundul mării.
1991 – Moare Regele Olav al V-lea al Norvegiei.
1991 – Helmut Kohl este reales în funcţia de cancelar de către primul parlament al Germaniei unite.
1992 – În timpul vizitei din Coreea de Sud, primul ministru japonez, Kiichi Miyazawa, cere scuze pentru forțarea femeilor coreene în sclavie sexuală în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
1995 – Un cutremur de 7,3 grade pe scara Richter care a avut loc în apropiere de Kobe, Japonia a provocat 6.433 victime umane și a produs pagube materiale.
1998 – Președintele american Bill Clinton, acuzat de hărțuire sexuală de catre Paula Jones, este audiat sub jurămînt timp de cinci ore.
1999 – Ultimatumul greviștilor din Valea Jiului: dacă nu le vor fi satisfăcute cel puțin două dintre revendicări, minerii vor veni la București. Ministrul Industriilor, Radu Berceanu, refuză.
2000 – A decedat Ion Ratiu, membru marcant al PNŢCD, fost vicepreşedinte al partidului, deputat de Cluj (n.6 iunie 1917 la Turda jud. Cluj).
2002 – A murit Camilo José Cela, scriitor spaniol, laureat al Premiului Nobel pe anul 1989.
2010 – În Haiti, s-a declarat starea de urgenţă. Aproximativ 70.000 de morți au fost îngropati în gropi comune, după cutremurul catastrofal care a devastat ţara.
2010 – În Nigeria se produc tulburări grave între grupuri de creștini și musulmani, în urma cărora se înregistrează 200 de morti.
2011 – Începe „Primăvara arabă” în Oman.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Henriette Yvonne Stahl: O viață între pasiune literară și umbre personale
Published
o zi agoon
16 ianuarie 2026By
Bițuică Dan
Henriette Yvonne Stahl a venit pe lume la 9 ianuarie 1900, în Saint-Avold, regiunea Alsacia-Lorena, într-o familie cu rădăcini franceze, fiind fiica lui Henri Stahl, un renumit stenograf și autor al unei metode de stenografie, prieten apropiat al istoricului Nicolae Iorga, și a lui Blanche Bouève, care a suferit de depresie după naștere.
Declarată inițial neviabilă de medici, micuța a supraviețuit și a primit cetățenia română în 1901, odată cu stabilirea familiei în România, unde relația părinților a fost oficializată. A crescut alături de fratele său, sociologul Henri H. Stahl, într-un mediu intelectual stimulator, marcat de influențe europene și românești. A studiat actoria la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București între 1922 și 1925, sub îndrumarea lui Ion Livescu, ceea ce i-a modelat sensibilitatea artistică.
Viața personală a fost tumultoasă: s-a căsătorit în 1954 cu scriitorul Petru Dumitriu, o uniune de scurtă durată, probabil menită să-i asigure protecție socială, deși legătura lor a durat aproximativ un deceniu, în ciuda diferenței de vârstă de 24 de ani. A locuit în București, inițial lângă Parcul Cișmigiu, apoi pe Bulevardul Pake Protopopescu, unde o placă memorială îi cinstește amintirea. A decedat la 25 mai 1984, în București, lăsând în urmă o moștenire literară marcată de naturalism, introspecție psihologică și influențe mistice, combinate cu elemente mondene. A fost elogiată de critici precum Garabet Ibrăileanu și Mihail Sadoveanu pentru profunzimea scrierilor sale interbelice și a primit premii precum cel al Societății Scriitorilor Români pentru debutul cu “Voica” în 1924 și Premiul Femina-Văcărescu pentru nuvelele din “Mătușa Matilda” în 1928.
Opera sa literară îmbină romanul social cu elemente de fantezie și poezie, explorând teme precum existența rurală, descompunerea sufletească, iubirea și adaptabilitatea umană. Debutul în literatură a venit cu poeme în proză în revista Flacăra în 1931, dar consacrarea a adus-o romanul “Voica” (1924), o imagine naturalistă a vieții rurale, retipărit ulterior în 1944 și 1972. Printre cele mai importante romane se numără “Steaua Robilor” (1934), “Între zi și noapte” (1942, reeditat în 1971, un roman cosmopolit cu rafinamente sentimentale și vulgarități), “Marea bucurie” (1947, despre drama exilatului), “Fratele meu, omul” (1965, cu descrieri sociale senzaționale), “Nu mă călca pe umbră” (1969, o fantezie alegorică), “Pontiful” (1972, despre iubirea unei scriitoare pentru un medic insuportabil), “Lena, fata lui Anghel Mărgărit” (1975) și “Drum de foc” (1981). A scris și nuvele, precum cele din “Mătușa Matilda” (1928, incluzând “Mătușa Matilda”, “Nu poate fi”, “Prăbușire” și “La bătălia de la Port Arthur”). În poezie, a publicat antologia “Orizont, linie severă” (1970, creații din 1940-1967), scrisă inițial în franceză și tradusă de ea însăși. Unele opere au fost publicate direct în franceză, precum “Entre jour et nuit” (1969), “Le temoin de l’eternite” (1975) și “Horizon, ligne severe” (1976).
Ca traducătoare, Henriette Yvonne Stahl a adus în limba română capodopere mondiale, traducând integral ciclul “Forsyte Saga” de John Galsworthy din engleză, “La răscruce de vânturi” de Emily Brontë, “Gora” de Rabindranath Tagore, “Genji Monogatari” de Murasaki Shikibu din franceză, “Misterele Parisului” de Eugene Sue, “Laurențiu magnificul” de Marcel Brion și “Drămuitorul de suflete” de André Maurois. Stilul său, influențat de medii rurale și urbane, prezintă existențe neidealizate, cu o perspectivă distanțată și detalii materiale vii, făcând-o una dintre vocile feminine proeminente ale literaturii române interbelice și postbelice.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Marșul Copiilor: Epopeea eroică a lui Mary Harris
Recomandare de carte – „Cafeneaua Luna plină” de Mai Mochizuki
Minunea pătată a Australiei: Pardalotul Pătat
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»


