T.M. Logan livrează un thriller psihologic extrem de tensionat, construit în jurul unei premise simple, dar teribil de eficiente: un joc mortal declanșat printr-un singur mesaj pe telefon.

Sarah, o profesoară dedicată, primește un text anonim: are 29 de secunde să decidă dacă vrea să-l omoare pe un anume om. Persoana vizată este aceeași pentru toți cei cinci destinatari – un bărbat puternic, influent și detestat de fiecare dintre ei din motive foarte personale. Mesajul promite că, dacă aleg „da”, omul va muri fără urmă, iar ei nu vor fi niciodată descoperiți.

Ce urmează este o cursă contracronometru în care fiecare personaj încearcă să înțeleagă: cine a trimis mesajul? De ce tocmai ei cinci? Și, cel mai important – ce vor face cu puterea asta neașteptată?

Romanul alternează perspectivele celor cinci, astfel încât cititorul vede aceeași situație din unghiuri complet diferite, pline de minciuni, secrete și justificări morale tot mai șubrede. Tensiunea crește permanent: suspiciuni între ei, încercări de a afla identitatea expeditorului, momente în care fiecare se întreabă dacă nu cumva el însuși este următoarea țintă.

Stilul lui Logan este direct, cu propoziții scurte și capitole care se termină mereu cu un cârlig. Atmosfera este apăsătoare – nu prin violență grafică, ci prin presiunea morală constantă și prin întrebarea: ce ai face tu în locul lor?

„29 de secunde” este genul de carte pe care o citești rapid, cu inima bătând tare, și pe care o termini întrebându-te serios ce decizie ai lua în acele fatidice 29 de secunde. Nu este cea mai complexă poveste a lui Logan, dar este una dintre cele mai intense și mai deranjante. Recomandată celor care apreciază thrillerele etice, rapide și care te fac să-ți pui întrebări foarte incomode despre tine însuți.

John Marrs revine cu una dintre cele mai neliniștitoare și captivante cărți ale sale. Povestea pornește aparent simplu: un site oferă teste ADN gratuite și rezultate rapide. Câțiva oameni obișnuiți acceptă, fără să bănuiască ce furtună urmează.

În doar câteva zile, protagoniștii descoperă că au zeci, uneori peste o sută de frați și surori vitregi. Relațiile apar haotic: unii se bucură, alții sunt îngroziți, câțiva devin obsedați. Dar firul roșu al romanului nu este doar reuniunea de familie – este teama crescândă că cineva din acest grup imens urmărește să facă rău. Și o face sistematic.

Stilul lui Marrs este ca întotdeauna: propoziții scurte, tăioase, capitole care se termină fix când vrei să continui. Schimbă perspectiva la fiecare capitol, astfel încât cititorul simte că aleargă după mai multe piste în același timp. Personajele sunt credibile și imperfecte: o mamă singură disperată, un tânăr cu probleme de încredere, o femeie aparent perfectă care ascunde fisuri serioase.

„Rămâne în familie” este un thriller psihologic modern, care exploatează excelent fricile actuale legate de intimitatea datelor genetice și de consecințele anonimatului pierdut. Nu este cea mai subtilă carte a lui Marrs, dar este una dintre cele mai tensionate și mai rapide. Perfectă pentru cititorii care vor să fie ținuți lipiți de pagini până la ultimele rânduri, cu inima bătând tare.

Recomandare clară: dacă ți-a plăcut „Oameni de unică folosință” sau „Pasagerul 23”, aceasta este următoarea lectură obligatorie. Atenție doar la un lucru: după ce o termini, s-ar putea să te uiți mult mai suspicios la orice test ADN din reclamă.

Ken Follett reușește din nou să transforme o călătorie obișnuită pe ocean într-o poveste captivantă, aproape imposibil de lăsat din mână. Deși acțiunea se desfășoară aproape în întregime la bordul unui transatlantic luxos, ritmul nu scade nicio clipă.

Personajele sunt numeroase, bine conturate și foarte diferite între ele: un conte englez sărac, o prințesă rusă cu trecut tulbure, un politician american ambițios, un spion german rece, un magnat german de oțel și o tânără revoluționară irlandeză. Toate aceste fire se împletesc cu naturalețe, iar micile minciuni de la începutul voiajului devin, treptat, bombe cu ceas.

Atracția principală a romanului rămâne atmosfera: eleganța din saloanele de clasa întâi, contrastul brutal cu spațiile de jos, zvonurile care circulă fulgerător pe coridoare, teama crescândă că pacea Europei se sfârșește chiar în timp ce ei beau șampanie și dansează.

Dacă îți plac romanele istorice cu ritm alert, intrigi multiple și personaje care evoluează sub presiune, „Noaptea peste ocean” este o lectură foarte plăcută și foarte „de consumat într-o noapte lungă”. Nu e cea mai profundă carte a lui Follett, dar este una dintre cele mai fluide și mai distractive. Recomandată mai ales pentru serile lungi de iarnă.