Născută în 1885 în Dițești, județul Prahova, pe numele real Maria Mihăescu, Mița Biciclista a fost una dintre cele mai controversate și admirate figuri feminine ale Bucureștiului interbelic. Fiică a unei spălătorese, tânăra ambițioasă a început devreme, la doar 14-15 ani, o carieră de curtezană de lux – educată la pensioane în străinătate, vorbea fluent franceza și a avut relații cu personalități de calibru, de la Regele Leopold al Belgiei (primul său amant celebru) până la figuri marcante ale epocii.

Mița a revoluționat moravurile vremii devenind prima femeie din București care s-a plimbat cu bicicleta pe străzile centrale, mai ales pe Calea Victoriei. Gestul i-a adus porecla celebră: ziaristul George Ranetti, presupus îndrăgostit și respins, a botezat-o ironic „Mița Biciclista” în jurul anului 1898. Descrisă ca o femeie micuță (aprox. 1,60 m), blondă cu părul scurt, ochi verzi-albaștri, apărea în ținute extravagante – pantaloni de catifea mov, bluză corai, ghidon de argint – și atrăgea toate privirile aristocraților de la Capșa sau Oteteleşanu.

Era o adevărată „curvă de mare lux” (după expresia istoricului Neagu Djuvara), independentă, care își alegea singură clienții bogați. Se zvonea că a fost curtată de Nicolae Grigorescu, Octavian Goga și chiar de Regele Ferdinand, care i-ar fi dăruit casa impunătoare de pe strada Cristian Tell nr. 9-11 (lângă Biserica Amzei), evaluată la milioane de lei – un monument istoric în stil eclectic cu influențe Art Nouveau, astăzi renovat și redeschis publicului ca spațiu cultural.

Viața ei a fost plină de extravaganțe: trăsură și mașină coupé, servitori polonezi, mese la Athenee Palace, coafor de lux, vacanțe la Paris (unde a câștigat chiar o competiție de eleganță cu biciul împodobit cu flori). Înota în mare în costum sumar (pe atunci un scandal), iar un incident cu un șef de post care a somat-o să iasă din apă s-a încheiat cu o lovitură de umbrelă.

Pe la mijlocul anilor ’40 s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dimitrescu, dar au urmat probleme financiare. A închiriat camere din casă, mutându-se în mansardă, și a continuat să frecventeze localuri scumpe. Se zvonea că își îmbrăca soțul în haine vechi și îl trimitea la cerșit. A refuzat căsătoria cu Regele Manuel al Portugaliei, preferându-l pe doctorul Nicolae Minovici.

Casa sa, celebră azi, a fost abandonată decenii, adăpostind temporar persoane fără adăpost, dar a fost restaurată și redeschisă după 80 de ani (în 2022), devenind un punct instagramabil și cultural al Capitalei.

Mița Biciclista nu era singura legendă a epocii. Bucureștiul interbelic („Micul Paris”) avea mii de femei care practicau prostituția, multe din sărăcie sau îndemn familial. Cele de lux erau poreclite grizete, podărese sau aveau nume memorabile: Napoleon, Lina Magazia, Lili Gheorghiadis, Marie Studenta, Foamea Neagră, Angela Marioțeanu sau Cur de Fier (care locuia luxos în blocul Carlton și a murit la cutremurul din 1940). Matroanele bordelurilor purtau nume precum Șchioapa, Pica, Tanti Berta sau Madam Gonda.

Tarifele variau de la sute la mii de lei, iar cele mai căutate plăteau taxe la stat ca niște „PFA” ale vremii. Multe erau minore venite din provincie, educate în străinătate dacă aveau noroc cu protectori generoși. Regimul comunist le-a „reintegrat” ulterior, multe devenind taxatoare sau căsătorindu-se cu bărbați înstăriți.

Mița Biciclista a murit în 1968, la 83 de ani, săracă în propria casă naționalizată, dar rămâne simbolul unei epoci de extravaganță, independență și scandal. O femeie care a sfidat convențiile și a pedalat liber prin istoria Bucureștiului.

Red-legged partridge, cunoscută la noi și sub numele de potârniche roșie, este una dintre cele mai impresionante și mai iubite păsări de câmp din Europa. Spre deosebire de potârnichea cenușie, mai mică și mai discretă, aceasta iese în evidență prin aspectul său spectaculos: penajul bogat, cu accente calde de castaniu, crem și negru, flancurile decorate cu dungi albe și negre și, mai ales, acele picioare lungi, cărămizii-intense, care îi dau un aer aproape regal.

Trăiește în zonele deschise, cultivate, cu pajiști, vii și lanuri de cereale, preferând locurile însorite și bine drenate. Este o pasăre gregară în afara sezonului de cuibărit: formează grupuri mici, numite „ceve” (de la cuvântul vechi pentru stol), care se mișcă împreună prin iarbă înaltă sau prin miriști, căutând semințe, rădăcini, insecte și lăstari verzi.

Primăvara devine teritorială și vocală. Masculul scoate un strigăt puternic, repetitiv, vesel și clar, care răsună departe peste câmpie: un fel de „ciuc-ciuc-ciuc” ritmic, imposibil de confundat odată ce l-ai auzit. Femela depune 10–15 ouă într-un cuib simplu, ascuns în iarbă, iar ambii părinți au grijă de pui, care sunt capabili să alerge și să zboare foarte repede la doar câteva zile după eclozare.

Deși este o pasăre sălbatică nativă în sud-vestul Europei (Franța, Spania, Portugalia), în multe zone din nord și est (inclusiv România) a fost introdusă pentru vânătoare și s-a aclimatizat bine. Astăzi este considerată o prezență obișnuită în peisajul rural, mai ales în regiunile calde și secetoase.

Elegantă, rapidă, vigilentă și foarte greu de apropiat, red-legged partridge rămâne una dintre vedetele toamnei: când o vezi alergând cu capul sus prin miriște, cu picioarele roșii fulgerând în soarele slab, înțelegi de ce a inspirat atâtea povești și tablouri de vânătoare. O pasăre care, odată văzută, îți rămâne clar întipărită în memorie.

Ziua de 8 ianuarie rămâne una dintre cele mai bogate în momente istorice decisive. De la victoria eroică a generalului Andrew Jackson în Bătălia de la New Orleans (1815), care a consolidat spiritul național american, la celebrul discurs al președintelui Woodrow Wilson cu cele 14 Puncte (1918) – fundamentul păcii după Primul Război Mondial – și până la unicitatea momentului din 1835, când SUA a fost complet fără datorie națională pentru prima (și singura) dată în istorie. În România, data marchează și autorizarea primului partid post-comunist (PNȚCD) în 1990. O zi care îmbină triumfuri militare, viziuni diplomatice și simboluri de independență financiară!

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1297 – Monaco a devenit stat independent, după ce Francisco Grimaldi a cucerit Stânca Monaco. Francesco Grimaldi, descendent al unui guelf din Genova, partizan al Papei, ambasador la curtea lui Frederic I Barbarossa și la cea a emirului Marocului, a debarcat pe țărmul stancos al actualului Principat de Monaco.

1324 – A decedat Marco Polo, celebru călător şi scriitor veneţian. Călătoriile sale din Europa în China lui Kublai Han au fost descrise în lucrarea “Călătoriile lui Marco Polo”;

1392 – A avut loc prima menţiune documentară a “stolnicului” şi “păharnicului” în Muntenia.

1642 – A murit Galileo Galilei, astronom, filosof, fizician italian, considerat unul din „părintii” ştiinţei moderne.

1697 – Studentul Thomas Aikenhead din Edinburgh a fost executat pentru blasfemie. Este ultima execuție de acest fel din Marea Britanie.

1778 – Navigatorul englez James Cook a descoperit insulele Hawaii.

1864 – S-a deschis, după reorganizare, Şcoala Preparandală din Iaşi, sub conducerea lui Titu Maiorescu. Printre cursanţii înscrişi în anul întîi se afla şi Ion Creangă.

1873 – S-a născut Iuliu Maniu, preşedinte al Partidului Naţional Român, apoi al Partidului Naţional Ţărănesc, prim-ministru în mai multe rânduri, opozant al regimului comunist.

1889 – Herman Hollerith a patentat prima mașină de calculat.

1892 – In zilele de 8-9 ianuarie s-a desfășurat la Sibiu, Transilvania, Conferinţa extraordinară a Partidului Naţional Român, care alcătuieşte un memorandum către împăratul austriac Franz Joseph, cuprinzînd revendicările românilor din monarhia austro-ungară. Conferinţa l-a ales preşedinte al partidului pe dr.Ioan Raţiu.

1912 – În Africa de Sud a fost constituit Cogresul Național African (ANC)

1919 – Comitetul Central Săsesc a recunoscut, la Mediaş, actul UNIRII Transilvaniei cu România, de la 1 decembrie 1918.

1926 – Abdul-Aziz ibn Saud devine regele Hedjazului, redenumind țara Arabia Saudită.

1933 – Se constituie la Deva, în România,“organizaţia democratică a ţărănimii muncitoare – Frontul Plugarilor”, sub conducerea dr.Petru Groza.

1935 – S-a născut Elvis Presley, cântăreț și chitarist american, supranumit “regele rock-ului” (d. 1977)

1942 – S-a născut Stephen William Hawking, matematician și fizician britanic, profesor la Universitatea Cambridge. (d. 2018)

1944 – A avut loc Procesul de la Verona, în care au fost judecaţi pentru trădare,18 membri ai Marelui Consiliu Fascist Italian (o parte dintre acestia, printre care Galeazzo Ciano, ginerele lui Mussolini, au fost executaţi, la 12 ianuarie).

1956 – Cinci misionari creștini americani sunt uciși de către tribul Huaorani din Ecuador, la scurt timp după primul contact cu aceștia.

1958 – Americanul Bobby Fischer a câştigat primul lui campionat naţional de şah, la vârsta de 14 ani.

1959 – Generalul Charles de Gaulle a devenit primul preşedinte al celei de a cincea Republici Franceze.

1960 – Pentru prima dată din 1816, în Catedrala Notre–Dame din Paris are loc o nuntă princiară, prințesa Francoise de Bourbon–Parma se cunună cu prințul Eduard von Lobkowitz.

1961 – În Franța, un referendum a dat undă verde autodeterminării Algeriei. În urma unui referendum, poporul francez a răspuns printr-un “Da” masiv la problema dreptului la autodeterminare al coloniei Algeria.

1971 – Se deschide primul festival internaţional al filmului de la Belgrad (FEST), sub deviza “Această minunată lume nouă”.

1990 – Decret al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) privind înfiinţarea Agenţiei Române de Presă (ROMPRES), în subordinea CFSN, prin reorganizarea agentiei Agerpres, care s-a desfiinţat.

1990 – Tribunalul Municipiului Bucureşti autorizează funcţionarea primului partid politic din România post-comunistă, PNŢ-CD, continuator al partidului istoric interzis în 1947. Corneliu Coposu este cel care îl organizează în chiar noaptea de 22-23.12.1989, lansînd un “Apel către ţară”.

1992 – Stabilirea de relaţii diplomatice între România şi Federaţia Rusă.

1996 – A murit François Mitterand, fost preşedinte al Franţei între anii 1981-1995. (n.26.10.1916).

2020 – Un avion Boeing 737-NG al companiei Ukraine International Airlines, având la bord cel puţin 170 de pasageri, s-a prăbuşit la scurt timp după decolarea de pe aeroportul Imam Khomeini din Teheran.