Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 3 ianuarie
Ziua de 3 ianuarie rămâne în istorie prin victorii militare decisive (Bătălia de la Princeton, 1777 – un moment-cheie în Războiul de Independență al SUA), realizări tehnologice (începutul construcției Podului Brooklyn în 1870, prima aselenizare pe fața nevăzută a Lunii de către China în 2019). Totodată, în 1993, președinții George H.W. Bush și Boris Elțin au semnat tratatul START II – unul dintre cele mai importante acorduri de dezarmare nucleară din perioada Războiului Rece.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1322 – A murit regele Filip al V-lea al Franței;
1437 – A murit Caterina de Valois, soţia regelui Henric al V-lea al Angliei; (n. 27.10.1401).
1472 – Domnitorul moldovean Ștefan cel Mare a acordat un important privilegiu comercial negustorilor brașoveni – libertatea comercială deplină în întreaga țară a Moldovei și garantarea securității activității lor,pe teritoriul ţării (documentul era un semn pregătitor al reconcilierii domnului moldovean cu Matia I Corvin, regele Ungariei)
1496 – Leonardo da Vinci testează fără succes o invenție numită de el “mașina de zburat”.
1749 – Apare la Copenhaga, cel mai vechi ziar din lume, “Berlingska Tidende”.
1777 – În Războiul de Independență al Statelor Unite, armata condusă de Generalul american George Washington a învins armata britanică condusă de generalul britanic Charles Cornwallis, în Bătălia de la Princeton, New Jersey.
1795 – A murit Josiah Wedgwood, ceramist englez, inovator al tehnicii industriale a ceramicii de artă.
1805 – Restrângerea dreptului țăranilor moldoveni asupra fânețelor, pășunilor și pădurilor.
1815 – Austria, Marea Britanie și Franța încheie un tratat secret de alianță defensivă, îndreptat împotriva Prusiei și Rusiei.
1833 – Marea Britanie preia controlul asupra Insulelor Falkland.
1843 – Are loc premiera operei “Don Pasquale” de G. Donizetti.
1848 – Joseph Jenkins Roberts depune jurământul în funcția de (primul) președinte al statului independent Republica Africană Liberia.
1853 – Apare, la Sibiu, Telegraful Român «gazeta politică, industrială, comercială și literară», sub îndrumarea episcopului de atunci Andrei Saguna, cu apariție neîntreruptă până azi.
1868 – Restaurația Meiji în Japonia: Șogunatul Tokugawa este abolit; agenți din Satsuma și Chōshū pun mâna pe putere.
1870 – A început construcția podului Brooklyn din New York, Statele Unite.
1875 – Moare lexicograful francez Pierre Larousse; a înființat la Paris casa de editură care îi poartă numele, specializată în lucrări enciclopedice.
1876 – S-a născut Wilhelm Pieck, fostul președinte comunist al Republicii Democrate Germane, ocupată de sovietici; (d.7.09.1960).
1883 – S-a născut Clement Richard Attlee, conducător al Partidului Laburist şi premier al Marii Britanii (intre 1945-1951) ; (d.08.10.1967).
1888 – Este utilizat pentru prima oară telescopul de la Observatorul Lick, având 91 cm în diametru. Era cel mai mare telescop din lume, la acea dată.
1892 – S-a născut J.R.R. Tolkien, scriitor şi profesor britanic, autorul celebrei trilogii “Stăpânulul Inelelor”, care a fost scrisă în 14 ani, iar în anii 60 a dat naștere unui adevărat cult “transatlantic” similar celui creat de Star Trek (“Beowulf: monstri si critici”, “The Silmarillion”); (d.02.09.1973).
1896 – S-a născut actorul George Calboreanu;
1899 – Într-un editorial din ziarul american New York Times, este folosit pentru prima data cuvantul “automobil”.
1903 – Moare Alois Hitler, tatăl lui Adolf Hitler.
1912 – S-a născut Emil Condurachi, istoric si arheolog, Doctor Honoris Causa al Universității din Bruxelles, membru titular din 1955 al Academiei Române ; (d.16.08.1987).
1918 – Consiliul Dirigent din Transilvania trimite un memoriu lui Brătianu în care se spune că vechiul Maramureș se intindea până în slovăcime și cuprindea comitatele Ung, Bereg, Ugocea si Maramureș.
1921 – Turcia încheie un tratat de pace cu Armenia.
1923 – A decedat Jaroslav Hasek, scriitor satiric ceh, creatorul personajului Svejk; (n.30 aprilie 1883).
1924 – Arheologul britanic Howard Carter descoperă sarcofagul lui Tutankhamun în Valea Regilor, lângă Luxor, Egipt.
1925 – Benito Mussolini anunță că preia puterea ca dictator, în Italia și scoate în afara legii partidele de opoziție.
1926 – S-a născut sir George Martin, producătorul englez al discurilor trupei “The Beatles”
1931 – A încetat din viaţă Joseph-Jaques-Cesaire Joffre, mareşal, comandant şef al tuturor armatelor franceze (1915-1916); s-a remarcat în bătălia de la Marna; (n. 12.01.1852).
1934 – În România s-a format un guvern liberal condus de Gheorghe Tătărescu, liderul “tinerilor liberali”.
1937 – EA fost înfiinţată Federaţia Camerelor de Comerţ din Basarabia, România.
1956 – Scriitorul Nicolae Balotă a fost arestat sub acuzația de a fi redactat și multiplicat manifeste anticomuniste și condamnat de Tribunalul Militar București (la data de 5 octombrie 1956) la 7 ani de închisoare corecțională.
1958 – S-a format Federația Indiilor de Vest. A fost o federație efemeră formată din coloniile britanice din Insulele Antile în Marea Caraibilor, care s-a dizolvat la 31 mai 1962.
1959 – Alaska a devenit cel de-al 49-lea stat al SUA.
1961 – Statele Unite rup relațiile diplomatice cu Cuba lui Fidel Castro, ca urmare a naționalizării bunurilor americane din aceasta țară.
1961 – A murit Nicolae Hortolomei, chirurg, membru titular al Academiei Române; a fondat Laboratorul de chirurgie experimentală de la spitalul “Colțea” din București;
1966 – Havana – Se creează Organizația de Solidaritate a Popoarelor din Africa, Asia și America Latină la conferința celor trei continente.
1990 – Consiliul Frontului Salvarii Naționale emite un Decret-lege privind înființarea și înregistrarea oficială a partidelor politice din România, după patru decenii de interdicție comunistă.
1990 – Fostul lider al statului Panama, Manuel Noriega, a fost capturat de forțele americane.
1993 – La Kremlin, George Bush şi Boris Elţîn, președinții S.U.A. și ai Rusiei au semnat Acordul de dezarmare strategică START II care prevedea diminuarea în 10 ani cu două treimi a arsenalelor nucleare strategice ale celor două puteri.
1995 – Anthony Lake, consilier pentru securitate naţională al preşedintelui Bill Clinton, a declarat că Statele Unite ale Americii îşi vor menţine poziţia în privinţa planurilor de a include în NATO fostele state ale blocului sovietic, în ciuda obiecţiilor Moscovei.
2004 – Un Boeing 737 aparținând companiei egiptene private Flash Airlines s-a prăbușit în Marea Roșie; accidentul aviatic s-a soldat cu 148 de morți.
2009 – Trupe israeliene au intrat în Fâşia Gaza, în cadrul celei de-a doua faze a operaţiunii din zonă, Israelul intenţionând să preia controlul asupra unor sectoare din Fâşia Gaza, de unde au fost lansate rachete către teritoriul israelian.
2019 – China a reuşit prima aselenizare realizată vreodată pe faţa nevăzută a Lunii.
2020 – Generalul iranian Qasem Soleimani a fost ucis într-un atac aerian american asupra Aeroportului Internațional din Bagdad.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Într-un colț uitat de lume al Norvegiei de Nord, dincolo de cercul polar arctic, se întinde o mică insulă cu numele de Sommarøy – „insula de vară”. Casele ei pictate în culori stridente (turcoaz electric, galben-canar, roșu aprins, violet intens) par să sfideze atât întunericul polar al iernii, cât și monotonia peisajului nordic. Dar ceea ce face cu adevărat Sommarøy specială nu este culoarea caselor, ci decizia radicală luată de locuitorii săi în iunie 2019: au renunțat oficial la timp.
Totul a început ca o glumă bună între pescari și câțiva tineri din sat. „De ce să ne mai uităm la ceas? Oricum soarele nu apune săptămâni întregi vara, iar iarna nici nu răsare!” Au mers la primăria din Tromsø cu o propunere serioasă: să declare Sommarøy prima „zonă fără timp” de pe planetă. Spre surprinderea tuturor, autoritățile locale au acceptat ideea, iar în doar câteva zile au apărut și gesturile concrete.
Sătenii au strâns toate ceasurile publice din sat – de la cel de la intrare, de la magazinul mic, de la școală și chiar de la bisericuță. Le-au pus într-o cutie mare de lemn, au bătut capacul în cuie și au scris pe el: „Timpul – returnabil la cerere”. Semnul de bun venit de la intrarea în insulă a fost schimbat: „Bine ați venit în Sommarøy. Lăsați timpul aici, vă rugăm.”
De atunci, viața curge după un ritm mult mai vechi decât cel al ceasului cu arc. Pescarii ies pe mare când văd că valurile sunt prietenoase și cerul e clar. Copiii se joacă până obosesc, nu până la o anumită oră. Cine are chef gătește, cine e obosit se culcă – indiferent dacă e miezul nopții sau ora prânzului. Chiar și sărbătorile și întâlnirile au devenit flexibile: „Ne vedem când se aprind primele lumini la casele vecinilor” sau „Venim la cafea după ce termină fluxul”.
Locuitorii spun că schimbarea a adus o liniște neașteptată. Nu mai există expresia „îmi pare rău, am întârziat”. Nu mai există stresul de a prinde autobuzul de la feribot. Nu mai există rușinea de a ajunge ultimul la masă. Timpul, acea tiranie invizibilă care ne ghidează viața în majoritatea locurilor, a fost pur și simplu scos din ecuație.
Desigur, insula nu este complet ruptă de lume. Pentru cei care au nevoie de orar (feribotul, avionul spre Tromsø, programul la spital), există totuși câteva ceasuri ascunse în buzunare sau pe telefoane. Dar în viața de zi cu zi a satului ele sunt ignorate cu bună știință.
Sommarøy a devenit între timp o mică atracție turistică neobișnuită. Oamenii vin să vadă cu ochii lor cum arată un loc în care timpul nu mai are putere. Unii se plimbă nedumeriți, alții se așază pe stânci și privesc ore în șir marea, fără să știe cât e ceasul – și tocmai asta îi face să zâmbească.
Insula asta mică, cu doar câteva zeci de locuitori permanenți, a devenit un fel de manifest viu: o demonstrație simplă și tăcută că, poate, viața ar putea fi trăită și fără graba permanentă, fără numărătoarea inversă, fără sentimentul că fiecare minut trebuie „folosit productiv”.
Aici, pe Sommarøy, timpul nu a dispărut. Doar a fost pus la loc – înapoi în cutia lui de lemn, închisă bine cu cuie ruginite. Și, cel puțin pentru moment, nimeni nu se grăbește să-l scoată de acolo.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Jay-ul albastru este o pasăre de mărime medie, cu un aspect regal și o prezență care îți captează privirea. Penajul său este o explozie de culori: albastru electric pe spate, aripi și coadă, contrastat cu alb pe piept și gri pe față. Ochii săi sunt mici, negri și plini de curiozitate, iar ciocul, ascuțit și puternic, îi permite să se hrănească cu nuci, semințe și chiar cu ouăle altor păsări.
Este o pasăre inteligentă, cunoscută pentru comportamentul său social și vocalizările variate. Se mișcă cu grație prin copaci, zburând cu aripi larg deschise, ca un dans aerian. Își construiește cuibul în ramurile înalte ale arborilor, adesea în păduri de conifere sau mixte.
Jay albastru este un simbol al libertății și al vremii bune, fiind adesea asociat cu soarele și cu natura nealterată. Este o prezență constantă în mitologia și arta locală din zonele unde trăiește, admirat pentru frumusețea sa și pentru inteligența sa.
În zbor, devine o pictură vie – un spectacol de albastru în mișcare, o melodie vizuală care îți amintește că natura este cea mai mare artistă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Data de 5 ianuarie a marcat, de-a lungul secolelor, momente cruciale în evoluția mondială și românească – de la transformări politice și culturale majore, la evenimente care au schimbat cursul istoriei. Din moartea unui titan al literaturii române până la înființarea unor instituții globale, această zi răsfoiește pagini dense ale trecutului nostru comun.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1477 – Bătălia de la Nancy – Carol Temerarul, ducele Burgundiei între 1467 și 1477, este ucis , iar Burgundia devine parte a Franței.
1499 – Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, a refuzat să plătească tribut turcilor.
1500 – Ducele Ludovico Sforza recucerește Milano.
1679 – S-a născut la Roma, compozitorul italian Pietro Filippo Scarlatti ( mort la 22 februarie 1750 la Neapole.
1716 – Nicolae Mavrocordat a fost numit domn al Munteniei, in locul domnitorul Ștefan Cantacuzino.
1762 – A murit Împărăteasa Elisabeta a Rusiei.
1805 – Cea dintâi legiuire care prevede eliberarea unei părţi din moşii de toate servituţile feudale şi transformarea lor în proprietate absolută a boierului – Aşezamântul agrar al lui Alexandru Moruzi.
1819 – Poarta otomană pomulgă un regulament care stabilea ca scaunele de domnie ale Moldovei şi Valahiei să fie ocupate prin rotaţie numai de patru familii fanariote Scarlat Callimachi, Alecu Şuţu, Mihai Şuţu şi Dimitrie Moruzi.
1828 – S-au deschis, la Iaşi, la mănăstirea Trei Ierarhi, cursurile “Şcolii de româneşte şi latineşte”, conduse de Iordache Săulescu.
1847 – S-a născut Nikolai Jukovski, specialist rus în aerodonamică şi hidrodinamică, considerat “părintele” aviaţiei ruse.
1855 – S-a născut King Camp Gillete, inventator american al lamei de bărbierit; (d.09.08.1932).
1859 – Adunarea Electivă a Moldovei l-a ales în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, participant la Revoluția de la 1848 și la lupta pentru Unirea Principatelor Moldovei şi Valahiei.
1874 – S-a născut Joseph Erlanger, medic american, laureat al Premiului Nobel (d. 1965)
1876 – S-a născut Konrad Adenauer, primul cancelar al Republicii Federale Germane (1949-1963).
1878 – S-a născut scriitorul Emil Gârleanu (“Nucul lui Odobac”, “Din lumea celor care nu cuvântă”); (m. 2 iulie 1914).
1896 – Într-o cafenea din oraşul egiptean Alexandria, a avut loc prima proiecţie cinematografică din Egipt şi de pe continentul african.
1909 – S-a născut principesa Ileana a României, fiica regelui Ferdinand şi a reginei Maria; (d. 1991)
1919 – Anton Drexler a fondat Partidului Muncitorilor Germani, care va deveni Partidul Muncitoresc Naţional–Socialist German – partidul nazist.
1924 – Walter P. Chrysler lansează pe piaţă primul său automobil – “Chrysler Six”.
1929 – A murit Nicolai Nicolaievici Romanov, Mare Duce al Rusiei; (n. 1856).
1932 – S-a născut Umberto Eco, scriitor italian și critic literar italian (“Numele Trandafirului”, “Pendulul lui Foucault”, “Opera aperta”, “Semiotica şi filosofia limbajului”).
1933 – A început construirea podului Golden Gate din oraşul San Francisco, SUA.
1933 – A murit Calvin Coolidge, al 30-lea președinte al SUA; (n. 05.07.1872).
1934 – În România, se formează un nou guvern liberal prezidat de Gheorghe Tătărăscu.
1938 – S-a născut regele Spaniei, Juan Carlos I.
1944 – „London Daily Mail” a devenit primul ziar care are ediţii pe cele două maluri ale Atlanticului.
1949 – S-a constituit, la Moscova, Consiliul Economic de Ajutor Reciproc, în replică la Planul Marshall.
1950 – S-a născut Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor şi scriitor român (“Hesperus”, “Pergamentul diafan”, “Eros şi magie în Renaştere”); (d.21.05.1991).
1956 – Elvis Presley a înregistrat “Heartbreak Hotel“.
1957 – Preşedintele american Eisenhower a cerut aprobarea Congresului pentru acţiunile de ajutorare a statelor ameninţate de agresiunea comunistă – “Doctrina Eisenhower”.
1961 – Inaugurarea Teatrului de Comedie din Bucureşti. Primul director al acestui teatru a fost Radu Beligan (1961-1969).
5 ianuarie – 21 august 1968 – Primavara de la Praga. Comunistul reformator Alexander Dubcek devine liderul regimului reformist din Cehoslovacia și inițiază o serie de reforme prin care încearcă instaurarea așa zisului socialism cu față umană.
1970 – A încetat din viaţă fizicianul Max Born, laureat al Premiului Nobel în 1954; (n. 11 decembrie 1882).
1990 – S-a emis Decretul -Lege nr.4 al CFSN privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române.
1997 – Trupele ministerului rus de interne s-au retras de pe teritoriul Republicii separatiste Cecenia, conform ordinului semnat în luna octombrie 1996 de preşedintele rus Boris Elţîn.
2000 – Iugoslavia depune un memoriu la Curtea Internaţională de Justiţie împotriva a opt state membre NATO: Belgia, Canada, Franţa, Italia, Olanda, Portugalia şi Marea Britanie, considerate vinovate că au utilizat forţa împotriva unui stat suveran în ziua când a început bombardarea Iugoslaviei din 24 martie 1999.
2014 – A murit Eusébio, fotbalist portughez.
2023 – În Piața Sfântul Petru din Vatican a avut loc înmormântarea Papei Benedict al XVI-lea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Magazinele PPC Energie din judeţele Călărași, Constanța, Ialomița și Tulcea vor fi închise în perioada 6-7 ianuarie 2026
Ștefan Stan, numit director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Călărași
Primăria Municipiului Călărași anunță startul plății taxelor și impozitelor locale pentru anul 2026
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
