Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 31 decembrie
Curiozități și Istorie
Eroina cu copilul în brațe: Maria Rosetti și flacăra revoluției
Născută Mary Grant în anul 1819 pe insula Guernsey, dintr-un tată scoțian și o mamă franțuzoaică, Maria avea să devină una dintre cele mai îndrăznețe figuri feminine din istoria României. Venită în Țara Românească la fratele său, diplomat britanic, ea îl întâlnește pe Constantin Alexandru Rosetti, un tânăr revoluționar aprig, cu care se căsătorește în 1847. Casa lor devine repede un focar al ideilor noi, unde se adună patrioți precum Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu și alții, plănuind schimbarea.
Anul 1848 aduce furtuna revoluției. Chiar în ziua izbucnirii ei, Maria naște o fetiță, pe care o botează Libertate – un nume ce oglindește visul întregii generații. În loc să stea deoparte, ea se aruncă în vâltoare. Când revoluționarii sunt înfrânți și arestați de turci, Maria face un gest de un curaj uluitor: se deghizează în țărancă simplă, ia pruncul în brațe și urmărește pe malul Dunării corabia care îi ducea pe prizonieri, printre ei și pe soțul ei. Cu riscul vieții, strecoară un bilet salvator lui Rosetti, apoi, alături de pictorul Constantin Daniel Rosenthal, convinge autoritățile austriece să-i elibereze pe captivi. Acest act de vitejie o transformă în legendă, comparată de istorici cu eroine ale altor neamuri.
Exilul la Paris urmează, ani grei în care Maria nu uită cauza românească. Acolo, devine muză pentru Rosenthal, care o pictează ca „România revoluționară” – o femeie puternică, în costum popular, cu tricolorul în mână, simbol al luptei pentru libertate și unire.
Întoarsă în țară, Maria nu se oprește. Devine prima femeie jurnalistă din România, scriind articole despre educație, drepturile femeilor și dragostea de neam. Își crește cei opt copii (doar patru supraviețuiesc), organizează acțiuni caritabile, ajută răniții în războiul din 1877 și promovează ideea că mama educă viitorul națiunii.
Maria Rosetti moare în 1893, lăsând în urmă o moștenire de neșters: dovada că patriotismul nu ține de sânge, ci de inimă. O femeie care, cu copilul în brațe, a salvat revoluționari și a aprins flacăra speranței – un adevărat scenariu de epopee eroică.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Pittta cu brâu malayan – masculul care transformă pădurea în operă de artă
Masculul de pitta cu brâu (Hydrornis irena) este una dintre cele mai colorate și mai discrete bijuterii ale junglei sud-est asiatice. Trăiește exclusiv în pădurile tropicale umede de câmpie din Peninsula Malaya, sudul Thailandei și nordul Sumatrei. Preferă pădurile primare veșnic verzi, inclusiv zonele mlăștinoase, dar poate apărea și la altitudini de până la 1500 m. În pădurile secundare (cele regenerate după tăiere) apare rar și nu rezistă bine pe termen lung.
Are o dietă mixtă, tipică pitte-lor: în principal insecte mari (coleoptere, furnici, termite, lăcuste, omizi, păianjeni) și diverse nevertebrate de pe sol. Completează meniul cu fructe moi și ocazional semințe mici. Caută hrana aproape exclusiv pe pământ, răscolind frunzele și solul moale cu ciocul puternic și cu sărituri scurte.
Este o pasăre extrem de timidă și greu de observat, chiar dacă culorile sale țipă. Trăiește solitar sau în perechi, mai ales în sezonul de cuibărit. Se deplasează prin sărituri scurte și rapide pe sol, rar zboară pe distanțe mari – preferă să rămână ascunsă în umbra densă a subarboretului.
Cântatul masculului este inconfundabil: un răget scurt, gros, gutural (ca un „roar” în surdină) și un sunet descendent repetat „pr-r-r-r-r”. Când e speriat, dispare instantaneu în vegetație.
Deși local poate fi destul de comun în zonele protejate, populația este amenințată de defrișări masive, conversia în plantații de palmier și comerțul ilegal cu păsări exotice. În multe zone a devenit rar sau a dispărut complet.
Dacă ajungi vreodată în Taman Negara, Parcul Național Endau-Rompin sau în rezervațiile din sudul Thailandei… ține ochii în jos și urechile deschise. Dacă norocul îți zâmbește, vei vedea una dintre cele mai spectaculoase păsări ale planetei!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Sfârșitul unei ere: Poșta daneză renunță la scrisori după 400 de ani
Danemarca devine prima țară europeană care oprește definitiv livrarea scrisorilor clasice de către serviciul poștal național. Decizia PostNord vine după pierderi financiare uriașe și o prăbușire dramatică a volumului de corespondență.
În ultimul an, compania a înregistrat un deficit de 428 milioane coroane daneze (aproximativ 57 milioane euro), iar numărul scrisorilor trimise a scăzut cu peste 90% față de anul 2000. „Suntem una dintre cele mai digitalizate societăți din lume, iar oamenii pur și simplu nu mai folosesc scrisorile clasice”, a explicat Andreas Brethvad, purtătorul de cuvânt al PostNord.
Începând din ianuarie, responsabilitatea distribuției scrisorilor va fi preluată integral de compania privată Dao. Danezii vor putea depune corespondența în magazinele Dao și vor folosi timbrele specifice ale acesteia. Compania va primi subvenții de stat de 110 milioane coroane și intenționează să ajungă la o capacitate de procesare de până la 80 de milioane de scrisori pe an, mizând inclusiv pe un posibil reviriment al scrisorilor fizice în rândul generațiilor tinere.
Consecințe vizibile
Măsura va duce la desființarea a circa 1.500 de locuri de muncă și la dispariția emblematicelor cutii poștale roșii. Unele au fost deja vândute la licitație, banii fiind donați cauzelor caritabile, iar cele rămase vor fi refolosite în proiecte de comunitate.
Danemarca urmează astfel un trend european tot mai clar: în țări precum Germania sau Polonia, serviciile poștale tradiționale se restrâng rapid, încercând să supraviețuiască în era comunicării digitale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



