Curiozități și Istorie
Pittta cu brâu malayan – masculul care transformă pădurea în operă de artă
Masculul de pitta cu brâu (Hydrornis irena) este una dintre cele mai colorate și mai discrete bijuterii ale junglei sud-est asiatice. Trăiește exclusiv în pădurile tropicale umede de câmpie din Peninsula Malaya, sudul Thailandei și nordul Sumatrei. Preferă pădurile primare veșnic verzi, inclusiv zonele mlăștinoase, dar poate apărea și la altitudini de până la 1500 m. În pădurile secundare (cele regenerate după tăiere) apare rar și nu rezistă bine pe termen lung.
Are o dietă mixtă, tipică pitte-lor: în principal insecte mari (coleoptere, furnici, termite, lăcuste, omizi, păianjeni) și diverse nevertebrate de pe sol. Completează meniul cu fructe moi și ocazional semințe mici. Caută hrana aproape exclusiv pe pământ, răscolind frunzele și solul moale cu ciocul puternic și cu sărituri scurte.
Este o pasăre extrem de timidă și greu de observat, chiar dacă culorile sale țipă. Trăiește solitar sau în perechi, mai ales în sezonul de cuibărit. Se deplasează prin sărituri scurte și rapide pe sol, rar zboară pe distanțe mari – preferă să rămână ascunsă în umbra densă a subarboretului.
Cântatul masculului este inconfundabil: un răget scurt, gros, gutural (ca un „roar” în surdină) și un sunet descendent repetat „pr-r-r-r-r”. Când e speriat, dispare instantaneu în vegetație.
Deși local poate fi destul de comun în zonele protejate, populația este amenințată de defrișări masive, conversia în plantații de palmier și comerțul ilegal cu păsări exotice. În multe zone a devenit rar sau a dispărut complet.
Dacă ajungi vreodată în Taman Negara, Parcul Național Endau-Rompin sau în rezervațiile din sudul Thailandei… ține ochii în jos și urechile deschise. Dacă norocul îți zâmbește, vei vedea una dintre cele mai spectaculoase păsări ale planetei!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Născută Mary Grant în anul 1819 pe insula Guernsey, dintr-un tată scoțian și o mamă franțuzoaică, Maria avea să devină una dintre cele mai îndrăznețe figuri feminine din istoria României. Venită în Țara Românească la fratele său, diplomat britanic, ea îl întâlnește pe Constantin Alexandru Rosetti, un tânăr revoluționar aprig, cu care se căsătorește în 1847. Casa lor devine repede un focar al ideilor noi, unde se adună patrioți precum Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu și alții, plănuind schimbarea.
Anul 1848 aduce furtuna revoluției. Chiar în ziua izbucnirii ei, Maria naște o fetiță, pe care o botează Libertate – un nume ce oglindește visul întregii generații. În loc să stea deoparte, ea se aruncă în vâltoare. Când revoluționarii sunt înfrânți și arestați de turci, Maria face un gest de un curaj uluitor: se deghizează în țărancă simplă, ia pruncul în brațe și urmărește pe malul Dunării corabia care îi ducea pe prizonieri, printre ei și pe soțul ei. Cu riscul vieții, strecoară un bilet salvator lui Rosetti, apoi, alături de pictorul Constantin Daniel Rosenthal, convinge autoritățile austriece să-i elibereze pe captivi. Acest act de vitejie o transformă în legendă, comparată de istorici cu eroine ale altor neamuri.
Exilul la Paris urmează, ani grei în care Maria nu uită cauza românească. Acolo, devine muză pentru Rosenthal, care o pictează ca „România revoluționară” – o femeie puternică, în costum popular, cu tricolorul în mână, simbol al luptei pentru libertate și unire.
Întoarsă în țară, Maria nu se oprește. Devine prima femeie jurnalistă din România, scriind articole despre educație, drepturile femeilor și dragostea de neam. Își crește cei opt copii (doar patru supraviețuiesc), organizează acțiuni caritabile, ajută răniții în războiul din 1877 și promovează ideea că mama educă viitorul națiunii.
Maria Rosetti moare în 1893, lăsând în urmă o moștenire de neșters: dovada că patriotismul nu ține de sânge, ci de inimă. O femeie care, cu copilul în brațe, a salvat revoluționari și a aprins flacăra speranței – un adevărat scenariu de epopee eroică.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziua de 31 decembrie este cunoscută în întreaga lume drept Revelionul (New Year’s Eve) – ultima zi a anului în calendarul gregorian. Deși nu poartă o semnificație istorică singulară la fel de puternică precum anumite date naționale, reprezintă un moment universal de trecere: bilanțul anului care se încheie, sărbătoarea, focurile de artificii și promisiunile pentru viitor. Istoric vorbind, ziua a fost marcată de câteva evenimente notabile (ex: sfârșitul oficial al Uniunii Sovietice în 1991, primele petreceri moderne de Revelion în Times Square din 1907 sau înființarea Companiei Indiilor de Est Britanice în 1600), dar adevărata ei „putere” rămâne simbolică: închide un capitol și deschide altul, cu speranța că anul nou va fi mai bun
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1596 – S-a născut Petru Movilă, teolog, om de cultură, mitropolit al Kievului, sprijinitor al tiparului în spațiul românesc și fondator a mai multe tipografii.
1617 – S-a născut pictorul spaniol Bartolome Esteban Murillo. A pictat, printre altele, ”Imaculata Concepţie”, ”Viziunea Sf. Anton”, ”Fuga din Egipt”)
1660 – Iacob al II-lea al Angliei este numit Duce de Normandia de Ludovic al XIV-lea al Franței.
1695 – În Anglia regelui William al III-lea se introduce impozitul pe ferestre, pe care populația învață repede cum să-l ocolească: pur și simplu se zidesc ferestrele cu cărămizi.
1719 – A murit John Flamsteed, primul astronom regal englez, cel care a organizat Observatorul din Greenwich şi a alcătuit primul mare catalog modern al stelelor, în care erau notate peste 3 000 de poziţii ale astrelor;
1757 – Împărăteasa Elisabeta I a Rusiei emite ucazul prin care încorporează Königsbergul în Rusia.
1775 – În timpul războiului de independență al SUA, în Bătălia de la Quebec, forțele britanice au respins un atac al Armatei Continentale, capturând orașul Quebec City și obținând susținerea canadienilor francofoni.
1842 – S-a născut la Trifesti, județul Iași, scriitorul și profesorul universitar român Iacob Negruzzi.
1852 – A fost inaugurat solemn Teatrul cel Mare (Teatrul Naţional) din Bucureşti, Muntenia, cu piesa Zoe, sau Un amor românesc.
1853 – A început Bătălia de la Cetate (31 decembrie 1853-6 ianuarie 1854) Bătălia de la Cetate a avut loc în timpul Războiului Crimeii (1853 – 1856). În această luptă o parte a combatanţilor conduşi de Ahmed Paşa au încercat să cucerească oraşul Cetate din Ţara Românească, dar nu au avut succes.
1857 – Regina Victoria a declarat orașul Ottawa capitală a coloniei britanice Canada.
1866 – Avocatul român Ioan Raţiu a prezentat la Viena împăratului Austriei, o petiţie (redactată de George Bariţiu şi semnată de 1493 de intelectuali, negustori, industriaşi şi agricultori români), în care exprima protestul împotriva votării de către Dietă a alipirii Transilvaniei la Ungaria.
1879 – Inventatorul Thomas Edison a făcut prima demonstrație publică a modului în care funcționează lampa electrică, aceasta aducându-i porecla de “vrajitorul din Menlo Park”, după numele localității unde își avea laboratorul.
1880 – S-a născut George Marshall, laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1953 pentru Planul Marshall (d. 1959)
1889 – S-a stins din viaţă la Iaşi marele povestitor român Ion Creangă. (n. 1839)
1907 – Prima dată când sărbătorirea Ajunului Anului Nou se desfășoară în Times Square (cunoscută atunci drept Longacre Square) din Manhattan.
1913 – În România, guvernul condus de Titu Maiorescu, a demisionat.
1916 – A avut loc cel mai grav accident feroviar din România – Catastrofa feroviară de la Ciurea – soldată cu peste 1000 de morți.
1925 – În România, Consiliul de Coroană a ratificat renunțarea prințului Carol al II–lea la succesiunea tronului în favoarea fiului său, Mihai.
1930 – A fost promulgată în România Legea pentru reducerea lefurilor salariaţilor publici în valoare de circa 10%, aplicată începînd din ianuarie 1931. Legea este cunoscută ca “prima curbă de sacrificiu“.
1936 – A fost descoperit cortizonul de către biochimistul american John Cowdery Kendall (Premiul Nobel pentru Chimie, 1962)
1938 – Celebrul test cu fiolă, efectuat pentru depistarea şoferilor aflaţi în stare de ebrietate, a fost introdus pentru prima dată, în Indianapolis (SUA).
1944 – Al Doilea Război Mondial – Ungaria declară război Germaniei naziste.
1946 – Președintele american Harry Truman a declarat oficial sfârşitul celui de–al II–lea Război Mondial.
1955 – General Motors devine prima corporație din Statele Unite care produce peste 1 miliard $ într-un an.
1956 – Oficial, TVR transmite, prima emisiune de televiziune din România.
1961 – S-a pus punct Planului Marshall, în cadrul căruia au fost distribuiți peste 12 miliarde de dolari pentru reconstruirea țărilor europene afectate de război.
1963 – S-a destrămat Federația Centraficană, din aceasta formându-se trei state: Zambia, Malawi și Rhodesia.
1983 – În Nigeria o lovitură de stat condusă de generalul maior Muhammadu Buhari sfârșește a Doua Republică Nigeriană.
1989 – În România, s-a înființat Grupul pentru Dialog Social (GDS), prima organizație non-guvernamentală liberă înființată după Revoluția Anticomunistă din România (14 – 25 decembrie 1989)
1989 – Un comitet de inițiativă format din membri PCR a lansat un apel către toți românii care au avut “carnet rosu”, să sprijine convocarea unui congres extraordinar care să hotărască autodizolvarea acestei formațiuni politice și predarea patrimoniului acesteia.
1989 – A fost emis Decretul-lege nr. 8, privind înregistrarea și funcționarea partidelor politice și a organizațiilor obștești in România; a fost emis Decretul-lege nr. 10, privind constituirea, organizarea și functionarea Guvernului României.
1991 – Uniunea Sovietică a fost dizolvată în mod oficial.
1992 – Cehoslovacia se dizolvă. Rezultatul este formarea a două state independente: Republica Cehă, cu capitala la Praga și Slovacia cu capitala la Bratislava.
1999 – Boris Eltin a demisionat din funcția de șef al statului rus, președinția Rusiei fiind preluată de prim-ministrul Vladimir Putin.
1999 – Canalul Panama a trecut complet sub jurisdicția statului Panama (inclusiv toate terenurile adiacente canalului cunoscute sub numele de Zona Canalului Panama). Retrocedarea s-a facut în baza acordului din anul 1977 dintre cele două țări, cunoscut sub numele de Tratatul Torrijos- Carter.
2004 – A fost inaugurat oficial la Taipei, în Taiwan, cel mai mare zgârie-nori din lume la acea dată, înalt de 509 metri. A fost depașit în anul 2010 de cladirea Burj Khalifa din Dubai, care a ajuns la 829.8 m în înălțime.
2008 – Televiziunea Română, lansează oficial pe 31 decembrie, este lansat, efemer, canalul de informație “TVR Info“.
2019 – Autoritățile din orașul Wuhan, RP Chineză au anunțat un focar de infecție cu o pneumonie cu cauze necunoscute, care avea să fie ulterior identificată drept COVID-19, o boală virală contagioasă care a produs o pandemie în anul următor.
2020 – Programul software, Adobe Flash Player, a încetat să mai funcționeze.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Danemarca devine prima țară europeană care oprește definitiv livrarea scrisorilor clasice de către serviciul poștal național. Decizia PostNord vine după pierderi financiare uriașe și o prăbușire dramatică a volumului de corespondență.
În ultimul an, compania a înregistrat un deficit de 428 milioane coroane daneze (aproximativ 57 milioane euro), iar numărul scrisorilor trimise a scăzut cu peste 90% față de anul 2000. „Suntem una dintre cele mai digitalizate societăți din lume, iar oamenii pur și simplu nu mai folosesc scrisorile clasice”, a explicat Andreas Brethvad, purtătorul de cuvânt al PostNord.
Începând din ianuarie, responsabilitatea distribuției scrisorilor va fi preluată integral de compania privată Dao. Danezii vor putea depune corespondența în magazinele Dao și vor folosi timbrele specifice ale acesteia. Compania va primi subvenții de stat de 110 milioane coroane și intenționează să ajungă la o capacitate de procesare de până la 80 de milioane de scrisori pe an, mizând inclusiv pe un posibil reviriment al scrisorilor fizice în rândul generațiilor tinere.
Consecințe vizibile
Măsura va duce la desființarea a circa 1.500 de locuri de muncă și la dispariția emblematicelor cutii poștale roșii. Unele au fost deja vândute la licitație, banii fiind donați cauzelor caritabile, iar cele rămase vor fi refolosite în proiecte de comunitate.
Danemarca urmează astfel un trend european tot mai clar: în țări precum Germania sau Polonia, serviciile poștale tradiționale se restrâng rapid, încercând să supraviețuiască în era comunicării digitale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Tragedie dublă în Portul Constanța: explozie la utilaj și două vieți pierdute
ECOAQUA S.A. vă urează un An Nou fericit!
Eroina cu copilul în brațe: Maria Rosetti și flacăra revoluției
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
