Moș Crăciun, așa cum îl cunoaștem noi astăzi, este rezultatul unei îndelungate și spectaculoase îmbinări culturale care se întinde pe mai bine de 1.700 de ani.
Rădăcinile cele mai adânci duc la Sfântul Nicolae (aprox. 270–343 d.Hr.), episcopul din Myra (azi Demre, Turcia), celebru pentru generozitatea sa față de copii și săraci. Legendele spun că arunca pungi cu bani pe fereastră sau în coșul de fum pentru a ajuta familii nevoiașe. După moarte, a devenit unul dintre cei mai venerați sfinți din creștinătate, iar ziua de 6 decembrie (Ziua Sf. Nicolae) a rămas mult timp ziua principală a darurilor în multe țări europene.
În nordul Europei, în special în zonele germanice și scandinave, tradiția creștină s-a suprapus peste mult mai vechi obiceiuri pre-creștine legate de Odin și solstițiul de iarnă (Yule). Odin călătorea pe cerul nopții cu cei opt cai (uneori considerați strămoșii renilor), aducea daruri copiilor cuminți și pedepsea pe cei obraznici. Copiii puneau cizmele la fereastră pentru a primi daruri (sau cărbuni).
În secolele XVII–XVIII, în Olanda apare Sinterklaas – o versiune mai blândă, mai „creștină” a Sfântului Nicolae, care ajungea cu vaporul din Spania și era însoțit de Zwarte Piet (Petrus cel Negru). Coloniștii olandezi au dus această tradiție în America (New Amsterdam → New York).
Marea transformare modernă s-a produs în Statele Unite ale Americii în secolul al XIX-lea:
- 1823 – poemul „A Visit from St. Nicholas” (cunoscut și ca „’Twas the Night Before Christmas”) de Clement Clarke Moore introduce renii zburători, sania, livrarea prin horn și imaginea unui Moș Crăciun vesel, dolofan, cu trăsuri de spiriduș.
- Sfârșitul secolului XIX – începutul secolului XX – ilustrațiile lui Thomas Nast (pentru Harper’s Weekly) stabilesc aproape definitiv imaginea vizuală: bătrân cu barbă albă lungă, costum roșu cu tivitură albă, curea neagră, cizme.
- 1931 – Coca-Cola comandă campanii publicitare cu Moș Crăciun desenat de Haddon Sundblom. Aceste imagini extrem de populare au standardizat definitiv costumul roșu cu alb și aspectul jovial, dolofan, cu obrajii roșii.
Astfel, personajul modern Moș Crăciun reprezintă o sinteză extraordinară:
- generozitatea creștină a Sf. Nicolae
- elemente păgâne nordice (Odin, cer, animale magice)
- folclor european medieval și modern timpuriu
- imaginația romantică americană din sec. XIX
- forța covârșitoare a publicității și culturii de masă din secolul XX
Astăzi, Moș Crăciun este probabil cel mai recunoscut și iubit personaj fictiv din întreaga lume, depășind granițe religioase, culturale și chiar ideologice – un simbol universal al generozității, bucuriei și speranței din perioada de iarnă.
