Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 23 decembrie
Ziua de 23 decembrie ocupă un loc important în istorie, atât la nivel global, cât și în context românesc. Printre cele mai semnificative momente se numără:
Pe 23 decembrie 1989, în plină Revoluție Anticomunistă, Nicolae și Elena Ceaușescu au fost capturați după fuga din București, eveniment care a accelerat căderea regimului comunist și a marcat începutul unei noi ere pentru țară – adesea numită “prima zi fără comunism după peste 40 de ani”.
În 1888, Vincent van Gogh și-a tăiat o parte din urechea stângă în urma unui episod psihotic; în 1938, Otto Hahn și Fritz Strassmann au realizat prima fisiune nucleară, deschizând drumul erei atomice; în 1947, a fost demonstrat tranzistorul, revoluționând electronica modernă.
Alte evenimente notabile includ descoperirea satelitului Rhea al lui Saturn (1672) sau salvarea supraviețuitorilor accidentului aviatic din Anzi (1972). Pentru România, această dată rămâne profund legată de transformarea democratică din 1989.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
962 – Razboiul arabo – bizantin: Trupele bizantine conduse de viitorul împărat Nichifor Focas , au luat cu asalt orașul Alep din Siria.
1230 – A decedat regina Angliei Berengaria de Navara ( n.cca. 1165–1170) , soția regelui Richard I al Angliei.
1620 – În actualul Massachusetts, a început construcția Coloniei Plymouth, la câteva zile după debarcarea coloniștilor englezi.
1672 – Italianul Giovanni Cassini a descoperit Rhea, al doilea satelit ca mărime al lui Saturn.
1688 – Ca parte a Revoluției Glorioase, regele Iacob al II-lea al Angliei părăsește Anglia pentru Paris, Franța după ce a fost detronat în favoarea nepotului său, William de Orania și a fiicei sale Mary.
1723 – A murit Filip al II-lea, Duce de Orléans, regent până la majoratul regelui Ludovic al XV-lea al Franţei ; (n. 02.08.1674).
1806 – Războiul ruso-turc (1806-1812) – în primele lupte care s-au dat după ocuparea Moldovei, la Fierbinţi şi la Olteanu, ruşii au ieşit victorioşi. Au intrat în Bucureşti la 25 dec. 1806, reinstalându-l pe tron pe Constantin Ipsilanti.
1823 – S-a născut Alexandru Flechtenmacher, compozitor, violonist și dirijor român născut la Iași, autorul melodiei “Hora Unirii”.
1849 – Execuția lui Fiodor Dostoievski a fost anulată în ultima clipă.
1884 – S-a născut Nicolae Malaxa, inginer şi întreprinzător român;
1888 – În timpul unei crize a bolii sale mintale, Vincent van Gogh l-a amenințat pe prietenul său Paul Gauguin cu un brici, după care a fugit la un bordel, și-a tăiat partea inferioară a lobului urechii stângi, și i-a dat-o în grijă unei prostituate.
1896 – S-a născut Giuseppe Tomasi di Lampedusa, scriitor italian, autorul celebrului roman “Ghepardul”; (m. 23 iulie 1957).
1907 – În România, a fost adoptată o lege pentru Învoielile agricole prin care s-au interzis formal munca sau dijma la tarla, precum și dările suplimentare în natură sau bani.
1909 – Se naşte la Bucureşti, principesa Ileana, penultimul copil al regelui Ferdinand al României şi al reginei Maria.
1910 – S-a născut Infanta Dona Maria de las Mercedes des Bourbon, mama regelui Juan Carlos al Spaniei (m. 2 ianuarie 2000).
1914 – Vasile Lucaciu şi Octavian Goga demisionează din Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania.
1918 – S-a născut Helmut Schmidt, cancelar al Germaniei în perioada 1974-1982.
1919 – Un cutremur de pamânt în Mexic a făcut peste 7.000 de victime.
1920 – Irlanda de Nord (Ulster) a fost separată administrativ de restul Irlandei şi a fost semnat “Ireland Act”. Parlamentul s-a împărţit în două: unul la Dublin şi celălalt la Belfast.
1941 – Al Doilea Război Mondial – Dupa 15 zile de lupte, Armata Imperială Japoneză ocupă Insula Wake .
1941 – Premiera, la Opera Română din Bucureşti, a operei “Capra cu trei iezi”, de Alexandru Zirra (libret Al. Zirra, după povestea lui Ion Creangă).
1947 – La Laboratoarele Bell a avut loc prima demonstrație a funcționării tranzistorului.
1948 – În Japonia au fost executati opt criminali de război, printre care şi fostul premier Hideiki Tojo.
1953 – A fost executat Lavrenti Beria, fost sef al Poliției politice sovietice; (n. 1899).
1954 – A avut loc primul transplant de organe la om, la un spital din Boston. În premieră mondială, medicii Murray și Harrison au transplantat un rinichi.
1963 – Cargoul “Bucuresti” a anocorat în portul Constanța, devenind prima navă sub pavilion românesc care a efectuat o călătorie în jurul Pământului. Călătoria Cargoului Bucureşti a durat 144 de zile.
1964 – Un ciclon a afectat Ceylonul cauzând moartea a peste 2000 de persoane.
1968 – Cei 82 de marinari de pe nava spion americană Pueblo sunt eliberați de autoritațile comuniste nord-coreene, după unsprezece luni de la capturarea lor.
1972 – Un cutremur cu magnitudinea de 6,5 a lovit capitala Nicaraguei, Managua, omorând peste 10.000 de oameni.
1972 – Cei 16 supraviețuitori ai dezastrului zborului Andes au fost salvați după 73 de zile; ei au supraviețuit prin canibalism.
1979 – Trupele sovietice au ocupat orașul Kabul, capitala Afganistanului.
1986 – Dick Rutan şi Jeana Yeager au terminat primul zbor în jurul lumii cu un avion numit Voyager, fără să-l realimenteze cu combustibil. Zborul s-a efectuat pe o distanță de 40. 212 km. și a durat 9 zile,3 minute si 44 secunde.
1989 – Revoluția Anticomunistă din România (16 – 25 decembrie 1989): Prima zi fără comunism a românilor, după mai bine de 40 de ani.
1990 – La Aeroportul Otopeni s-a dezvelit un monument din marmură pe care sunt gravate numele celor care şi-au pierdut viaţa în acest loc, în timpul evenimentelor din decembrie 1989.
1990 – Printr-un referendum, populația Sloveniei votează în proportie de 88% pentru independența țării față de Iugoslavia.
1994 – R. Moldova adopta Legea privind statutul special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri).
2013 – A decedat generalul rus Mihail Kalasnikov, proiectant de arme de foc, între care și faimosul pistol mitralieră care îi poartă numele; (n. 10 noiembrie 1919)
2020 – Noul guvern PNL-USR-PLUS-UDMR, condus de Florin Cîțu, este învestit de Parlament cu 260 de voturi „pentru” și 186 „împotrivă”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cucul este una dintre cele mai fascinante și recunoscute păsări din natură, vestitorul clasic al primăverii prin strigătul său inconfundabil, care răsună în păduri și pe câmpii. Această pasăre de talie medie, cu un corp zvelt, aripi lungi și coadă alungită, are un penaj elegant: masculii sunt predominant cenușii pe spate și cap, cu partea ventrală albă striată cu negru, în timp ce femelele pot avea nuanțe mai ruginii. Adesea confundat la distanță cu un șoim mic datorită siluetei, cucul zboară rapid și discret, fiind mai des auzit decât văzut.
Sosind în Europa și România primăvara târziu, din zonele de iernat din Africa, cucul preferă habitate variate: păduri deschise, margini de pădure, pajiști, stufărișuri și chiar zone agricole. Este o pasăre insectivoră, hrănindu-se în principal cu omizi păroase – pe care alte păsări le evită – și alte insecte, contribuind astfel la echilibrul ecosistemului prin controlul dăunătorilor.
Cel mai intrigant aspect al cucului este comportamentul său reproductiv: este un parazit de cuib obligatoriu. Femela nu își construiește propriul cuib și nu își crește puii. În schimb, observă cu atenție alte specii mai mici – precum sturzi de stuf, codroși sau pietrari – și depune un ou în cuibul lor, adesea îndepărtând unul dintre ouăle gazdei. Ouăle cucului imită remarcabil culoarea și modelul celor ale gazdei, crescând șansele de acceptare. După eclozare, puiul de cuc, mai mare și mai viguros, împinge instinctiv ouăle sau puii gazdei afară din cuib, monopolizând hrana oferită de părinții adoptivi înșelați.
Acest obicei străvechi a inspirat numeroase legende și expresii populare, simbolizând uneori viclenia sau trecerea timpului. Deși pare crud, este o adaptare evolutivă perfectă care asigură supraviețuirea speciei. Cucul rămâne o pasăre comună, dar discretă, care încântă prin cântec și intrigă prin secretele sale ascunse în cuiburile altora.
O întâlnire cu cucul în natură este întotdeauna un moment magic, amintindu-ne de minunile și misterele lumii sălbatice!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În zorii iernii lui 1834, când vântul rece al Dunării purta încă ecoul veacurilor de umilință, un vis îndrăzneț a luat chip de lemn și pânze. Sub domnia lui Alexandru Ghica Vodă, în șantierul de lângă Giurgiu, din stejar românesc și fier românesc, s-a născut Marița – o grațioasă corabie de tip bric, botezată după domnița Marița, soția viitorului principe Gheorghe Bibescu.
Armator era hatmanul Alexandru Vilara, același semnatar cutezător al memoriilor care cereau eliberarea țării de sub jugul otoman. La 7 decembrie 1834, din portul Sulina, sub ochii uimiți ai lumii, Marița a ridicat pentru prima dată în istorie pavilionul tricolor al Țării Românești. La cârmă se afla căpitanul Ioan Cristescu, „supus născut chiar în Țara Românească”, iar în cală zăceau 300 de chile de grâu – rodul pământului liber.
Destinația: Constantinopolul. Misiunea: să arate că un neam care a trăit nu moare lesne.
Cezar Bolliac, martor și bard al clipei, i-a dedicat versuri ce ard și azi:
„Corabie frumoasă! Te du, te du, grăbește
Pe țărmuri depărtate aleargă, povestește
Că lesne-așa nu moare un neam ce a trăit
Că tirania poate un om să prăpădească,
Dar viața unei nații nu poate să sleiască.”
A fost singurul ei voiaj sub culorile noastre. La întoarcere, încărcată cu butii de vin, a înfruntat două furtuni crâncene. Ultima, nemiloasă, a sfâșiat-o; echipajul a fost nevoit să arunce prețioasa încărcătură peste bord ca să-și salveze viața și nava. Marița a supraviețuit avariată grav, dar mesajul ei a rămas neatins.
După patru secole în care nici un vas românesc nu avusese voie să arboreze propriul steag pe Dunăre și pe Marea Neagră, Marița a fost prima. O corabie mică, un curaj uriaș, un început de demnitate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Samoilă Mârza – Țăranul cu bicicletă care a devenit unicul fotograf al Marii Uniri
Samoilă Mârza nu a fost niciodată un atlet de performanţă, dar era un „sportsman” al epocii sale: militar disciplinat, bun gimnast şi, mai ales, un maestru al bicicletei. Pe portbagajul ruginit al „cailui său de fier” trăia, de ani, cel mai de preţ obiect: aparatul foto cu burduf.
S-a născut în septembrie 1886 în satul Galtiu (comuna Sântimbru, judeţul Alba). După şase clase de liceu, între 1909–1911 învăţă meserie la fotograful sibian Iainek. Iubea fotografia din tot sufletul, dar în 1914 a fost mobilizat în armata austro-ungară. Ca român transilvănean, a luptat pe frontul din Galiţia şi apoi în Italia, unde a făcut parte din secţia de fotografiere şi topografiere. Timp de patru ani a umblat prin tranşee cu bicicleta şi aparatul în spinare, imortalizând ororile războiului.
La 11 noiembrie 1918 se afla în Trieste. Împreună cu alţi soldaţi ardeleni a pornit spre casă pe un drum plin de peripeţii: Viena – Zagreb – Belgrad – Timişoara (drumul prin Budapesta era blocat de unguri). Pe 14 noiembrie, în curtea unei cazărmi din Viena, fotografiază sfințirea drapelului Consiliului Naţional Român. Aude zvonul că la 1 Decembrie va fi o mare adunare la Alba Iulia şi nu mai stă pe gânduri.
Ajunge în satul natal Galtiu pe 27 noiembrie 1918 – după exact patru ani de absenţă. E epuizat, dar nu se odihneşte. Schimbă doi boi pe un aparat foto mai bun (lumea îl crede nebun), îşi recondiţionează bicicleta şi, în doar câteva zile, improvizează un portbagaj solid.
1 Decembrie 1918.
Dimineaţa, înainte de plecare, face trei fotografii în sat: fetele şi flăcăii din Galtiu, gătiţi în straie de sărbătoare, gata să pornească spre Alba Iulia. Apoi pedalează cei 11 km până în cetatea Unirii, ţinând cu o mână ghidonul şi cu cealaltă aparatul care nu încăpea bine pe portbagaj.
Ajunge pe la ora 11. Fotograful oficial angajat, germanul Bach, nu apare niciodată. Lui Samoilă i se refuză categoric accesul în Sala Unirii – nu avea „credenţial”. Rămâne afară, pe câmpul romanilor, şi reuşeşte să tragă exact cinci clişee:
- trei cu mulţimea uriaşă (peste 100.000 de oameni, cât vedeai cu ochii)
- două cu tribunele oficiale, în momentul în care dr. Aurel Vlad şi episcopul Iuliu Hossu citesc Proclamaţia de Unire.
Era o zi mohorâtă, timpul de expunere foarte lung; trebuia să strige cât îl ţineau plămânii ca oamenii să stea nemişcaţi zeci de secunde. Echipamentul – trepied, burduf, clişee de sticlă – cântărea enorm; nu putea alerga după cadre.
Aceste opt fotografii (trei din sat + cinci de la Alba Iulia) sunt singurele imagini autentice care au rămas de la Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie 1918.
În anii următori, Samoilă Mârza devine furnizor al Casei Regale: fotografiază vizita regelui Ferdinand la Alba Iulia (1919), încoronarea de la Alba Iulia (1922), serbările de la Ţebea (1924) şi alte momente importante. În 1924 intervine personal la prim-ministrul Brătianu și obține fonduri ca pictorul Costin Petrescu să termine pictura Catedralei Încoronării.
Dar gloria a fost scurtă. În anii ’60 trăia singur, sărac, într-o căsuță modestă de pe strada Vasile Alecsandri din Alba Iulia. Ca să supraviețuiască, vânduse de-a lungul timpului o parte din clișeele de sticlă… unor negustori de oglinzi, care le foloseau ca suport. În 1967 donează muzeului din Alba Iulia ce mai avea: aparatul, clișeele rămase şi aparatul de mărit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Șomaj în România: Teleorman rămâne județul cu cea mai mare rată, peste 9%. ANOFM a ajutat aproape 150.000 de români să se angajeze în 2025
Ordonanța Trenuleț 2026: Taxe mai mici pentru firme, austeritate la stat și sprijin pentru vulnerabili
Avarii la rețeaua de apă: furnizarea sistată în municipiul Călărași și în localitatea Plevna
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
