Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 20 decembrie
Published
2 luni agoon
By
Bițuică Dan
Pe 20 decembrie 1989, în plină Revoluție Română, Timișoara a intrat în istorie ca primul oraș eliberat de sub regimul comunist. Mii de muncitori și manifestanți au ocupat centrul orașului, în Piața Operei adunându-se peste 100.000 de oameni care strigau împotriva dictaturii lui Nicolae Ceaușescu. Aici s-a născut ideea formării Frontului Democratic Român, iar armata a trecut de partea poporului, marcând un moment decisiv care a declanșat căderea regimului în întreaga țară. Acest eveniment rămâne un simbol al curajului și al sacrificiului pentru libertate în istoria modernă a României.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1191 – Prima atestare documentară a cetății Sibiului, într-un document emis de papa Celestin al III-lea.
1192 – Richard I al Angliei este capturat și luat prizonier de Leopold al V-lea al Austriei în timp ce era în drum spre Anglia după ce a semnat tratatul cu Saladin care a încheiat cea de-a Treia Cruciadă.
1522 – Asediul Rhodosului. Sultanul Suleiman Magnificul acceptă predarea și evacuarea Cavalerilor de Rhodos cunoscuți sub numele de Cavalerii Ospitalieri, supraviețuitori ai asediului otoman al insulei. Aceștia se stabilesc în Malta.
1803 – Provincia Louisiana, cumpărată de Statele Unite de la francezi cu suma de 15 milioane de dolari, este preluată oficial în urma unei ceremonii la New Orleans.
1837 – Apare la Bucureşti, în Muntenia, primul cotidian românesc întitulat “România“, sub redacţia lui Florian Aaron şi Gheorghe Hill, care oglindea viaţa politică, social-economică, ştiinţifică şi culturală a românilor de pe ambele versante ale Carpaţilor, precum şi evenimentele politice din întreaga lume.
1842 – Obșteasca Adunare Extraordinară a Țării Românești a ales ca domn pe Gheorghe Bibescu care a abdicat în iunie 1848.
1852 – S-a născut Ion Mincu, arhitect, întemeietorul școlii naționale românești de arhitectură (d. 1912)
1860 – Carolina de Sud a devenit primul din cele unsprezece state care s-au separat de SUA în preludiul Războiului Civil American formând Statele Confederate ale Americii.
1868 – S-a născut Harvey S. Firestone, industriaș american, pionier al industriei de cauciuc; (d.7 februarie 1938).
1879 – S-a născut Ion Gheorghe Duca, jurist și om politic român; a fost de mai multe ori ministru în guvernul român.
1880 – Lascăr Catargiu este desemnat preşedinte al Partidului Conservator, în urma morţii lui Costache (Manolache) Epureanu survenită la 22 septembrie 1880.
1892 – S-a înfiinţat, din iniţiativa profesorului Mina Minovici, Institutul Medico-Legal (Morga) din Bucureşti, România.
1909 – Adoptarea Legii pentru înființarea Băncilor populare de meseriași și a cooperativelor de producție, consum, construcție și de comerț din România.
1915 – Ultimele trupe australiene sunt evacuate de la Gallipoli, fiind decimate în timpul luptelor sângeroase purtate cu armata turcă.
1915 – Prima audiție, la Ateneul Român din Bucureşti, sub bagheta lui Dimitrie Dinicu, a primului poem simfonic românesc “Acteon” de Alfred Alessandrescu.
1917 – A început Bătălia de la Jaffa (20 – 21 decembrie 1917).
1917 – A luat ființă prima poliție secretă comunistă, după ce Consiliul Comisarilor Poporului din URSS a emis un decret în care se prevedea formarea Comisiei Extraordinare de Combatere a Contrarevoluției (CEKA), condusă de Felix Edmundovici Dzerjinski.
1924 – Hitler este eliberat din închisoarea Landsberg în care fusese încarcerat 264 de zile în urma puciului eșuat de la Munchen. În timpul dețentiei Hitler a scris cartea Mein Kampf, devenită “biblia” nazismului.
1925 – Este promulgată Legea de organizare a Curţii de Casaţie din România.
1936 – S-a tipărit la Cluj ziarul “Poporul“, organul legal de presă al Frontului Plugarilor din România. Ziarul apare până în decembrie 1937.
1937 – Alegeri pentru Parlament. Partidul Totul pentru Ţară câstigă poziţia a treia, cu 66 de locuri în legislativ.
1940 – A fost deschisă prima autostradă din California.
1946 – A fost “etatizată” Banca Naţională a României, primul pas în preluarea controlului comunist asupra pârghiilor economice.
1968 – A încetat din viaţă John Steinbeck, scriitor american (romanele sale “Fructele mâniei” şi “La răsărit de Eden” au fost ecranizări de succes).
1973 – A fost inaugurată noua clădire a Teatrului Naţional “I.L.Caragiale” din Bucureşti.
1987 – Feribotul de pasageri MV Doña Paz, care se îndrepta către capitala statului Filipine, s-a ciocnit cu petrolierul Vector în strâmtoarea Tablas, în apropiere de Marinduque.
1989 – Nicolae Ceaușescu a calificat într-o intervenție televizată evenimentele de la Timișoara drept opera unor „huligani”, respectiv a unor „grupuri fasciste și antinaționale”.
1989 – Intervenția militară a Statelor Unite ale Americii în Panama. Dictatorul Manuel Noriega este arestat de trupele americane și trimis în judecata în fața unui tribunal din Statele Unite.
1997 – A avut loc premiera filmului “La vita é bella” (regia Roberto Begnini) distins, la Cannes, cu Marele Premiu al Juriului şi cu trei Premii Oscar.
1999 – Teritoriul Macao, care a fost timp de 442 de ani colonie portugheză, revine sub suveranitatea Republicii Populare Chineze, cu un statut de Regiune Administrativă Specială.
2000 – Preşedintele ales al Romaniei, Ion Iliescu, a depus jurământul în faţa Camerelor Parlamentului.
2003 – Preşedintele Ion Iliescu a declarat că “a garanta proprietatea este una şi a garanta material este alta”, referindu-se la retrocedarea imobilelor naţionalizate de regimul comunist şi la acordarea de despăgubiri foştilor proprietari.
2004 – Noul preşedinte al României, Traian Băsescu, a depus jurământul în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului.
2007 – Elisabeta a II-a devine cel mai în vârstă monarh al Regatului Unit, surclasând-o pe regina Victoria, care a trăit 81 de ani, 7 luni și 29 de zile.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Honeycreeperul cu guler auriu – o bijuterie rară a pădurilor tropicale
Published
22 de ore agoon
6 februarie 2026By
Bițuică Dan
Honeycreeperul cu guler auriu este una dintre cele mai fascinante păsări ale zonelor tropicale, un adevărat simbol al diversității și al frumuseții naturale. Recunoscut imediat după penajul său intens colorat, masculul poartă un guler strălucitor, de un galben profund, care contrastează puternic cu nuanțele de albastru și negru ale corpului. Femela are un colorit mai discret, adaptat pentru camuflaj, însă păstrează aceeași eleganță specifică speciei.
Această pasăre trăiește în pădurile umede, unde se hrănește în special cu nectar, fructe și mici insecte. Ciocul subțire și ușor curbat îi permite să ajungă în profunzimea florilor, contribuind astfel la polenizarea plantelor. Deși este o specie mică, energia și agilitatea ei sunt remarcabile: se mișcă rapid printre ramuri, iar cântecul său scurt și cristalin se aude adesea înainte ca pasărea să fie zărită.
Honeycreeperul cu guler auriu preferă zonele dense ale pădurii, unde își construiește cuiburi delicate, bine ascunse în vegetație. Este o specie sociabilă, adesea observată în grupuri mici, mai ales în perioadele de hrănire. Prezența sa este un indicator al sănătății ecosistemului, deoarece depinde de păduri intacte și de o bogată diversitate vegetală.
Din păcate, habitatul său este amenințat de defrișări și de degradarea pădurilor tropicale. Deși nu este considerat o specie în pericol imediat, presiunea asupra mediului în care trăiește poate afecta populațiile locale. Protejarea pădurilor și menținerea echilibrului natural sunt esențiale pentru ca această pasăre spectaculoasă să continue să existe în sălbăticie.
Honeycreeperul cu guler auriu rămâne o apariție rară și prețioasă, un exemplu al armoniei dintre culoare, adaptare și fragilitatea lumii naturale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Pactul celor Șapte: Frăția „Nebunilor” care au sfidat Siberia
Published
22 de ore agoon
6 februarie 2026By
Bițuică Dan
În aprilie 1941, când o furtună năprasnică a acoperit cerul Siberiei și a orbit gărzile, șapte prizonieri au decis să joace totul pe o singură carte. Erau oameni diferiți ca origine, temperament și trecut, dar împărțeau aceeași ură față de lanțuri și aceeași credință că libertatea merită orice risc. În acea noapte, au tăiat sârma ghimpată și au pășit în necunoscut, formând ceea ce istoria avea să numească „Pactul celor Șapte”.
Slavomir Rawicz, polonezul cu o voință aproape mistică, era liantul moral al grupului. În jurul lui se strângeau ceilalți, atrași de calmul și hotărârea lui. Alături de el mergea enigmaticul „domnul Smith”, un inginer american capturat în haosul războiului, omul care transforma improvizația în strategie și care vedea soluții acolo unde ceilalți vedeau doar moarte sigură.
Sigmund Makowski, căpitan în armata poloneză, aducea disciplină și luciditate militară, în timp ce sergentul Anton Paluchowicz era forța brută, soldatul care nu ceda nici când trupul îi spunea să se oprească. Anastazi Kolemenos, uriașul leton, era o legendă în sine: un om capabil să care doi pe rând prin zăpadă sau să doboare un copac pentru a face adăpost. În contrast, Edmund Zaro, iugoslavul cu spirit jucăuș, era cel care ținea moralul viu, transformând disperarea în glume și frica în râs amar. Ultimul, Marchinkovas, lituanianul tăcut, era umbra grupului: atent, eficient, neobosit, un om care vorbea puțin, dar acționa decisiv.
Împreună, acești șapte „Nebuni” au pornit într-o călătorie imposibilă, traversând taiga, munți, deșerturi și propriile limite. Nu erau eroi în sensul clasic, ci oameni împinși la extrem, care au ales să sfideze moartea în loc să accepte captivitatea. Pactul lor nu a fost scris pe hârtie, ci în pașii lăsați în zăpada Siberiei și în hotărârea de a nu se întoarce niciodată în lanțuri.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 6 februarie
Published
22 de ore agoon
6 februarie 2026By
Bițuică Dan
Pe 6 februarie s-au petrecut momente istorice majore: ascensiunea Elisabetei a II-a pe tronul Marii Britanii în 1952, marcând începutul uneia dintre cele mai lungi domnii din istorie, și semnarea Tratatului de la Waitangi în 1840, document fondator al Noii Zeelande moderne. În România, data amintește atestarea documentară a Roșiei Montane ca Alburnus Maior
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1665 – S-a născut regina Anna a Marii Britanii (Anne Stuart).
1695 – S-a nascut la Basel in Elvetia, matematicianul Nicolaus II Bernoulli (d.31 iulie 1726 la Sankt Petersburg).
1696 – A apărut, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagovului “Orânduiala slujbei sfinţilor Constantin şi Elena”. Cartea, publicată de către Mihail Iştvanovici, sub îngrijirea lui Antim Ivireanul, era dedicată lui Constantin Brâncoveanu.
1778 – A fost încheiată alianţa franco-americană. În timpul Războiului de Independenţă din America, reprezentanţi ai Statelor Unite şi ai Franţei au semnat, la Paris, Tratatul de Prietenie şi Comerţ şi Tratatul de Alianţă.
1793 – A decedat dramaturgul italian Carlo Goldoni.
1806 – Bătălia de la San Domingo – Victorie navală britanică împotriva francezilor în Caraibe.
1822 – Nava chinezească Tek Sing (supranumită “Titanicul estului”) s-a izbit de un recif lângă Indonezia și s-a scufundat. Aproximativ 1.600 de oameni și-au pierdut viața.
1840: Aniversarea semnării Tratatului de la Waitangi dintre băștinașii maori și coloniștii britanici. Este zi de sărbătoare națională in Noua Zeelandă.
1857 – A apărut la Bucureşti în Muntenia, jurnalul politic şi literar ” Concordia”, sub redacţia lui C.A.Rosetti.
1866 – B.P Hașdeu editează la București revista săptămânală satirico–umoristică „Satyrul” (apare până la 6 iulie 1866).
1885 – Spiru Haret a fost numit secretar general al Ministerului Instrucţiei şi al Cultelor.
1889 – S-a născut Krikor H. Zambaccian, colecţionar şi critic de artă; (m. 18 septembrie 1962).
1898 – A avut loc, la Paris, premiera “Poemei române” compusă de George Enescu. A fost prima sa apariţie publică în calitate de compozitor, la vârsta de 16 ani.
1899 – A murit Prințul Alfred de Saxa-Coburg-Gotha, Prinț de Edinburgh.
1908 – S-a născut, la Ploieşti, scriitorul Geo Bogza; (m. 14 septembrie 1993).
1911 – S-a născut Ronald Reagan, preşedinte al SUA în perioada ianuarie 1981– ianuarie 1989; (d.2004).
1919 – Adunarea Națională rezultată în urma alegerilor din 19 ianuarie 1919 și-a început lucrările în orășelul Weimar, urmând să dea Germaniei o Constituție.
1924 – În România este promulgată o Lege a persoanelor juridice, care preciza condițiile care se cereau îndeplinite de o organizație pentru a obține calitatea de persoană juridică.
1941 – Masacrul din Lunca Prutului (Ținutul Herța).
1945 – A intrat în vigoare Decretul-lege privind statutul naţionalităţilor, potrivit căruia toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii şi se bucură de aceleaşi drepturi civile şi politice fără deosebire de rasă, naţionalitate, limbă sau religie. Statutul prevedea pedepsirea prin lege a manifestărilor urii de rasă sau a naţionalismului.
1952 – A decedat regele George al VI-lea al Regatului Unit.
1952 – Elisabeta a II-a, a fost proclamată regină a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
1955 – S-a stins din viaţă, la penitenciarul Sighet, Constantin Argetoianu.
1990 – Frontul Salvării Naţionale în România s-a înregistrat oficial ca formaţiune politică. Preşedintele formaţiunii a devenit Ion Iliescu.
1991 – Ministerul de Externe român a dat o declaraţie prin care s-a pronunţat pentru desfiinţarea, până la jumătatea anului 1991, a structurilor militare ale Tratatului de la Varşovia.
1996 – Plenul Senatului României a decis că Serviciul de Informaţii Externe (SIE) va fi controlat de o comisie specială a Parlamentului, compusă din cinci membri ai Comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
1999 – Începe Conferința de la Rambouillet, convocată de Grupul de Contact, în scopul negocierii unui acord interimar care să prevadă o „autonomie substanțială” pentru Kosovo.
2000 – În timpul celui de-al doilea război din Cecenia, Rusia ocupă capitala țării Groznâi, iar guvenul care a proclamat independența Republicii Ichkeria (Cecenia) , este forțat să plece in exil.
2001 – Deputaţii români au hotărât interzicerea clonării umane, prin adoptarea unui proiect de lege de ratificare a Convenţiei europene privind protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei şi a Protocolului adiţional al acestei convenţii, semnat la Paris la 12 februarie 1998.
2018 – Compania spațială americană SpaceX a lansat cu succes racheta Falcon Heavy, care face parte din clasa lansatoarelor grele.
2023 – Cutremurele din Turcia și Siria din 6 februarie 2023. Seismul cu magnitudinea de 7,8 care a devastat sudul ţării şi Siria a făcut peste 46.000 de victime, din care 40.689 de morţi în Turcia.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Senatorul independent de Călărași, Cristian Rusu, cere explicații Guvernului privind eliminarea stimulentelor pentru donatorii de sânge
Avancronica etapei 26 – Casa Liga 1
Viitură în creștere la Buzău – Cod roșu de inundații
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»


