În noaptea de 5 spre 6 mai 1950, regimul comunist a declanșat una dintre cele mai ample operațiuni de epurare politică din România postbelică. Cunoscută astăzi sub numele de „Noaptea demnitarilor”, acțiunea a vizat peste 80 de personalități care au marcat decisiv formarea României Moderne. În doar câteva ore, foști prim-miniștri, miniștri, ierarhi ai Bisericii și membri ai Academiei Române au fost ridicați din locuințele lor, fără mandat, fără explicații și fără dreptul de a-și lua rămas bun de la familie.

Operațiunea, coordonată de Ministerul Afacerilor Interne și purtând numele de cod „Dunărea”, a fost executată cu o brutalitate calculată. Constantin I.C. Brătianu, lider liberal în vârstă de 84 de ani, și istoricul Gheorghe Brătianu, una dintre cele mai respectate voci ale medievisticii europene, s-au numărat printre cei arestați. Mulți dintre academicieni au fost scoși din case în pijama, în timp ce bibliotecile lor – rodul unei vieți de cercetare – erau sigilate sau aruncate la gunoi, etichetate drept „material subversiv”.

Destinația finală: Închisoarea Sighet, transformată în loc de detenție pentru elitele considerate indezirabile. Acolo, în celule reci, fără încălzire și cu hrană insuficientă, deținuții au fost supuși unui regim de izolare totală. Li s-a interzis să scrie, să citească sau să comunice între ei. Mulți au fost obligați să execute munci degradante, departe de statutul lor intelectual.

În anii care au urmat, tragedia s-a adâncit. Gheorghe Brătianu a murit în 1953, în condiții încă neelucidate, refuzând până la capăt să-și renege convingerile. Fostul prim-ministru Constantin Argetoianu a sfârșit și el în izolarea de la Sighet. Niciunul dintre cei închiși nu a beneficiat de proces sau apărare. Pentru autoritățile comuniste, ei deveniseră simple „unități de muncă”, obstacole în calea „omului nou”.

Consecințele acestei operațiuni au fost profunde. Prin eliminarea elitelor, regimul a rupt lanțul de transmitere a valorilor intelectuale și morale către generațiile următoare. Universitățile au rămas fără mentori, iar institutele de cercetare au fost populate de activiști de partid fără pregătire reală. „Noaptea demnitarilor” a reprezentat, în esență, o tentativă de amputare a memoriei culturale a României.

Rața cu cioc noduros este una dintre cele mai neobișnuite și impresionante păsări de apă din lume. Masculul adult se remarcă prin ciocul masiv, cărnos, prevăzut la bază cu o protuberanță neagră, noduroasă, extrem de dezvoltată în perioada de împerechere – un adevărat ornament natural care îl face inconfundabil.

Penajul combină culori intense: negru metalizat pe spate și cap, cu reflexii verzi și violet, contrastând puternic cu alb imaculat pe gât și piept. Flancurile sunt decorate cu pete discrete, iar aripile lungi ascund o bandă albă vizibilă doar în zbor.

Femela este mult mai discretă, cu penaj maroniu-cenușiu, fără protuberanța ciocului și cu aspect general mai sobru, adaptat perfect camuflajului în vegetația stufoasă.

Trăiește în zonele umede tropicale și subtropicale – lacuri, râuri lente, mlaștini, delta inundabilă – preferând locurile cu multă vegetație plutitoare și copaci în apropiere, unde cuibărește adesea în scorburi înalte, uneori la zeci de metri de sol.

Se hrănește mai ales cu plante acvatice, semințe, ierburi, dar și cu nevertebrate, moluște și mici pești. Zboară bine, având aripi puternice. Dimineața și seara poate fi văzută în grupuri mici sau perechi, planând grațios deasupra apelor liniștite.

Rața cu cioc noduros rămâne una dintre cele mai spectaculoase și enigmatice păsări de apă, un adevărat simbol al sălbăticiei tropicale intacte.

Ziua de 31 ianuarie marchează în istoria românească moartea domnitorului Mircea cel Bătrân (1418), simbol al rezistenței și expansiunii Țării Românești, dar și evenimente globale precum terminarea Podului lui Traian (106), primul satelit american Explorer 1 (1958) sau dezastrul navetei Columbia (2003).

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

 106 – Se termină reconstrucția podului peste Dunăre (cu o lungime de 1135 m) la Drobeta, de către Apolodor din Damasc. Podul lui Traian a fost un pod construit de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei, între primăvara anului 103 și primăvara anului 105 pe Dunărea de Jos, la est de Porțile de Fier, în orașul Drobeta-Turnu Severin.

1418 – A murit Mircea cel Bătrân, domn al Țării Românești între anii 1386-1418, erou al luptei antiotomane. A fost înmormântat la ctitoria sa de la Cozia, la 4 februarie 1418.

1606 – Guy Fawkes a fost executat pentru rolul său în Complotul Prafului de Pușcă.

1769 – S-a născut Andre- Jacques Garnerin, inventatorul parașutei.

1797 – S-a născut la Viena, compozitorul austriac Franz Peter Schubert; (d. 19 noiembrie 1828).

1834 – Se deschide, la București, Școala de muzică vocală, de declamație și literatură a „Societații Filarmonice”.

1844 – Emanciparea țiganilor aparținând așezămintelor bisericești și mănăstirilor de către Mihail Sturdza, Domnul Moldovei (1834-1849). La 14 ianuarie 1844, au fost eliberați și țiganii robi ai statului.

1853 – A fost inventat laptele praf. Inventatorul american Gail Borden Jr. ( 9 noiembrie 1801- 11 ianuarie 1874) pune la punct procedeul de obținere a laptelui praf. Invenţia lui va avea un succes foarte mare, laptele praf fiind folosit pentru hrănirea soldaţilor, câţiva ani mai târziu, în timpul războiului civil american(1861-1865).

1891 – În Portugalia s-a declanşat prima revoluție republicană.

1901 – A avut loc premiera absolută a capodoperei cehoviene „Trei surori“, la Teatrul de artă din Moscova (regia: K. S. Stanislavski).

1920 – Se inaugurează Universitatea din Cluj, deschisă de Consiliul Dirigent al Ardealului în prezența Regelui Ferdinand I.

1929 – Leon Troţki a fost deportat la Alma Ata, în Kazahstan.

1933 – A murit scriitorul englez John Galsworthy, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1932;

 1942 – Al doilea război mondial – Japonezii au ocupat Peninsula Malacca și marele oraș port Singapore .

1944 – Al doilea război mondial – Debarcarea forțelor aliate în Arhipelagul Marshall din Oceanul Pacific.

1946 – Iugoslavia a adoptat o nouă constituție care a transformat-o într-o federație compusă din șase republici: Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Slovenia.

1950 – Președintele american Harry S. Truman anunță un program pentru dezvoltarea bombei cu hidrogen.

1958 – A avut loc prima lansare reușită în Cosmos a unui satelit construit de SUA – „Explorer 1″.

1961 – Americanii îl lansează pe o orbita circumterestră pe cimpanzeul Ham.

1964 – Guvernele român și suedez hotărăsc să ridice legațiile lor de la Stockholm și București la rangul de ambasade.

1967 – România și Republica Federală Germania au stabilit relații diplomatice la nivel de ambasadă.

1968 – Nauru își câștigă independenţa. Nauru, oficial Republica Nauru, este o țară insulară în teritoriul micronezian al Pacificului de Sud. Ea nu are capitală. Guvernul este la Yaren. Cel mai apropiat vecin este Insula Banaba din Republica Kiribati, 300 km la est. Nauru este cea mai mică țară insulară din lume, având o suprafață de doar 21 km², cea mai mică republică independentă și singurul stat din lume fără o capitală desemnată oficial.

1968 – Trupele comuniste Vietcong au atacat ambasada Statelor Unite din Saigon.

1996 – Astronomul amator japonez Yuji Hyakutake a descoperit cometa care îi poartă numele.

2001 – Se pronunță verdictului în procesul privind atentatul de la Lockerbie, din 1988, în urma căruia cetațeanul libian Abdel Basset Ali al-Megrahi a fost condamnat la închisoare pe viață, iar cel de-al doilea suspect, Al Amine Khalifa Fhimah, a fost achitat de către instanța scoțiană.

2010 – Avatar devine primul film cu încasări de peste 2 miliarde de dolari la nivel mondial.

2020 – Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană, după 47 de ani ca stat membru, din 1 ianuarie 1973 (în Comunitatea Economică Europeană).