Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 10 decembrie
Published
2 luni agoon
By
Bițuică Dan
10 decembrie este Ziua Internațională a Drepturilor Omului, marcată anual în amintirea adoptării, la 10 decembrie 1948, a Declarației Universale a Drepturilor Omului de către ONU – documentul fondator al drepturilor și libertăților fundamentale în lumea modernă.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
1389 – Se încheie intre domnul muntean Mircea cel Bătrân si regele Poloniei, Wladislaw Iagello, Tratatul de la Radom. Principala prevedere consta în sprijin reciproc obligatoriu împotriva dușmanului comun – regele Ungariei – iar sprijinul împotriva altor inamici ai uneia dintre părți era lăsat la aprecierea celuilalt. Tratatul a fost înnoit în 1404 si în 1410.
1510 – Portughezii conduși de amiralul Albuquerque cuceresc orașul indian Goa, puternic centru comercial aflat sub stăpânire musulmană.
1588 – S-a născut Isaac Beeckman, om de știință olandez și filosof; (d. 1637).
1787 – S-a născut pedagogul american Thomas Hopkins Gallaudet, fondatorul școlii pentru copii surdo-muți; (d. 10.09.1851).
1799 – Franța adopta oficial metrul ca unitate de măsură a lungimii.
1804 – S-a născut Carl Gustav Jacob Jacobi, matematician german (d. 1851)
1817 – Mississippi devine cel de-al douăzecilea stat al Statelor Unite ale Americii.
1845 – A fost patentată prima anvelopă pneumatică, creată de inginerul britanic Robert Thompson.
1848 – Charles-Louis-Napoleon Bonaparte a fost ales președinte al Franței, funcție pe care a deținut-o pana in 2 decembrie 1852, când s-a proclamat împărat, sub numele de Napoleon al III-lea.
1868 – La Londra, la intersecția Bridge Street cu Parliament Square, este montat primul semafor din lume: un felinar aflat în vârful unui stâlp metalic înalt de șapte metri, care, alimentat cu gaz, avea o lumină când verde când roșie. Primul semafor electric pentru reglementarea circulației pe străzi, a fost instalat în 1914, în SUA, la Cleveland.
1870 – S-a născut la Craiova, Nicolae Vasilescu-Karpen, fizician și inventator român. (d. 02.03.1964, București).
1896 – A încetat din viață Alfred Nobel, savant suedez, inventatorul dinamitei și inițiatorul Premiului Nobel, cel mai prestigios premiu internațional, decernat anual din 1901 (n. 1833)
1898 – Războiul Hispano-American a luat sfârșit prin semnarea păcii de la Paris, prin care Spania a recunoscut independența Cubei și a cedat Guamul, Filipinele și Porto Rico, Statelor Unite ale Americii.
1901 – La Stockholm, Suedia, au fost decernate primele premii Nobel pentru cercetările în fizică, medicină, chimie, literatură și pace.
1903 – Savanta franceză de origine poloneză, Marie Curie, a primit, alături de soțul ei Pierre Curie și de fizicianul Henri Bequerell, Premiul Nobel pentru Fizică, pentru descoperirile făcute în domeniul radioactivității, devenind prima femeie laureată a acestui premiu.
1904 – Cercetătorul rus Ivan Pavlov a fost recompensat cu premiul Nobel pentru cercetările sale privind sistemul digestiv, in cadrul cărora a descoperit așa-numitele reflexe condiționate.
1919 – România a semnat tratatele de pace cu Austria si Bulgaria, după încheierea Primului Război Mondial.
1922 – A avut loc în marele amfiteatru al Facultății de Medicină din București, un Congres al delegaților studenților anticomuniști din România, care inițiază lupta mișcării studențești împotriva amenințării comuniste si trage un semnal de alarma fata de primejdia care se ridica la granița de răsărit a României, ca urmare a provocărilor sovietice.
1924 – Premiul Nobel pentru Medicină a fost atribuit fiziologului olandez Willem Einthoven, pentru inventarea electrocardiografului.
1924 – S-a născut Mitzura Arghezi, fiica poetului Tudor Arghezi. A avut o carieră de succes în showbizul anilor din perioada comunistă.
1929 – Se inaugurează, în București, Biserica studențească Sf. Anton (Curtea-Veche).
1933 – Prin hotărârea Consiliului de Miniștri, guvernul național liberal scoate în afara legii “Garda de Fier“.
1935 – Primăria orașului București ia hotărârea de a-l proclama pe George Enescu “cetățean de onoare”.
1936 – A murit la vârsta de 69 de ani, scriitorul italian Luigi Pirandello, unul din întemeietorii teatrului modern european.
1936 – Regele Marii Britanii Edward VIII-lea abdicat de pe tron pentru a se putea căsători cu americanca Wallis Simpson, o femeie divorțată, fără sânge albastru.
1938 – Au început filmările la pelicula Pe aripile vântului.
1945 – Olanda devine membră a ONU.
1948 – Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Declarația Universală a Drepturilor Omului.
1950 – Doctorul american Ralph Burke a devenit primul laureat de culoare al Premiului Nobel pentru pace.
1975 – La Oslo, Elena Bonner, soția lui Andrei Saharov, disident rus, unul dintre fondatorii Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Omului, a primit, în numele soțului, Premiul Nobel pentru Pace.
1976 – S-a constituit, la nivel central, Organizația Șoimii Patriei. Aceasta avea rolul de a contribui la „educarea moral-civică a copiilor, în spiritul umanismului, al dragostei și respectului față de patrie și popor, față de Partidul Comunist Român”.
1981 – O boala misterioasa ucide homosexuali in America, informează BBC. Epidemie care făcea victime printre bărbații homosexuali, este în creștere în Statele Unite ale Americii. Boala este declanșată de virusul imunodeficienţei umane (HIV) care a fost pentru prima dată descoperit în 1983., iar boala s-a numit SIDA.
1984 – Adunarea Generala a ONU adopta “Convenția împotriva torturii și altor suferințe sau tratamente pline de cruzime, inumane sau degradante” (Rezoluția 39/46 intrată în vigoare la 26 iun. 1987).
1984 – În Plenara CC al PCR este ales prim-secretar al UTC, Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu.
1990 – A avut loc, la Oslo, ceremonia decernării premiului Nobel pentru pace, președintelui sovietic Mihail Gorbaciov.
1992 – La Geneva, a fost semnat Acordul privind zona de comerț liber dintre România si statele Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS).
1993 – A avut loc la Oslo ceremonia de decernare a premiului Nobel pentru pace, liderului Congresului Național African, Nelson Mandela si președintelui Africii de Sud, Frederik de Klerk.
1995 – Rețeaua americană de televiziune prin cablu CNN a transmis, în premieră, ceremonia de decernare a Premiilor Nobel, organizată la Primăria din Oslo.
1999 – A murit Franjo Tudjman, președintele Croației, considerat părintele Croației independente; (n. 1922).
2000 – Ion Iliescu câștigă al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale impunându-se în fața ultranaționalistului Corneliu Vadim Tudor.
2008 – La o licitație Christie din Londra, diamantul Wittelsbach Blue este vândut cu 16,4 milioane de lire sterline, cel mai mare preț plătit vreodată la o licitație pentru un diamant.
2017 – În București precum și în multe alte orașe dim România și din afara țării, au avut loc proteste împotriva modificării legilor justiției.
2020 – Autoritățile anunță că Bucureștiul va găzdui Centrul Cyber al Uniunii Europene, prima structură a Uniunii Europene de pe teritoriul României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Gaița cu coroană de catifea – Bijuteria albastră a pădurilor sud-americane
Published
5 ore agoon
1 februarie 2026By
Bițuică Dan
Gaița cu creastă de pluș impresionează prin penajul intens albastru-violet, contrastant cu negrul capului și al gâtului și cu galbenul-crem de pe abdomen și vârfurile cozii. Cea mai distinctivă trăsătură rămâne creasta scurtă, rotunjită, cu aspect de pluș moale, care îi dă un aer regal și aparte.
Trăiește în pădurile subtropicale, zonele împădurite și marginile pădurilor din sud-vestul Braziliei, Bolivia, Paraguay, Uruguay și nord-estul Argentinei. Se adaptează și la zone apropiate de așezări umane, dar preferă locurile cu copaci înalți și vegetație densă.
Inteligentă și extrem de sociabilă, formează grupuri familiale zgomotoase de 6–12 indivizi. Se deplasează agil prin coronament, căutând insecte, fructe, semințe și ocazional ouă sau pui mici. Vocea ei variată include sunete ascuțite, imitații și strigăte complexe, folosite pentru comunicare și alertare.
Datorită culorilor vii și comportamentului curios, gaița cu creastă de pluș rămâne una dintre cele mai fascinante păsări ale Americii de Sud, un adevărat spectacol viu al naturii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
De ce evită avioanele Tibetul: zona în care tehnologia modernă nu poate garanta siguranța
Published
5 ore agoon
1 februarie 2026By
Bițuică Dan
Deși aviația comercială a evoluat spectaculos în ultimele decenii, iar aeronavele moderne pot zbura la altitudini de peste 10.000 de metri, există încă zone ale globului pe care companiile aeriene preferă să le evite. Una dintre acestea este platoul tibetan, o regiune vastă, izolată și dominată de unele dintre cele mai înalte lanțuri muntoase din lume. De ce rămâne Tibetul un spațiu aerian rar folosit, în ciuda progreselor tehnologice și a creșterii traficului global?
Un relief care nu permite erori
Platoul tibetan are o altitudine medie de peste 4.500 de metri, iar Himalaya, care îl mărginește, găzduiește vârfuri ce depășesc 8.000 de metri. În aviația comercială, una dintre cele mai critice situații este depresurizarea cabinei. Procedura standard impune coborârea rapidă la o altitudine sigură, unde pasagerii pot respira fără mască, în jur de 3.000 de metri. În Tibet, o astfel de coborâre este imposibilă: munții sunt prea înalți, iar spațiul de manevră este extrem de redus.
Această limitare transformă orice incident tehnic într-un potențial dezastru, motiv pentru care operatorii preferă rute alternative, chiar dacă acestea sunt mai lungi sau mai costisitoare.
Aer rarefiat și performanță redusă a aeronavelor
Zborul la altitudine mare presupune un aer mult mai subțire, iar acest lucru afectează direct performanța aeronavelor. Motoarele pierd din eficiență, portanța aripilor scade, iar manevrele devin mai sensibile. În mod normal, aceste efecte sunt gestionabile, însă în apropierea unor masive montane precum Himalaya, unde curenții de aer sunt instabili și variațiile de presiune sunt bruște, riscurile cresc considerabil.
Pentru piloți, o zonă precum Tibetul înseamnă un spațiu în care marja de eroare se reduce dramatic. Orice abatere, orice pierdere de altitudine sau orice problemă tehnică se poate transforma într-o situație fără soluție.
Turbulențe severe și fenomene meteorologice greu de anticipat
Himalaya este una dintre cele mai active regiuni din lume din punct de vedere meteorologic. Munții înalți generează turbulențe puternice, curenți verticali și jet streams care pot devia aeronavele de la traiectorie. În plus, vremea se schimbă rapid, iar fenomenele extreme – de la furtuni la rafale violente – sunt frecvente.
Pentru aviația comercială, predictibilitatea este esențială. Or, în Tibet, meteorologia rămâne dificil de anticipat, chiar și cu tehnologia actuală. Companiile aeriene preferă rute stabile, unde riscurile pot fi evaluate cu precizie.
Infrastructură limitată și lipsa opțiunilor de aterizare de urgență
Un alt motiv major îl reprezintă infrastructura. Tibetul are foarte puține aeroporturi, iar cele existente se află la altitudini extreme, unde aterizarea este dificilă chiar și în condiții ideale. În caz de urgență, piloții nu au la dispoziție suficiente opțiuni pentru o aterizare rapidă și sigură.
Izolarea geografică a regiunii complică și intervențiile de salvare. Într-o zonă atât de vastă și greu accesibilă, orice operațiune de recuperare ar fi dificilă și de durată.
Considerente politice și operaționale
Pe lângă motivele tehnice, există și aspecte administrative. Spațiul aerian tibetan este gestionat de autoritățile chineze, iar reglementările sunt stricte. Rutele comerciale sunt planificate astfel încât să evite zonele cu risc ridicat, iar operatorii internaționali preferă să respecte recomandările pentru a evita complicațiile.
În plus, multe dintre rutele intercontinentale au fost optimizate în ultimele decenii pentru a reduce consumul de combustibil și a profita de curenții favorabili. Survolarea Tibetului nu aduce avantaje semnificative din acest punct de vedere, ceea ce întărește decizia de a ocoli regiunea.
O zonă spectaculoasă, dar neprielnică aviației
Tibetul rămâne una dintre cele mai impresionante regiuni ale lumii, un spațiu cu o geografie unică și o cultură fascinantă. Însă, din perspectiva aviației comerciale, este un teritoriu dificil, unde combinația dintre altitudine, relief, vreme și infrastructură transformă orice zbor într-o provocare.
Într-o industrie în care siguranța este prioritatea absolută, evitarea acestei zone nu este o limitare, ci o decizie logică, fundamentată pe realități tehnice și operaționale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Curiozități și Istorie
Semnificația istorică a zilei de 1 februarie
Published
6 ore agoon
1 februarie 2026By
Bițuică Dan
1 februarie marchează în România Ziua Intendenței Militare, comemorând înființarea intendenței armatei la 1 februarie 1861. Totodată, ziua amintește de Tratatul de închinare semnat de Mihai Viteazul în 1600.
IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:
484 – Regele vandalilor, Huneric (477 – 484), a organizat o întâlnire a episcopilor catolici cu episcopii arieni, iar pe 24 februarie 484, i-a scos cu forța pe episcopii catolici din locuințele lor și i-a exilat pe insula Corsica.
1328 – A murit regele Frantei Carol al IV-lea, cunoscut sub numele de “Cel Drept”.
1600 – Mihai Viteazul a semnat “Tratatul de închinare şi credinţă” faţă de Rudolf al II-lea, împarat al Germaniei şi rege al Poloniei şi Ungariei. În schimbul recunoaşterii suveranităţii sale, Rudolf al II-lea i- a făgăduit lui Mihai Viteazul ajutor şi a garantat domnia ereditară în linie bărbătească.
1789 – George Washington a fost ales primul preşedinte al SUA.
1814 – Vulcanul filipinez Mayon, a erupt, provocând moartea a aproximativ 1.200 de persoane.
1823 – Într-un memoriu, vornicul Mihail Sturdza folosește, pentru prima dată în viața politică a Țărilor Române, noțiunea de “conservator”, pentru a desemna tendințele marii boierimi de a păstra vechile stări de lucruri.
1847 – S-a inaugurat Teatrul de la Copou din Iași cu “Bătălia moldovenilor cu cavalerii teutoni la Marienburg“, tablou vivant de Gheorghe Asachi, și “Vicontele de Letorier“, vodevil de Bayard și Dumanoir.
1848 – S-a născut Sava Henţia, pictor, participant la Războiul de Independenţă în timpul căruia a schiţat şi pictat scene de campanie, ca un veritabil corespondent de război;
1852 – S-a născut marele scriitor român Ion Luca Caragiale.
1861 – A început să funcționeze la București, Arsenalul Armatei.
1866 – A fost înființată agenția de știri daneză “Ritzaus Bureau” (poartă numele întemeietorului său, Erik Nicola Ritzu)
1868 – S-a născut Ştefan Luchian, pictorul ale cărui tablouri l-au făcut pe maestrul Nicolae Grigorescu să exclame: “În sfîrşit, am şi eu un succesor !”.
1880 – A avut loc stabilirea de relații diplomatice la nivel de legație între România și Olanda
1880 – Ion Luca Caragiale a publicat în “Convorbiri literare“, farsa într-un act “Conu Leonida față cu reacțiunea“.
1884 – A fost publicată prima ediţie a Oxford English Dictionary.
1896 – A avut loc la Torino, în Italia, premiera operei “Boema” creație a compozitorului italian Giacomo Puccini.
1905 – A apărut la București sub direcția lui Ovid Densusianu revista “Viața nouă”, publicație lunară care a devenit principalul organ de presă al mișcării simboliste de la noi.
1908 – La 1 februarie 1908 a avut loc Regicidul de la Lisabona, când regele Carlos I al Portugaliei și fiul său moștenitor, Dom Luís Filipe (Duce de Braganza), au fost asasinați de membri ai societății revoluționare “Carbonária“, la Terreiro do Paco din Lisabona, în fața reginei, Amelia de Orleans.
1912 – A apărut, la Iaşi, revista “Însemnări literare”, sub direcţia lui Mihail Sadoveanu şi a lui George Topârceanu.
1914 – A intrat în funcțiune prima instalație centralizată feroviară din România, pe linia București-Ploiești.
1918 – Rusia a adoptat calendarul gregorian.
1919 – A fost desemnată prima Miss America. Edith Hyde Robbins Macartney (1895 – aprilie 1978) a devenit prima “Miss America” în 1919 într-un concurs organizat în New York City.
1920 – S-a înfiinţat Institutul de Istorie Naţională din Cluj-Napoca.
1934 – S-a născut scriitorul Nicolae Breban. A colaborat la “Gazeta literară”, “Contemporanul”, “România literară”, “Luceafărul”, “Steaua”, etc. (“Pîndă şi seducţie”, “Amfitrion”,Animale bolnave”).
1939 – În România este remaniat guvernul Miron Cristea.
1944 – S-a născut Lucian Boia, istoric, director fondator al Centrului de Istorie a Imaginarului.
1944 – A fost evacuată administrația civilă din Transnistria, imediat după ce trupele sovietice de tancuri au rupt frontul în nordul acestei regiuni.
1946 – Norvegianul Trygve Lie (1896-1968) devine primul secretar general al ONU (până în 1953).
1946 – Parlamentul Ungariei abolește după nouă secole de existență monarhia și proclamă Republica Ungară.
1954 – A început Marele viscol din 1954 (1-4, 7-9, 17-19 și 22-24 februarie 1954).
1958 – Au fost ucişi Teodor şi Avisalon Şuşman, membri ai grupului de Rezistenţă din Munţii Apuseni.
1958 – Egiptul și Siria alcătuiesc “Republica Arabă Unită” și se declară, prin Constituție, parte a unei viitoare mari națiuni arabe.
1958 – Primul satelit al Americii este lansat cu succes în Cosmos.
1960 – Arestarea col. Gheorghe Arsenescu, lider al grupului de rezistență din Făgăraș.
1968 – A fost înființată Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina.
1974 – Ilie Năstase a fost declarat cel mai bun tenismen al anului 1973 şi este distins, la New York, cu “Racheta de aur”.
1978 – Regizorul Roman Polanski plătește cauțiunea și fuge din Statele Unite în Franța după ce a pledat vinovat la acuzația de relații sexuale cu o fată de 13 ani.
1979 – Ayatolahul Ruhollah Khomeini s-a întors la Teheran (Iran), după 15 ani de exil, în calitate lider spiritual al revoluției islamiste iraniene.
1982 – Senegalul și Gambia formează o confederație sub numele de Senegambia.
1991 – România a obținut statutul de “invitat special” la Consiliul Europei. La 7 octombrie 1993 a avut loc ceremonia de aderare a României ca membru cu drepturi depline.
1993 – UM 0433 a primit denumirea de Școala Militară de Subofițeri de Poliție „Vasile Lascăr”.
1995 – A intrat în vigoare Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană (Acordul a fost semnat la 1 februarie 1993).
1995 – România semnează, la Strasbourg, alături de reprezentanţii altor 20 de state, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei (a intrat în vigoare la 1 februarie 1998).
1995 – La Cairo, se întâlnesc, pentru prima oară în istoria Orientului Mijlociu, liderii din Egipt, Iordania, Israel și Yasser Arafat, pentru a sprijini procesul de pace din regiune.
1996 – Lansarea în viața politică românească a Partidului “Alternativa României“, condus de Varujan Vosganian, și devenit în 28 martie 1999 “Uniunea Forțelor de Dreapta“.
1998 – A intrat în vigoare Convenţia Europeană pentru protecţia minorităţilor naţionale la care a aderat și România.
2003 – Naveta americană “Columbia” s-a dezintegrat la revenirea în atmosferă, la altitudinea de 63 km, deasupra Texasului.
2003 – A intrat în vigoare Tratatul de la Nisa.
2013 – The Shard, cea mai înaltă clădire din Uniunea Europeană, a fost deschisă pentru public.
2020 – Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană și a început o perioadă de tranziție de 11 luni, al cărei final este prevăzut pe 31 decembrie 2020.
2021 – Lovitura de stat din Myanmar din 2021 – Aung San Suu Kyi, consilierul de stat din Myanmar, a fost reținută de militari într-o lovitură de stat.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
COD GALBEN de ninsori și vânt puternic în județul Călărași. Avertizare valabilă până luni dimineață
Știre meteo – Călărași – 1 februarie 2026
Recomandare de carte -„Ordinul” de Daniel Silva
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»


