Redeschiderea vadului dintre Mitreni și Clătești a stârnit mai multe reacții și întrebări în rândul localnicilor, mai ales după ce autoritățile au avertizat că tronsonul nu este amenajat corespunzător și reprezintă un risc pentru siguranța rutieră. În plus, trecerea este considerată ilegală din punct de vedere tehnic, nefiind omologată ca infrastructură rutieră.
Întrebat de jurnaliștii Calarasipress.ro de ce a fost reluat traficul, prefectul Laurențiu State a explicat că situația acestui podeț improvizat nu este una obișnuită:
Potrivit prefectului, trecerile de acest tip de pe Argeș – inclusiv vadul Mitreni–Clătești – există de zeci de ani și au fost create în cadrul strategiei de dezvoltare a proiectului Canalului Navigabil Dunăre–Marea Neagră. Pentru că proiectul nu a fost niciodată abandonat oficial și nu există o hotărâre de renunțare sau de modificare a traseului planificat, autoritatea locală sau județeană nu poate interveni asupra acestui punct de traversare.
„Aceste podețe fac parte din infrastructura prevăzută inițial pentru dezvoltarea canalului. Atâta timp cât proiectul nu este anulat sau modificat prin acte oficiale, intervențiile asupra acestor treceri pot fi făcute doar de instituțiile centrale, nu de autoritățile locale”, a precizat prefectul Laurențiu State pentru CălărașiPress.ro.
În acest moment, Ministerul Transporturilor și Administrația Bazinală Argeș–Vedea sunt singurele instituții care pot decide reconfigurarea, consolidarea sau desființarea vadului.
Cum a apărut blocajul administrativ?
Situația devine și mai complicată din punct de vedere juridic. Printr-o hotărâre a Consiliului Local Crivăț, în administrarea comunei a intrat întreg tronsonul DJ 301, drum județean care își continuă traseul peste Argeș, în direcția Budești–Crivăț.
Numai că, deși drumul figurează pe acte, nu există un pod autorizat care să lege cele două maluri. Astfel, realitatea din teren nu corespunde situației din documente.
Podețul de la Budești – Crivăț este impracticabil
Despre cel de-al doilea pod improvizat, construit din tubulaturi și ulterior asfaltat, Prefectura Călărași a emis o dispoziție prin care interzicea accesul pe acest drum până la refacerea sau aducerea lui într-o stare legală și sigură de utilizare.
De ce s-a redeschis totuși vadul?
Prefectura explică faptul că reluarea traficului nu reprezintă o autorizare propriu-zisă, ci o măsură temporară pentru a permite accesul locuitorilor, în condițiile în care această trecere este singura legătură directă dintre comunitățile din zonă.
Cu toate acestea, prefectul subliniază că soluția finală poate veni doar de la Ministerul Transporturilor și Administrația Bazinală, instituțiile care gestionează atât proiectul canalului, cât și lucrarea hidrotehnică a râului Argeș.
Vadul rămâne o trecere neconformă, folosită pe propria răspundere, iar responsabilitatea rezolvării problemei revine instituțiilor centrale. Până atunci, localnicii trebuie să circule cu prudență, iar autoritățile locale rămân cu mâinile legate din cauza unui proiect național început în urmă cu decenii și niciodată închis oficial.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.