Camera Deputaților a avut o ședință-maraton în 3 decembrie 2025, în care aleșii au votat pe bandă rulantă legi cu impact direct asupra buzunarului public, infrastructurii și instituțiilor-cheie din țară. Totul într-un ritm alert, în stilul deja cunoscut de final de an, când Parlamentul trage tare să închidă restanțele legislative.

Legi adoptate la foc automat

✔ Punct unic de acces european la informații publice
Românii ar trebui să aibă, teoretic, acces mai ușor la informațiile din domeniul financiar și al pieței de capital. O lege tehnică, dar extrem de importantă pe hârtie, a trecut fără emoții.

✔ Modificări la circulația pe drumurile publice
OUG nr. 1/2025, care completează celebra OUG 195/2002, a primit undă verde. Noi reguli și ajustări pentru trafic, într-o țară unde problemele din teren se văd cel mai bine la orele de vârf.

✔ Actualizări legislative diverse
OUG 23/2025 a fost aprobată, aducând completări la alte acte normative. Un pachet tehnic, dar esențial pentru „curățenia” legislativă.

Advertisement

✔ Noua Agenție Națională pentru Droguri și Adicții – înființată oficial
O structură cu rol de coordonare în domeniul consumului de droguri și al sănătății mintale. Promisiunea? Politici mai coerente și prevenție. Rămâne de văzut cu ce rezultate.

Banii europeni, în prim-plan – două proiecte majore aprobate

Camera Deputaților a fost for decizional pentru două contracte grele, care privesc infrastructura feroviară:

• Modernizarea liniei CF Caransebeș–Arad, finanțată prin MRR, cu acte semnate la București și Luxemburg.

• Reabilitarea liniei Cluj-Napoca–Episcopia Bihor, un alt proiect european strategic pentru vestul țării.

Tot aici a trecut și modificarea Codului administrativ, un subiect mereu fierbinte pentru administrațiile locale.

Advertisement

S-a încheiat era profiturilor ușoare pentru samsarii de mașini second-hand. ANAF a dezvoltat un sistem avansat de monitorizare a importurilor de autoturisme din Uniunea Europeană, anunțând rezultate impresionante în combaterea evaziunii fiscale.

Principala țintă nu sunt persoanele fizice care își cumpără mașini din străinătate (unde regulile sunt simple), ci firmele și PFA-urile care aduc vehicule din UE, inclusiv modele de lux sau „vechituri”. România rămâne o piață atractivă pentru astfel de importuri, dar regulile fiscale sunt stricte.

Una dintre cele mai importante prevederi: deducerea TVA la achiziția, leasingul sau închirierea autoturismelor este limitată la 50% dacă mașina este folosită mixt (profesional și personal). Aceeași limită se aplică și la cheltuielile aferente (reparații, combustibil etc.). Doar utilizarea exclusiv profesională permite deducere integrală, dar trebuie dovedită cu documente solide: foi de parcurs, ordine de deplasare etc. În lipsa lor, ANAF consideră utilizare mixtă și aplică sancțiuni.

În iulie 2025, Fiscul a emis decizii de impunere de peste 12,5 milioane de lei către 286 de firme (din 470 controlate), care au dedus ilegal TVA la 542 de mașini de lux importate, în valoare totală de 48,6 milioane euro. Amenzile s-au ridicat la aproape 720.000 de lei.

Advertisement

Cum funcționează verificările ANAF? Achizițiile intracomunitare sunt analizate special după patru criterii: vechimea mașinii, tipul beneficiarului (fizic sau juridic), dacă e comerciant sau nu și proveniența furnizorului. Se vânează fraude precum „missing trader” (cumpără fără TVA, vinde cu TVA și dispar) sau „remote trader” (vânzări online fără înregistrare TVA).

ANAF primește date în timp real de la Registrul Auto Român (RAR) și Eurofisc, ceea ce permite identificarea rapidă a neregulilor, inclusiv facturi false. Recent, la finalul lui noiembrie 2025, a fost descoperit un prejudiciu de 29 milioane de lei la o firmă din comerțul cu mașini second-hand, care aplica abuziv regimul de marjă de profit. Un alt dosar, deschis cu DNA, vizează un lanț de firme fantomă cu prejudiciu de peste 90 milioane lei.

Controalele masive continuă, iar cei care încearcă să ocolească regulile riscă amenzi usturătoare și obligații suplimentare de plată. Epoca importurilor fără griji s-a încheiat definitiv!

Advertisement

Rockul românesc este în doliu: Adrian Pleșca, cunoscut de o țară întreagă drept Artan, a încetat din viață marți, 2 decembrie 2025, la vârsta de 64 de ani. Potrivit bucurestifm.ro, artistul ar fi suferit un accident vascular cerebral fulgerător.

Născut pe 31 martie 1961 la București, Artan a fost una dintre cele mai recognoscibile și iubite voci ale scenei rock autohtone. Încă din copilărie a studiat vioara, pianul și contrabasul, iar în 1982 a pus bazele trupei Timpuri Noi alături de Răzvan Moldovan – una dintre cele mai influente formații ale anilor ’80-’90. Ulterior a fondat Partizan, continuându-și traiectoria cu același stil rebel și versuri care au marcat generații.

Pe lângă activitatea din trupe, Artan a fost și membru al Corului Radio România, demonstrând o versatilitate muzicală rar întâlnită.

Vestea morții sale a fost anunțată în această seară pe Facebook de către prietenii și colegii săi, Ștefan Zaharescu și Gabi „Pipai” Andrieș, provocând un val de tristețe și mesaje de condoleanțe în întreaga comunitate rock.

Advertisement

Odihnește-te în pace, Artan! Rockul românesc nu va mai suna la fel fără vocea ta inconfundabilă.